Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Informaţii despre SIT Localizează pe harta României *
Cod RAN55268.12
NumeAşezarea civilă romană de la Turda-Dealul Cetăţii
JudețCluj
Unitate administrativăMunicipiul Turda
LocalitateTurda
Adresastr. I.I. Russu, f.n.
PunctDealul Cetăţii
ReperLa vest de rezervaţia arheologică castrul Legiunii V Macedonica, aflată pe Dealul Cetăţii, în zona extravilană vestică a municipiului Turda, între marginea municipiului şi calea ferată Turda-Sănduleşti, între strada Aleea Corbului şi I.I. Russu F.N.
Utilizare terenagricultură
Categorielocuire
Tipaşezare
DescriereCanabae-le legiunilor cantonate în castrul de la Potaissa pe Dealul Cetăţii care are o altitudine maximă de 375 m, separând cele două pâraie care îl delimitează (pârâul Racilor şi pârâul Sândului).
ObservațiiLucrările agricole intensive afectează structurile.
Suprafața sitului 18.800 mp
Riscuri antropiceAgricultură intensivă: 4 / 06.06.2018
Data ultimei modificări a fişei6.6.2018
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
aşezare  Epoca romană (170-270 d. CHr.)   Aşezarea civilă de la Potaissa este atestată prin: urma drumului roman, care ieşind prin porta decumana se unea cu drumul principal ce ducea spre Napoca; ziduri de piatră masive (1978) şi mai recent ziduri de piatră legate cu mortar, aglomerare de pietre provenind de la dărâmătura unei construcţii şi un pilastru (2016; 2017), material tegular (ţigle, olane), caramizi cu ştampila legiunii sau cu urme de caliga (2017), la care se adaugă numeroase artefacte romane: două tezaure monetare romane (1932; 2015), numeroase fragmente ceramice, un sfeşnic de bronz, sigiliu de plumb cu ştampila LVM, un cap de statuie din calcar frumos lucrat (probabil Jupiter), vase din sticlă fragmentare, ace de par din os şi obiecte din os prelucrate parţial, un cap de teracotă, lespezi de pardoseală, pişcoturi etc (2006); piese de echipament militar sau accesorii de mobilier, fibule, monede romane etc.
Clădirea romană - probabil un edificiu public. În Repertoriul arheologic al judeţului Cluj se precizează faptul că încă din 1978 se pot observa la vest de castru două ziduri masive, iar pe ortofotoplanul din 2005 clădirea Clădirea romană - probabil un edificiu public - se află în imediata apropiere a zonei protejate a castrului legiunii a V-a Macedonica, pe terenul arabil (tarlaua 23, parcela 68 - proprietar Ghib Ioan - 7400 mp, Parcela 69 - proprietar Vornicu Grigoraş Mihai - 8800 mp si parcela 70 - proprietar Ploscar Emil Ion - 2600 mp, şi posibil parcela 67), unde sunt presupuse a se afla canabae-le legiunii. Pe latura vestică a castrului în repetate rânduri s-a observat urma drumului roman, care ieşind prin porta decumana se unea cu drumul principal, ce ducea spre Napoca. În Repertoriul arheologic al judeţului Cluj se precizează faptul că încă din 1978 se pot observa la vest de castru două ziduri masive, iar pe ortofotoplanul din 2005 clădirea se remarcă o construcţie dreptunghiulară de mari dimensiuni (latura lungă de cca 87 m, iar latura scurtă cca 26 m), amplasată în faţa porţii decumana de pe latura vestică a castrului, la 400 m şi în apropierea drumului care ieşea prin această poartă.
De-a lungul anilor, în perioada lucrărilor agricole s-au descoperit fortuit numeroase artefacte romane (monede, piese mici din bronz, fragmente ceramice etc.) scoase la suprafaţă de lama plugului. Drumul
roman, care ieşea din castru prin porta decumana, a fost identificat printr-un strat compact de pietriş, străbătând capătul nordic al parcelelor menţionate. Supravegherea arheologică a lucrărilor de alimentare cu apă potabilă a comunei Sânduleşti, executate de Muzeul de Istorie Turda în anul 2006, a dus la descoperirea unor importante dovezi de locuire în această zonă în epoca romană. Astfel, în şanţul de amplasare a conductelor, care pornea de la bazinele noi de apă de 5000 mc, pe latura sudică a strazii I. I. Russu, pe o suprafaţă de cca 300 m s-au surprins mai multe ziduri din piatră legate cu mortar, care atestă prezenţa unor construcţii, un pavaj din căramizi, un drum din pietriş lat de cca 7 m (perpendicular pe drumul care iese din porta decumana), un cap de statuie din calcar frumos lucrat (probabil Jupiter), vase din sticlă fragmentare, ace de par din os şi obiecte din os prelucrate parţial, un cap de teracotă si numeroase fragmente ceramice din epoca romană. Ca urmare a acestor descoperiri prin H.C.L. nr. 12 din 31.01.2013 s-a extins zona de protecţie arheologică din municipiul Turda, iar terenul arabil de la vest de rezervaţie a fost cartografiat ca sit în apropierea castrului legionar. Prin urmare, terenul la care facem referire este amplasat într-un punct bine cunoscut pe harta arheologică a Potaissei romane, unde probabil erau canabae-le corespunzătoare castrului legiunii V Macedonica, acestea nefiind deocamdată atestate epigrafic.
În anul 2015 şi 2016 Muzeul de Istorie Turda a efectuat cercetări
arheologice preventive pe terenul în discuţie (str. I. I. Russu, f.n., tarlaua 23, parcela 69), la solicitarea lui Vornicu-Grigoraş Mihai şi Vornicu-Grigoraş Dana-Carmen.
În urma săpăturilor executate manual s-a surprins o aglomerarea de pietre pe latura nordică a edificiului, remarcat pe ortofotoplanul din anul 2005.
Baza de calcar, precum şi monumentul masiv din calcar - pilastru ori lintel - decorat sugerează dimensiunile impunătoare ale construcţiei. Prin extinderea săpăturilor în această zonă s-a surprins nivelul de dărâmătură. Aglomerarea de pietre din calcar de la Sănduleşti şi prezenţa materialului tegular (ţigle, fragmente de olane şi cărămizi) descoperite în suprafaţa din preajma pilastrului şi a bazei din calcar, indică materialele din care era construită clădirea. De asemenea s-a recuperat o mare cantitate de material arheologic, precum un sfeşnic din bronz cu trei picioruşe, fragmente de vase ceramice romane, o aplică din bronz traforată cu motiv pelta etc.
În apropierea acestui edificiu, spre capătul nordic al parcelelor menţionate, există şi alte construcţii, aliniate de ambele părţi ale drumului roman care ieşea prin porta decumana a castrului, surprinse arheologic atât în cadrul supravegherilor din anul 2006, cât şi în cadrul cercetărilor preventive din luna august 2016.
Cel mai probabil zidurile au fost construite în opus incertum şi opus mixtum legate cu mortar, iar pilastrul descoperit este din piatra de calcar cu muluri.

Secvenţa stratigrafică se prezintă astfel:
1. 0 - -0,15/-0,20 m: strat humus modern, conţinând sporadice materiale arheologice, antrenate de mai jos prin arare;
2. - 0,15/-0,20 - 0,45/-0,55 m: pământ afânat cu elemente de construcţie - nivel de dărâmătură;
3. -0,45/- 0,55 - 0,75 m: strat pământ negru cenuşiu conţinând un bogat material arheologic - nivel de cultură.
4. - 0,75 - 0,85: strat de pământ negru cleios, steril din punct de vedere arheologic.
 

Bibliografie
1. Andone-Rotaru, Mariana, 2018 [Fişă de sit]
2. Crișan I. H. Et alli, Repertoriul arheologic al județului Cluj, 1992 [Publicaţie]
3. Bărbulescu, M., Potaissa. Studiu monografic, Turda, 1994, 70-71 [Publicaţie]
4. Potaissa. Studii și comunicări, vol. 2, Turda, 1980 [Publicaţie]
5. Bărbulescu, M., Cătinaş, A., Les inscriptions d`un temple de Potaissa, in La politique édilitaire dans les provinces de l`Empire romain. Actes du Ier Colloque Roumano-Suisse, Cluj-Napoca, 1993, 47-62, 11-13 [Publicaţie]
6. M. Pîslaru,, The Roman Coins from Potaissa. Legionary Fortress and Ancient Town, Cluj -Napoca, 2009, 221-225 [Publicaţie]