Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României
Cod RAN   69269.07
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   DB-II-m-A-17738
Nume   Ansamblul arhitectonic Curtea Văcăreştilor,sat Văcăreşti
Județ   Dâmboviţa
Unitate administrativă   Văcăreşti
Localitate   Văcăreşti
Punct   “Curtea Văcăreştilor (din Deal)”
Reper   Situl se află în centrul satului, imediat la nord de primăria comunei, la vest de DJ 722 şi până la limita terasei înalte a râului Dâmboviţa
Reper hidrografic - nume   Dâmboviţa
Reper hidrografic - tip   râu
Categorie   locuire
Tip   aşezare
Data ultimei modificări a fişei   20.09.2022
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
pisanie 1699 (7207), august 8     „Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi Duhului Sfânt şi slăvit D(u)mn(e)zeu aciastă sf(â)ntă şi d(u)mn(e)zeiască beserică de aici de (...) moşia moşilor strămoşilor din pajişte s-au zidit de robul lui D(u)mnezeu Ianache Văcărescu vel agă împreună cu jupăneasa lui Stanca şi cu fiii lui Maria, Constantin, Ilinca, Ioanu întru slava sf(â)ntului şi marelui de minuni făcătoriu/ şi degrabă ajutătoriu Nicolae arhiepiscopul de la Mirlichia ca să-i fie prăznuire, iară ctitorilor veacinică pomenire, loru şi părinţilor. Şi s-au ziditu în zilele prea luminatului şi înălţatului domn Io Costandin Basaraba vo(i)evodu Brâncoveanului şi s-a începutu în anul al zecelea în luna lui Iunie în zi 1leat(ul) 7206 (1698) şi s-au săvârşitu într-al unsprezecel lea anu al domniei măriei sale cu blagoslovenia prea sf(i)nţitului chir Teodosie mitropolitul, în luna lui august 8 zili, ano lumii 7207”.  
  Epoca medievală (sf. sec. XVI)       DB-II-m-A-17738.01 
  1598    

Casa veche, unde fraţii Ianache şi Ivan Văcărescu s-au născut şi au copilărit, a fost ridicată de un înaintaş al lor, Pătraşco Văcărescu, postelnic al lui Mihai Viteazul, care-i întărise, în 1598, o moşie în Văcăreşti. Casa veche este astăzi o ruină, dar se pot recunoaşte caracteristicile, tipice pentru secolul al XVI-lea. Se păstrează intactă pivniţa compartimentată prin arce-dublou, sprijinite pe un stâlp central de secţiune cruciformă, acoperită cu bolţi semicilindrice. Pivniţa are două nişe cu arcuri în acoladă pe laturile scurte şi una centrală pe latura de nord, iar luminarea naturală era asigurată de patru ferestre înalte, arcuite, la partea superioară. Gârliciul de acces la beciuri este situat la sud, fiind prevăzut, pe laturile lungi, cu câte o nişă. Construcţia avea pivniţă şi parter înalt. Casa nouă, ridicată în anul 1698, probabil concomitent cu biserica curţii, de Ianache Văcărescu, mare agă, este situată pe latura de nord a curţii, în marginea terasei.

Majoritatea clădirilor nu mai există decât în substrat arheologic, şi acesta vandalizat periodic, pentru furt de cărămidă.

DB-II-m-A-17738.02 
  1698-1699    

Biserica, construită între 1698-1699, a fost ridicată de Ianache Văcărescu, (fiind distrusă însă în urma cutremurului din 1838), aşa cum o arată pisania de piatră. Zidurile din cărămidă ale edificiului, distrus la marele cutremur din 1838 (când a căzut şi bolta altarului), se păstra până la înălţimea de 1-1, 30 m, în momentul când se executau săpăturile arheologice care vor scoate în evidenţă mărimea complexului. Deasupra fundaţiei, zidăria se retrăgea cu o jumătate din cărămidă pe o înălţime de 1 m, în partea superioară soclul fiind marcat de un brâu puternic profilat.

Biserica se afla în incinta Curţii Văcăreştilor, zona de sud.

DB-II-m-A-17738.03 
  1868    

După cutremurul din 1838, Ioan Văcărescu a ridicat, în 1868, un nou conac, zidit în stil neoclasic, folosind pentru susţinerea frontonului coloane brâncoveneşti recuperate de la construcţiile vechi. Aici a copilărit şi a poposit, în verile petrecute în ţară, poeta şi diplomata Elena Văcărescu (fiica lui Ioan Văcărescu). În urma incendiul din 1955 a distrus edificiul, distrugere la care va participa şi lipsa de interes a autorităţilor din aceea perioadă, astfel că din acest monument nu se mai păstrează decât câteva coloane aflate în curtea Complexului Naţional Muzeal Curtea Domnească din Târgovişte . În prezent, întregul ansamblu arhitectural al Curţilor Văcăreştilor se află în custodia Academiei Române, fiind donate de către Elena Văcărescu şi Zoe Caribol la 24 ianuarie 1946.Casa nouă avea un plan drept unghiular alungit, cu pivniţă şi parter înalt beciurile fiind împărţite în şase compartimente, acoperite de cupole susţinute de arce-dublou, sprijinite pe doi stâlpi de secţiune dreptunghiulară, situaţi în axul longitudinal. Pivniţa are patru ferestre scunde, arcuite în partea superioară, amplasate, două câte două, pe laturile de nord şi de est. Accesul se face printr-un gârlici situat pe latura dinspre sud. De o parte şi de alta a acestuia se aflau, la nivelul solului, camere boltite, două în dreapta şi două în stânga, dintre care una îngustă, paralelă cu gârliciul, pe care se sprijinea scara de acces la foişor în prelungirea acesteia, la nivelul pivniţei, aflându-se o tainiţă. Încăperile de locuit se aflau la nivelul parterului înalt.

Conacul este ruinat din 1948.

DB-II-m-A-17738.04 
  1868    

Capela a fost construită, în 1868, de Ioan Văcărescu, pe locul fostei biserici incluzând parţial naosul bisericii din 1698. Capela ce mai există azi, în stare de ruină, păstrează pisania vechii biserici, încastrată între doi pilaştri ai edificiului de plan central. Sistemul de boltire s-a prăbuşit şi zidurile rămase sunt în pericol de a dispărea şi ele. Academia Română a dispus recent realizarea unui proiect de mutare a pisaniei în Lapidariul din Curtea Domnească de la Târgovişte. În intervalul 1871-1907, era adus aici, de la biserica din Văcăreştii din Vale, un clopot turnat în 1665, iar iconostasul din lemn era realizat în stil neogotic, icoanele fiind pictate de Gheorghe Tattarescu.

Biserica avea un plan octogonal.

DB-II-m-A-17738.05 
  sec. XVI - XIX    

Parcul conacului a fost creat după planurile grădinarului Wilhelm Knechtel, al împăratului Maximilian al Mexicului, autor deopotrivă şi al parcului castelului Peleş.Parcul este acum neîngrijit, folosit uneori drept loc de păşunat pentru animalele sătenilor.

DB-II-m-A-17738.06 
  sf. sec. XVI - sec XVII       DB-II-m-A-17738.07 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. 1973

* GABRIEL MIHĂESCU Gabriel

Bibliografie
1. Petrescu, Doina, Studiu Istoric General - Actualizare PUG și RLU Comuna Văcărești, județul Dâmbovița, 2019 [Studiu istoric] (sursa fişei de sit)
 
 
Scroll