Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN159623.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010TL-I-s-A-05718
NumeCetatea romană Aegyssus de la Tulcea - Colnicul Hora
JudețTulcea
Unitate administrativăMunicipiul Tulcea
LocalitateTulcea
AdresaStr. Gloriei
PunctColnicul Hora (Dealul Monumentului)
ReperSitul se află în partea de nord-est a oraşului Tulcea, intravilan, în parcul "Monumentul Independenţei", perimetrul format din str. Nufărului, Orizontului, Brumăriei, Prislav, Walter, 9 Mai, Grigore Antipa, Independenţei, Mistreţi, Grădinari.
Forma de reliefdeal
Utilizare terenparc arheologic
Categorielocuire civilă
Tipcetate
DescriereAşezarea de la Aegyssus a jucat pentru multă vreme un important rol strategic pe limesul dunărean al Moesiei Inferior. Două secole mai târziu, mai exact în a doua jumătate a sec. Ill p.Chr., a găzduit între zidurile ei o cohors, a II-a Flavia Brittonum. În locul acesteia găsim atestată la începutul sec. IV p.Chr. o a doua unitate militară, vexillatio (A)egysse(n)sis, din legiunea I Jovia, prin inscripţia descoperită chiar în perimetrul oraşului actual actual. Pentru etapele umătoare (secolele IV - VI documentaţia este completată de sursele literare bizantine. Acestea se referă la statutul de fortăreaţă militară sau reşedinţa a unui praefectus ripae legionis primae Joviae cohortium quinque edaturae inferioris. Un secol mai târziu este inclusă în proiectul de refortificare a limesului dunărean, conceput şi susţinut de către Justinian. Singura variaţie funcţională o aduce informaţia din Notitia Episcopatum referitoare la înscrierea Aegyssusului pe lista celor 15 reşedinţe episcopate din Dobrogea.
ObservațiiRezervaţie arheologică
Data descopeririisfârşitul secolului XX
Suprafața sitului 5 ha
Stare de conservaregrav afectat / 31.03.2020
Riscuri naturaleCutremur: 2 / 04.05.2020
Riscuri antropiceDemolare: 1 / 04.05.2020; Afectare parţială: 2 / 04.05.2020
Regim de proprietatePublic
ProprietarConsiliul Local al Municipiului Tulcea
Data ultimei modificări a fişei28.10.2020
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Cetate  La Tène (sec. IV-III a. Chr.) geto-dacică Începuturile aşezării se datează în secolele IV-III a. Chr. Şi sunt dovedite prin ceramica getică şi elenistică descoperită aici.
Cercetările arheologice au dus la descoperirea a patru niveluri de locuire.
Un prim nivel s-a descoperit la adâncimea de -1,50 - 1,30 m, pe un sol brun-roşcat situat deasupra stâncii. El se prezenta slab conturat la -1,30 m de un strat de cenuşă în amestec cu cărbuni, cu o grosime de 0.04 rn. Acesta era urmat de un strat de pământ gros de 0,30 • 0,35 m in amestec cu frecvente fragmentc de chirpic ars, atribuite unei locuiri de suprafaţă, al cărei nivel a fost bine surprins la adâncimea de 1.10 m (nivelul II). Dărâmătura de chirpic a fost reamenajată în antichitate şi acoperită cu un strat de pământ galben.
Deosebit de interesantă este şi etimologia numelui Aegyssus care sugerează o origine celtică, derivată de la un legendar întemeietor Caspios Aegysos. Din nefericire, nu au fst descoperite materiale celtice în cercetările efectate până în prezent.
TL-I-m-A-05718.06 
Cetate  Epoca elenistică   În perioada elenistică oraşul va profita de poziţia strategică ocupată fiind conectat la comerţul maritim din bazinul Mării Negre, prin intermediul Dunării. O dovadă certă a acestui comerţ este un depozit de amfore elenistice egeene de tip pseudo-cos descoperit în anul 1976.  
Cetate  Epoca romană timpurie (sec. I-III p. Chr.) neprecizată În anul 12 p. Chr. Ovidius menţionează cucerirea oraşului de către dacii nord-sunăreni şi reocuparea sa de către trupele romane. Conform poetului roman, Aegyssus era deja un oraş vechi remarcabil prin aşezarea strategică şi zidurile puternice. Oraşul a fost înainte de toate un important sediu de garnizoană pentru trupele care aveau misiunea de a apăra această regiune de frontieră a imperiului Roman. Unităţi din legioV Macedonica şi flota romană a Dunării (classis Flavia Moesica) aveau rolul de a apăra oraşul.
Evoluaţia aşezării în perioada romnaă şi romano-bizantină a fost semnalată prin 11 niveluri de locuire.
TL-I-m-A-05718.05 
Cetate  Epoca romană târzie (sec. IV-VI p. Chr.) neprecizată În perioada romană târzie şi bizantină timpurie fortificaţia capăta un rol deosebit de important în sistemul defensiv al provinciei Scythia şi devine sediul pedaturii inferioare a Legiunii I Iovia, dar şi a unei unităţi de cavalerie. În secolul VI este sediul unei episcopii. TL-I-m-A-05718.05 
Aşezare  Epoca medievală (sec. X p. Chr.) neprecizată Reluarea locuirii pe ruinele anticului Aegyssus se produce în contextul revenirii Imperiului Bizantin la Gurile Dunării, la sfârşitul secolului X. Cercetările au confirmat existenţa unei locuiri care se înscrie în oraşul antic, fără ai depăşi limitele. Fortificatia bizantina din acest punct va cunoaste o scurta existenta, deoarece la 1064 este distrusa definitiv de atacul uzilor. TL-I-m-A-05718.01 
Aşezare  Epoca medievală târzie (sec. XIV) neprecizată Două secole mai târziu, în secolul al XIV-lea, reapar urme de locuire pe colnicul Hora. Două secole mai tarziu, mai exact intre anii 1515 - 1517, este atestat numele Tulcsa tntr-un registru vamal otoman, socotită a fi cea mai timpuric documentare. Din păcate, locuirea din secolele XVIII - XIX, a distrus complexele medievale din secolul al XIV-lea, pe care le-a suprapus, motiv ce a făcut ca materialul arheologic medieval, reprezentat în exclusivitate din ceramica, să fie surprins în condiţii nestratigrafice. TL-I-m-A-05718.02 
Aşezare civilă  Epoca romană neprecizată   TL-I-m-A-05718.03 
Necropola  Epoca romană neprecizată În prezent, necropola oraşului Aegyssus este suprapusă de oraşul actual. TL-I-m-A-05718.04 
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. evaluare de teren sfârșitul secolului XX
Nume Prenume Rol
POLONIC Pamfil
2. cercetare preventivă 2018 Punct: str. Prislav, nr. 29 (Cetatea romană Aegyssus de la Tulcea - "Colnicul Hora").
Nume Prenume Rol
STĂNICĂ Aurel - Daniel 1
MUREȘAN Lucian-Mircea 1
MUREȘAN Ioana 1
Instituţia Rol
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea 1
3. cercetare preventivă 2018 Punct: Dealul Colnic, Sector: str. Timișoarei, nr. 4
Nume Prenume Rol
CIULAVU Florin 1
BLEOANCA Mihaela 1
Instituţia Rol
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea 1
4. cercetare sistematică 2018
Nume Prenume Rol
NIACȘU Lilian 7
PÎRNĂU Radu 6
ROȘCA Bogdan 6
BUTE Nicu 5
STĂNESCU Radu 4
RAFAILĂ Simina 3
APARASCHIVEI Dan 2
BILAVSCHI George 2
NUȚU George 1
MOCANU Marian 1
TOPOLEANU Florin 1
Instituţia Rol
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea 1
Institutul de Arheologie Iaşi 2
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași - Facultatea de Biologie 3
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca 4
Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi 5
Institutul de Geologie al Academiei Române, filiala Iași 6
Univeristatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași - Facultatea de Geografie-Geologie 7
5. cercetare sistematică 2018 Aria B
Nume Prenume Rol
NUȚU George 1
Instituţia Rol
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea 1
6. cercetare sistematică 2017 aria C
Nume Prenume Rol
MOCANU Marian 1
Instituţia Rol
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea 1
7. cercetare sistematică 2017 Fotografie aeriană, măsurători topografice și magnetometrice
Nume Prenume Rol
PÄFFGEN Bernd 2
RINSER Florian 2
SCHARAFIN-HÖLZL Ursula 2
SCHAUER Michaela 2
SCHEIBLECKER marion 2
HÖLZL Mario 1
Instituţia Rol
X-Cavate Archaeology München 1
Ludwig Maximilians - Universität München 2
8. cercetare sistematică 2017 sector vest
Nume Prenume Rol
APARASCHIVEI Dan 1
BILAVSCHI George Aurelian 1
Instituţia Rol
Academia Română, Filiala Iaşi 1
9. cercetare sistematică 2017
Nume Prenume Rol
STĂNESCU Radu 7
STANC RAFAILĂ simina 6
PÂRNĂU Radu 5
ROȘCA Bogdan 5
RINSER Florian 4
PÄFFGEN bernd 4
SCHARAFIN-HÖLZL Ursula 4
SCHAUER Michaela 4
SCHEIBLECKER marion 4
TOPOLEANU florin George 3
RUSU Vera 3
MOCANU Marian 3
NUŢU George 3
HÖLZL Mario 2
APARASCHIVEI Dan 1
BILAVSCHI George Aurelian 1
Instituţia Rol
Institutul de Arheologie Iaşi 1
X-Cavate Archaeology München 2
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea 3
Ludwig Maximilians - Universität München 4
Academia Română, Filiala Iaşi 5
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi 6
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca 7
10. cercetare sistematică 1979-1980 intra muros
Nume Prenume Rol
OPAIȚ Andrei
VASILIU Ioan
SION Anișoara
11. cercetare sistematică 1978 aria intramura
Nume Prenume Rol
OPAIȚ Andrei
VASILIU Ioan
12. cercetare sistematică 1976 intra muros
Nume Prenume Rol
BAUMANN Victor Heinrich
OPAIȚ Andrei
MĂNUCU-ADAMEȘTEANU Mihaela
MĂNUCU-ADAMEȘTEANU Gheorghe
13. cercetare sistematică 1973-1974 extramuros
Nume Prenume Rol
BAUMANN Victor - Heinrich
OPAIȚ Andrei
14. cercetare sistematică 1971-1972 cu ocazia lucrărilor de amenajare a pavilionului principal al actualului Muzeului de Arheologie
Nume Prenume Rol
BAUMANN Victor - Heinrich
15. cercetare de salvare 1959 S-a descoperit un segment din incintă
Nume Prenume Rol
SIMION Gavrilă
16. evaluare de teren 1908
Nume Prenume Rol
DIMIAN I.

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Sîrbu, Valeriu, Nouvelles considérations générales concernant l'importation des amphores greques sur le territoire de la Roumanie (les VIe-Ier siècles av.n.è.), Pontica, XVI, Constanţa, 1983, 54 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Florescu, Radu, Limesul dunărean bizantin în vremea dinastiilor isauriană şi macedoneană, Pontica, XIX, Constanţa, 1986, p. 172 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, 2004, p. 2247-2248, poz. 1-7 [ordin MC] (sursa fişei de sit)
5. Paraschiv, Dorel, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institul de Memorie Culșturală, Bucuresti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3790 [Publicaţie]
6. Stănică Aurel Daniel, Cronica cercatărilor aheologice din România. Campania 2018, Institutul Național al patrimoniului în Parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 306-311, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6239&d=Tulcea-Parcul-%84Monumentul-Independentei%94-2018 [Publicaţie]
7. Nuțu, George, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2018, Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 229-233, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6072&d=Tulcea-Parcul-%84Monumentul-Independentei%94-%84Colnicul-Hora%94-2017 [Publicaţie]
8. Barnea, Ion, O inscripție de la Aegyssus, SCIV, 1, 2, 1950, 175-184 [Publicaţie]
9. Baumann, Victor Henrich, Noi mărturii istorice rezultate dintr-un sondaj arheologic, Peuce, 4, 1975, 213-232 [Publicaţie]
10. Charlier, Ph., Costea, G., Baralis, A., Étude anthropologique et paléobothanique d'un sujet d'Aegyssus (IIIeme - IVeme s. ap. J-C., Roumanie), Peuce SN, 7, 2009, 337-346 [Publicaţie]
11. Dimian, I., Câteva descoperiri monetare bizantine pe teritoriul RPR, SCN, 1, 1957, 186-216 [Publicaţie]
12. Gostar, N., Caspios Aegisos, Ovidiu, Pontica, 1950 [Publicaţie]
13. Lungu, Vasilica, Aegyssus - documentare arheologică preromană, Peuce, 12, 1996, 47-102 [Publicaţie]
14. Mate-Popescu, Florian, The Roman auxiliary units of Moesia, Il Mar Nero 8 [Mélanges d'archéologie et d'histoire ancienne à la mémoire de Petre Alexandrescu, 207-312 [Publicaţie]
15. Nuțu, George; Costea, Georgică, Ceramică fină descoperită la Aegussus, Peuce S.N., VIII, 2010, 147-162 [Publicaţie]
16. Stănică, Aurel - Daniel, Ceramica maiolică descoperită la Agyssus - Tulcea, Peuce S.N., II, Tulcea, 2004, 191-198 [Publicaţie]
17. Vasiliu, Ioan; Adameșteanu, Mănucu-Gheroghe, Considerații finale asupra locuirii feudale-timpurie (sec. X-XI) de la Aegyssus-Tulcea (campaniile 1959-1980), Peuce S.V., IX, 1984, 143-155, 541-563 [Publicaţie]
18. Mănucu-Adameşteanu, Gheroghe, Raport final asupra locuirii medievale timpurii de la Aegyssus-Tulcea (secolele X-XV), Peuce, XI, 1995, 363-371 [Publicaţie]
19. Mănucu-Adameşteanu, Gheroghe, Locuirea de epoca medie-bizantină pe teritoriul orașului Tulcea (sec.X-XIII), SCIVA, 3-4, 61, București, 2010, 219-250 [Publicaţie]
20. Mănucu-Adameşteanu, Gheroghe, Consideraţii finale asupra locuirii medievale (sec. XIV — XV) de la Aegyssus, jud. Tulcea, MCA, XVII, 1993, 439-454 [Publicaţie]
21. Nuțu, Geroge, Mars from Aegyssus, Omagiu lui Gavrilă Simion la a 80-a aniversare, Constanța, 2008, 209-218 [Publicaţie]
22. Nuțu, George; Mihăilescu Bârliba, Lucrețiu; CosteaIuliana, Roman Pottery from Aegyssus: The Tableware, Rei Cretariae Romanae Fautorum Acta, 43, Bonn, 2014, 207-212 [Publicaţie]
23. Opaiț, Andrei, Aegyssus 76 - Raport preliminar, Pontica, 10, 1977, 307-311 [Publicaţie]
24. Opaiț, Andrei, O nouă unitate militară atestată la Aegyssus, SCIVA, 2, 32, București, 1981, 297-298 [Publicaţie]
25. Opaiț, Andrei, Un dépôt d'amphores découvert à Aegyssus, Dacia N.S., 31, 1987, 145-155 [Publicaţie]
26. Opaiț, Andrei;Sion, A.; Vasiliu, Ioan, Aegyssus '79, MCA, 16, 1980, 267-275 [Publicaţie]
27. Vasiliu, Ioan, Aegyssus '79, Peuce, VIII, 1980, 437-558 [Publicaţie]
28. Mocanu, Marian, Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2017, Institutul Național al patrimoniului în Parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 378-382, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6071&d=Tulcea-Parcul-%84Monumentul-Independentei%94-%84Colnicul-Hora%94-2017 [Publicaţie]
29. Päffgen, Bernard, Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2017, Institutul Național al patrimoniului în Parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 381-382, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6074&d=Tulcea-Parcul-%84Monumentul-Independentei%94-%84Colnicul-Hora%94-2017 [Publicaţie]
30. Aparaschivei, Dan; Bilavschi, George, Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2017, Institutul Național al patrimoniului în Parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2018, 378-382, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6073&d=Tulcea-Parcul-%84Monumentul-Independentei%94-%84Colnicul-Hora%94-2017 [Publicaţie]
31. Nuțu, George, Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2017, Institutul Național al patrimoniului în Parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 378-382, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6070&d=Tulcea-%84Colnicul-Hora%94-2017 [Publicaţie]