Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Imagine preluată din Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2010. Raportul nr. 59
Informaţii despre SIT Fişa completă sitului     Localizează pe harta României *
Cod RAN11851.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010AR-I-s-A-00450
NumeSitul arheologic de la Săvârşin - Dealul Cetăţuia (Cetăţuia)
JudețArad
Unitate administrativăSăvârşin
LocalitateSăvârşin
PunctDealul Cetăţuia (Dealul de Zahăr, Czukorhegy)
ReperSitul se află în marginea de S a satului, între şoseaua Arad - Deva şi CF Arad - Deva, la 500 m N de Mureş
Categorielocuire civilă
Tipaşezare şi necropolă
DescriereSitul "îmbracă" practic dealul ""Cetăţuia" ("Cetăţeaua" sau "Czukorhegy"), un mamelon situat la limita sudică a masivului Highiş - Drocea, mărginit de pâraiele Troaş (la est) şi Vineşti (la vest) şi de râul Mureş, al cărui curs actual se află la 500 m sud. Dealul are înălţimea maximă de 246 m, o lungime de circa un kilometru, o lăţime maximă de 200 m şi este orientat ENE - VSV. La nord, dealul este mărginit de o fostă vale a pârâului Troaş, lungă de circa 1 km, cu o altitudine maximă de 164 m, cu 6 - 7 m mais sus decât lunca Mureşului. În urma procesului de eroziune care a continuat să adâncească actuala vale a Troaşului, vechiul curs a rămas ca o vale suspendată, lipsită de apă curgătoare, pe care s-a dezvoltat localitatea Săvârşin
Suprafața sitului 5.600 mp
Stare de conservareprecară / 12.11.2007
Riscuri antropiceAfectare parţială: 3 / 12.11.2007
Regim de proprietateprivat
ProprietarDomeniul Regal Săvârşin
Data ultimei modificări a fişei7.2.2020
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare  Epoca bronzului timpuriu Coţofeni    
Aşezare  Epoca bronzului neprecizată   AR-I-m-A-00450.03 
Aşezare  Hallstatt neprecizată    
Aşezare  La Tène (sec. IV a. Chr. - sec. II p. Chr.) geto-dacică Aşezarea, situată la poalele dealului, a parcurs mai multe faze evolutive. La începutul secolului IV î.d.Hr., pe malul nordic al Mureşului (albia râului se află astăzi cu 500 de m mai la sud), s-a înfiripat o aşezare compusă din locuinţe tip bordei. Alături se afla necropola de incineraţie. Faza II poate fi datată în perioada secolelor III - II î.d.Hr. Pe parcursul ei, aşezarea s-a întins spre nord-est cuprinzând locuinţe semiadâncite şi de suprafaţă, iar în zona de sud-est a funcţionat un atelier metalurgic. Faza III corespunde maximei întinderi a aşezării care acum înconjoară dealul. Locuinţe de suprafaţă sunt amenajate şi pe terase artificiale, tăiate în pantele dealului. La limita dintre fazele II şi III se situează construirea platformelor de piatră din zona sud-estică a aşezării.
Locuinţele identificate în aşezare sunt de trei tipuri: bordeie, semiadâncite şi de suprafaţă. Bordeiele (8 au fost dezvelite) sunt specifice fazei I. Ele sunt de formă rectangulară şi au pereţii uşor curbaţi spre exterior. Adâncimea lor nu depăşeşte - 1,25 m iar suprafaţa locuită este de 2,5 x 3 m, în medie. Locuinţele semiadâncite nu pătrund mai mult de 0,5 m în pământ. Ele sunt de formă rectangulară având dimensiunile medii de 2,75 x 2,20 m. Acest tip de locuinţe pare să fi fost cel mai răspândit, el putând fi întâlnit în ultimele două faze ale aşezării. Locuinţele de suprafaţă sunt caracteristice fazei a III-a. Ele sunt de formă rectangulară, au dimensiuni medii de 3,5 x 4, 75 m, podini lutuite şi vetre de foc. Au fost surprinse urmele structurii de rezistenţă a pereţilor, respectiv urme de stâlpi în colţuri şi pe laturile lungi ale locuinţelor. În faza finală au fost amenajate mai multe "etaje" de terase artificiale în panta dealului, pe acestea s-au construit exclusiv locuinţe de suprafaţă. Nu au fost identificate locuinţe cu mai mult de o încăpere.
AR-I-m-A-00450.01 
necropola de incineraţie  La Tène (sec. IV-II a. Chr.)      
Fortificaţie  La Tène (sec. II a. Chr. - sec. II p. Chr.) geto-dacică Fortificaţia aparţine tipului "promontoriu barat", un val de pământ şi un şanţ (lăţime păstrată - 2 m, adâncime păstrată - 0, 8 m) împiedicând accesul de pe latura de est, unde panta este mai lină. Blocurile de piatră, sumar fasonate, descoperite pe această pantă, ar putea proveni din paramentul exterior al unui zid de incintă. Pantele de pe celelalte laturi fiind foarte abrupte, s-a renunţat la fortificarea suplimentară a platoului înspre sud, vest şi nord.
În interiorul

În interiorul fortificaţiei, au fost identificate două niveluri de locuire dacice a căror grosime variază între 0,4 şi 0,6 m. Celui de-al doilea nivel, mai bine păstrat, îi aparţin două locuinţe de suprafaţă. Urme de arsură apar în ambele niveluri; în stratul mai recent, ele apar uneori compact, sub formă de lentile groase de 15 - 20 cm cuprinzând lemn carbonizat, cenuşă, chirpic ars. Relativa sărăcie a materialului arheologic cât şi grosimea redusă a stratului de locuire indică o folosire temporară a fortificaţiei care cronologic se încadrează între secolele II î. d.Hr. şi începutul sec. II d. Hr.
AR-I-m-A-00450.02 
necropola  Epoca medievală timpurie (sec. XI-XIV) neprecizată    
Aşezare  Epoca medievală (sec. XIII) neprecizată    
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare sistematică 2006 23
Nume Prenume Rol
SÎRBU Valeriu 2
HUREZAN George Pascu 2
HUGEL Peter 1
Instituţia Rol
CM Arad 1
M Brăila 2
2. cercetare sistematică 2001 2
Nume Prenume Rol
BARBU Mircea responsabil
Instituţia Rol
CM Arad 1
3. cercetare sistematică 1999 1

Bibliografie
1. Hügel, Peter, Repertoriul arheologic al Mureşului inferior. I. Judeţul Arad, Timişoara, 1999 [Publicaţie]
2. Barbu, Mircea, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1994, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1995, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=113 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Barbu, Mircea, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1996, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1997, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=350 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Barbu, Mircea, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1998, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1999, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1695 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Barbu, Mircea, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1995, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1996, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=173 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
6. Hügel, Peter, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3973 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
7. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
8. Barbu, Mircea, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, 281-282, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1494 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
9. Hügel, Peter, Săvârşin - Dealul Cetăţuia, 2006 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
10. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 62-63, poz. 74-77 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
11. Hügel, Peter, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2008 - VALACHICA XXI-XXII, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2009, http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2009/cd/index.htm [Publicaţie]
12. Hügel, Peter, 2007 [raport de cercetare preventivă]
 

Informaţii despre imagine
Datare2010
Publicată înCronica Cercetarilor Arheologice din România, Campania 2010
Raportul nr. 59