Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   55268.12
Nume   Aşezarea civilă romană de la Turda - Dealul Cetăţii
Județ   Cluj
Unitate administrativă   Municipiul Turda
Localitate   Turda
Adresa   str. I.I. Russu, f.n.
Punct   Dealul Cetăţii
Reper   La vest de rezervaţia arheologică castrul Legiunii V Macedonica, aflată pe Dealul Cetăţii, în zona extravilană vestică a municipiului Turda, între marginea municipiului şi calea ferată Turda-Sănduleşti, între strada Aleea Corbului şi I.I. Russu F.N.
Reper hidrografic - nume   Racilor, Sândului
Reper hidrografic - tip   pârâu
Utilizare teren   agricultură
Categorie   locuire
Tip   aşezare civilă
Descriere   Canabae-le legiunilor cantonate în castrul de la Potaissa pe Dealul Cetăţii care are o altitudine maximă de 375 m, separând cele două pâraie care îl delimitează (pârâul Racilor şi pârâul Sândului).
Observații   Lucrările agricole intensive afectează structurile.
Suprafața sitului   18.800 mp
Riscuri antropice   Agricultură intensivă: 4 / 06.06.2018
Data ultimei modificări a fişei   08.08.2022
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Canabae  Epoca romană (170-270 d. CHr.)    

În Repertoriul arheologic al judeţului Cluj se precizează faptul că încă din 1978 se pot observa la vest de castru două ziduri masive, iar pe ortofotoplanul din 2005 se remarcă o construcţie dreptunghiulară de mari dimensiuni (latura lungă de cca 87 m, iar latura scurtă cca 26 m), amplasată în faţa porţii decumana de pe latura vestică a castrului, la 400 m şi în apropierea drumului care ieşea prin această poartă.
De-a lungul anilor, în perioada lucrărilor agricole s-au descoperit fortuit numeroase artefacte romane (monede, piese mici din bronz, fragmente ceramice etc.) scoase la suprafaţă de lama plugului. Drumul
roman, care ieşea din castru prin porta decumana, a fost identificat printr-un strat compact de pietriş, străbătând capătul nordic al parcelelor menţionate. Supravegherea arheologică a lucrărilor de alimentare cu apă potabilă a comunei Sânduleşti, executate de Muzeul de Istorie Turda în anul 2006, a dus la descoperirea unor importante dovezi de locuire în această zonă în epoca romană. Astfel, în şanţul de amplasare a conductelor, care pornea de la bazinele noi de apă de 5000 mc, pe latura sudică a strazii I. I. Russu, pe o suprafaţă de cca 300 m s-au surprins mai multe ziduri din piatră legate cu mortar, care atestă prezenţa unor construcţii, un pavaj din căramizi, un drum din pietriş lat de cca 7 m (perpendicular pe drumul care iese din porta decumana), un cap de statuie din calcar frumos lucrat (probabil Jupiter), vase din sticlă fragmentare, ace de par din os şi obiecte din os prelucrate parţial, un cap de teracotă si numeroase fragmente ceramice din epoca romană. Ca urmare a acestor descoperiri prin H.C.L. nr. 12 din 31.01.2013 s-a extins zona de protecţie arheologică din municipiul Turda, iar terenul arabil de la vest de rezervaţie a fost cartografiat ca sit în apropierea castrului legionar. Prin urmare, terenul la care facem referire este amplasat într-un punct bine cunoscut pe harta arheologică a Potaissei romane, unde probabil erau canabae-le corespunzătoare castrului legiunii V Macedonica, acestea nefiind deocamdată atestate epigrafic.
În anul 2015 şi 2016 Muzeul de Istorie Turda a efectuat cercetări
arheologice preventive pe terenul în discuţie.
În urma săpăturilor executate manual s-a surprins o aglomerarea de pietre pe latura nordică a edificiului, remarcat pe ortofotoplanul din anul 2005.
Baza de calcar, precum şi monumentul masiv din calcar – pilastru ori lintel – decorat sugerează dimensiunile impunătoare ale construcţiei. Prin extinderea săpăturilor în această zonă s-a surprins nivelul de dărâmătură. Aglomerarea de pietre din calcar de la Sănduleşti şi prezenţa materialului tegular (ţigle, fragmente de olane şi cărămizi) descoperite în suprafaţa din preajma pilastrului şi a bazei din calcar, indică materialele din care era construită clădirea. De asemenea s-a recuperat o mare cantitate de material arheologic, precum un sfeşnic din bronz cu trei picioruşe, fragmente de vase ceramice romane, o aplică din bronz traforată cu motiv pelta etc.
În apropierea acestui edificiu, spre capătul nordic al parcelelor menţionate, există şi alte construcţii, aliniate de ambele părţi ale drumului roman care ieşea prin porta decumana a castrului, surprinse arheologic atât în cadrul supravegherilor din anul 2006, cât şi în cadrul cercetărilor preventive din luna august 2016.
Cel mai probabil zidurile au fost construite în opus incertum şi opus mixtum legate cu mortar, iar pilastrul descoperit este din piatra de calcar cu muluri.

Secvenţa stratigrafică se prezintă astfel:
1. 0 – -0,15/-0,20 m: strat humus modern, conţinând sporadice materiale arheologice, antrenate de mai jos prin arare;
2. – 0,15/-0,20 – 0,45/-0,55 m: pământ afânat cu elemente de construcţie – nivel de dărâmătură;
3. -0,45/- 0,55 – 0,75 m: strat pământ negru cenuşiu conţinând un bogat material arheologic – nivel de cultură.
4. – 0,75 – 0,85: strat de pământ negru cleios, steril din punct de vedere arheologic.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare preventivă 2017-2019

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca NEMETI Irina
Muzeul de Istorie Turda ANDONE ROTARU Mariana
MATEI Dan
MĂRINCEAN Ioana Diana
Universitatea "Petru Maior", Târgu Mureş ISTVAN Fabian
Grup Școlar Industrial "Josef Gregor" Nădlac HUSZARIK Pavel
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca NEMETI Sorin
FODOREAN Florin
VARGA Timea

Bibliografie
1. Andone-Rotaru, Mariana, 2018 [Fişă de sit]
2. Crișan I. H. et alli, Repertoriul arheologic al județului Cluj, 1992 [Publicaţie]
3. Bărbulescu, M., Potaissa. Studiu monografic, Turda, 1994, 70-71 [Publicaţie]
4. Bărbulescu, M., Cătinaş, A., Les inscriptions d`un temple de Potaissa, in La politique édilitaire dans les provinces de l`Empire romain. Actes du Ier Colloque Roumano-Suisse, Cluj-Napoca, 1993, 47-62, 11-13 [Publicaţie]
5. Pîslaru, Mariana, The Roman Coins from Potaissa. Legionary Fortress and Ancient Town, Mega Publishing House, Cluj –Napoca, 2009, 221-225 [Publicaţie]
6. Andone-Rotaru, Mariana, Cronica cercetărilor aheologice din România. Campania 2019, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6388&d=Turda-Cluj-Potaissa-2019 [Publicaţie]
7. Andone-Rotaru, Mariana, Cronica cercetărilor aheologice din România. Campania 2018, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6240&d=Turda-Cluj-POTAISSA-%96-Castrul-legiunii-a-V-a-Macedonica-2018 [Publicaţie]
8. Andone-Rotaru, Mariana, Cronica cercetărilor aheologice din România. Campania 2017, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6075&d=Turda-Cluj-Castrul-legiunii-a-V-a-Macedonica-2017 [Publicaţie]
 
 
Scroll