Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Imagine preluată din Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2005. Raportul nr. 50 516542
Informaţii despre SIT Fişa completă sitului     Localizează pe harta României
Cod RAN63063.06
NumeSitul arheologic de la Capidava - Sectorul VIII extra muros
JudețConstanţa
Unitate administrativăTopalu
LocalitateCapidava
PunctSectorul VIII extra muros
Reperîntre latura de SE a curtinei G şi sectorul X - terme.
Categorielocuire
Tipaşezare
Data ultimei modificări a fişei21.2.2012
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare  Epoca romană neprecizată    
Locuire  Epoca bizantină   Au fost trasate, coliniare cu limita de SV a carourilor N din sectorul V, două secţiuni, una în continuarea celeilalte, orientate SE-NV, de câte 2 x 20 m, separate de o diafragmă de 1 m, marcate cu ¨O100 - O96 (2 x 5 m), fiind adâncite până la -1 m/-1,5 m, în funcţie de descoperiri, fără să atingă nicăieri nivelul pământului viu. Ca peste tot în Cetate a ieşit o cantitate însemnată de fragmente ceramice striate medio-bizantine, precum şi fragmente ceramice romano-bizantine - amfore striate şi cu coaste, vase mici, de băut sau de bucătărie, câteva fragmente de fier, precum şi oase de animale - resturi de bucătărie. În secţiuni, la distanţe diferite de limita de SE a lor au fost identificate vestigiile a trei bordeie: unul în ¨O97, din care nu se păstrează decât colţul rotunjit al unei fundaţii din bolovani de piatră; al doilea este reprezentat de o schimbare a solului marcând o linie dreaptă, în ¨O98, aşa încât clarificarea acestei anomalii rămâne pentru viitoarea campanie de săpături; al treilea constă din doi pereţi din un singur rând de bolovani, formând un unghi drept, în ¨O99, cea mai mare parte a lui intrând sub malul de NE al secţiunii şi constituind, prin urmare un obiect de cercetare pentru viitoarele campanii.
La mijlocul secţiunii ¨O99-100 au apărut două ziduri de piatră cu pământ, prezentând doi paramenţi, paralele şi tăind transversal-oblic secţiunea. Este evident că ele aparţin unei construcţii ample. La capătul de SE al secţiunii, la limita ¨O100 a fost descoperit un zid masiv de piatră cu pământ, ce atât cât se poate distinge urmează curba de nivel marcând începutul râpei care limitează platoul pe laturile lui de SE şi SSV precum şi în mică măsură pe latura de NE, unde urcă, pierzându-se în panta drumului. Acesta constituie ramificaţia zidului de incintă medio-bizantin de, secol VI, relativ bine cunoscut pe cetate şi doar presupus pentru platoul extra muros de SE.
 
constructie  Epoca medievală timpurie (sec. VIII-IX) Dridu / B În S 2 prin continuarea lucrărilor s-a descoperit în carourile 2-4 resturile unei construcţii cu tălpi de lemn, dublate de un rând de piatră, între aceste tălpi aflându-se o aglomerare de pietre ce pot proveni dintr-o demolare. Distrugerea acestei construcţii de mari dimensiuni a avut loc ca urmare a unor acţiuni violente, deoarece bârnele din lemn sunt carbonizate, iar cantitatea de cenuşă este foarte mare. Materialul ceramic descoperit în carourile 2-3 este caracteristic secolelor VIII-IX, fiind vorba de ceramică cenuşie, striată de tip Dridu B.  
Necropola de înhumaţie  Epoca medievală timpurie (sec. X-XI)   În cursul sec. X - XI p.Chr. spaţiul este refolosit, de data aceasta ca necropolă a locuitorilor din cetatea bizantină. În acest an a fost extinsă săpătura în secţiune, prin deschiderea unei suprafeţe de aproximativ 80 mp în zona pavajului şi a zidului descoperite pe ultimul nivel de locuire. Pe platoul B (platoul termelor), despărţit de precedentul de o viroagă orientată N-S înspre Dunăre, a fost trasată o secţiune de control de 11 x 2 m, orientată N - S, cu scopul de a identifica eventuale morminte din perioada medievală şi a delimita în acest sens necropola bizantină. Menţionăm, că acest platou a fost intens exploatat încă din antichitate, când au fost construite termele cetăţii şi mai târziu în perioada modernă, când au fost construite depozitele de grâne ale C.A.P.-ului local. Ţinând cont de aceste date, s-a trasat secţiunea pe marginea de E a platoului, pe o panta lină, într-o zonă neafectată de intervenţii antropice şi unde au fost descoperite, în linie, cinci morminte de inhumaţie din perioada medievală.  
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare sistematică 2014
Nume Prenume Rol
PINTER Zeno - Karl 4
URDUZIA Claudia 4
DOBRINESCU Ionuț Cătălin 3
POTÂRNICHE Tiberiu 3
RAȚIU Alexandru-Mircea 2
OPRIȘ Ioan Carol 1
SION Anișoara
Instituţia Rol
U Bucureşti 1
MNIR 2
MINAC 3
M Brukenthal 4

Bibliografie
1. Pinter, Zeno Karl, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3620 [Publicaţie]
2. Pinter, Zeno Karl, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2010, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2011, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4514 [Publicaţie]
3. Florescu, Radu, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2003, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2004, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2194 [Publicaţie]
4. Pinter, Zeno Karl, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, București, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3344 [Publicaţie]
5. Pinter, Zeno Karl, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2008, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, București, 2009, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4220 [Publicaţie]
6. Pinter, Zeno Karl, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2009, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, București, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4290 [Publicaţie]
7. Opriș, Ioan, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2010, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4284 [Publicaţie]
8. Opriș, Ioan, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 47-49, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5312&d=Capidava-Topalu-Constanta-Cetate-2014 [Publicaţie]
 

Informaţii despre imagine
Datare2005
Publicată înCronica Cercetarilor Arheologice din România, Campania 2005
Raportul nr. 50 516542