Română   English Ministerul Culturii
Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)
Imagine preluată din Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2010. Raportul nr. 96
Informaţii despre SIT Fişa completă sitului     Localizează pe harta României *
Cod RAN105437.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010IF-I-s-B-20254
NumeSitul arheologic de la Creţuleasca
JudețIlfov
Unitate administrativăŞtefăneştii De Jos
LocalitateCreţuleasca
Repersituat pe malul drept al văii Pasărea, pe terasa inferioară a acestui curs de apă, la circa 150 vest-nord-vest de cimitirul actual al satului Creţuleasca.
Categorielocuire, funerar
Tipaşezare şi necropolă
DescrierePentru cercetarea în integralitate a vestigiilor au fost deschise în 2009 un număr de 3 mari unităţi de cercetare în suprafaţă, iniţial păstrându-se martori stratigrafici care ulterior au fost demontaţi. Astfel au fost descoperite 271 de morminte de inhumaţie (toate acestea fiind cercetate integral şi demontate), încadrate preliminar în sec. XVI-XVII şi peste 80 de complexe arheologice cu funcţiuni diverse (construcţii semi-adâncite cu cuptor cruţat, bordeie, zone de ardere în aer liber, gropi de extragere a lutului, transformate ulterior în gropi menajere etc.), datând din diverse perioade istorice. Foarte probabil vestigiile descoperite în cadrul sitului identificat prin sigla Creţuleasca 2, sunt în fapt o prelungire a sitului Creţuleasca 1, clasat drept monument istoric de categorie B (cod LMI IF-I-s-B-20254).
ObservațiiSitul a fost descoperit întâmplător, cu ocazia lucrărilor de construire a podului de traversare a văii Pasărea, pe traseul viitoarei autostrăzi A3 Bucureşti - Braşov, în imediata vecinătate a sitului de la Creţuleasca (cod LMI IF-I-s-B-20254).
Suprafața sitului Suprafaţa cercetată: circa 0,5 ha (zona cuprinsă între km 8 + 175 şi km 8 + 250, pe traseul viitoarei autostrăzi A3, pe o lăţime de circa 70 m), respectiv 5204,58 mp cercetaţi exhaustiv, însumând un perimetru de 300,65 m. Se mai menţioneaza: 5935.568
Data ultimei modificări a fişei1.2.2019
 
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
  Epoca bronzului   Aglomerare de fragmente de chirpici, cărbune şi cioburi descoperită în partea de SW a SF II Ext. La secţionare s-a observat că asocierea materialelor este fortuită; aparţin stratului de pământ scurs de la baza depunerii cenuşii.

Fragmentele ceramice sunt atipice; doar marginea dintr-un vas avea păstrată o "gaurăbuton‖ din ornamentul caracteristic stilului Glina din epoca bronzului.
 
  Epoca bronzului   Aglomerare de cioburi descoperite într-un strat de pământ scurs aflat la baza stratului cenuşiu.  
vatra si aglomerare de materiale din aşezare  Epoca bronzului   Complexul a apărut sub forma unei vatre distruse, deasupra căreia şi în jur aflându-se fragmente ceramice numeroase (unele de factură Glina din epoca bronzului).

La secţionarea acestei concentrări s-a putut observa că sub fragmentele din vatră erau multe cioburi fără urme de ardere secundară, fragmente de cărbune dar şi o cărămidă.
 
groapă  Epoca bronzului   Groapă de formă ovală (2,40 × 1,60 m), orientată N-S, care se adâncea cu 0,30 m în depunerea de argilă galbenă; umplutură castanie cu lentile de argilă alb-gălbuie conţinând carbonaţi.

În jumătatea vestică a gropii a fost depus un vas întreg de mari dimensiuni. Umplutura mai conţinea cioburi de la alte vase, fragmente de chirpici, unele făţuite şi multe oase de animale. .
 
  Epoca bronzului   O mare concentrare de fragmente ceramice, fragmente de chirpici şi oase de animale în stratul preistoric de culoare brun-castanie cu pigmenţi de chirpici.

La baza stratului, la limita cu depunerea de argilă galbenă, alături de alte materiale a fost descoperit şi un fragment de vas cu o tortiţă ataşată umărului decorat cu un şir de crestături. Strat perforat de gropi medievale.
 
groapă  Epoca bronzului   groapă circulară (Diam.- 1 m) care se adânceşte cu 0,40 m de la baza stratului cu materiale preistorice în depunerea de argilă galbenă.

Umplutura negru-cenuşie cu pigmenţi de chirpici şi cărbune conţinea doar câteva fragmente ceramice lucrate cu mâna, nedecorate şi un os de animal.
 
  Epoca bronzului   Aglomerare de fragmente de chirpici şi fragmente ceramice provenind de la o ceaşcă cu două torţi, lucrată cu mâna, din pastă de culoare cărămizie;

Materialele aparţin unei alveolări de formă circulară (D = 0,80 m) uşor adâncită, de la baza stratului cu materiale preistorice, în depunerea de argilă galbenă.
 
groapă de formă circulară  Epoca bronzului   Umplutura castanie conţinea multe fragmente ceramice lucrate cu mâna, nedecorate, de factură preistorică.

Groapa era tăiată de partea de W a construcţiei CPL 1 (la E) şi colţul de NE al construcţiei CPL 59, ambele din perioada Dridu.
 
groapă de mari dimensiuni  Epoca bronzului   Umplutură negru-cenuşie cu mulţi pigmenţi de chirpici. Groapa conţinea fragmente ceramice, bulgări de chirpici, unii cu amprente de nuiele, oase de animale.

Complex descoperit după demontarea construcţiei medievale CPL 32.
 
groapă ovală (D = 1,20 × 0,80 m)  epoca brozului   În umplutura galben-castanie (în centrul gropii, la nivelul de surprindere a ei fiind şi o lentilă cenuşie cu pigmenţi de cărbune având D = 0,40 m) erau câteva fragmente ceramice lucrate cu mâna, nedecorate, din pastă cărămizie şi cenuşie.

Groapa se adânceşte cu 0,12 m de la baza stratului preistoric în depunerea de argilă galbenă.
 
Groapă circulară (D = 0,80 m)  Epoca bronzului   Umplutura constituită din pământ galben amestecat cu pământ de culoare brun-deschisă conţinea bucăţi mici de cărbune şi fragmente ceramice lucrate cu mâna.

Groapa se adânceşte cu 0,20 m de la baza stratului cu materiale preistorice în depunerea de argilă galbenă.
 
groapă circulară  Epoca bronzului   Umplutura din pământ galben cu pete brun-cenuşii conţinea bucăţi de cărbune, pigmenţi de chirpici, fragmente ceramice.

Groapă circulară (D = 0,30 m) care se adânceşte de la baza stratului în depunerea de argilă galbenă.
 
groapă circulară (D = 1,40 m)  Epoca bronzului   În umplutura de culoare cenuşiu-deschis, cu lentile de argilă galbenă şi pigmenţi de chirpici am găsit fragmente ceramice lucrate cu mâna, inclusiv o margine de vas decorată cu gaură-buton caracteristică stilului Glina din epoca bronzului.

Groapa se adânceşte cu 0,40 de la baza stratului cu materiale preistorice în depunerea de argilă galbenă.
 
depozit din trei topoare plate din piatră  Epoca bronzului   Într-o mică alveolare au fost depuse unul lângă altul două topoare, cel dinspre S fiind nefinisat, cu partea activă a lor dispusă opus. Deasupra lor a fost depus un al treilea topor cu partea activă orientată către W.

Trebuie remarcat faptul că în această zonă, în stratul preistoric, au apărut izolat alte asemenea piese. Imediat la N de depozit, stratul preistoric este afectat de şanţul unei conducte de gaze.
 
Groapă de mari dimensiuni de formă circulară  Epoca bronzului   Umplutura castanie a gropăă cu lentile de argilă galbenă conţinea bulgări de chirpici şi fragmente ceramice.

Groapa se adânceşte de la baza stratului preistoric în depunerea de argilă galbenă.
 
construcţie adâncită de formă rectangulară  Perioada medievală timpurie (sec. IX-XI) Dridu A fost surprinsă doar 0,30 m din adâncimea gropii construcţiei. A fost descoperit un bloc în care a fost amenajat prin scobire un cuptor de formă circulară în plan orizontal.Vatra circulară era albiată în interiorul cuptorului.

Datorită eroziunii solului, nivelul de săpare a gropii nu a fost surprins. Groapa complexului (surprinsă la -2,37 m adâncime) era suprapusă de un strat de pământ de culoare cenuşie, scurs, cu pigmenţi de chirpici şi fragmente ceramice.
 
construcţie adâncită în depunerea de argilă  Perioada medievală timpurie (sec. IX-XI) Dridu Groapa de formă rectangulară a fost surprinsă doar de la nivelul superior al boltei celor două cuptoare. Cuptorul 1 a fost amenajat prin scobire în mijlocul peretelui de S al gropii construcţiei. Cuptorul 2 a fost amenajat într-un bloc de lut în NE.

De fapt, cele două cuptoare aparţin celeiaşi construcţii, umplutura corespunzătoare cuptorului 1 suprapunând direct vălătucii din cuptorul 2 împrăştiaţi pe fundul gropii construcţiei.
 
construcţie adâncită în depunerea de argilă  Perioada medievală timpurie (sec. IX-XI)   Partea de W a fost distrusă cu ocazia construirii pilonilor podului, în peretele de E fiind amenajat prin scobire şi lutuire un cuptor de formă semisferică. La gura cuptorului a fost păstrat un fel de prag pe care urcă lipitura vetrei.

Datorită arderii s-a format o crustă de 1-2 cm (vatră şi boltă), depunerea de argilă galbenă în care a fost amenajat cuptorul a ars la roşu până la 3 cm, sub vatră şi 3-7 cm, în jurul boltei.
 
construcţie adâncită  Perioada medievală timpurie (sec. IX-XI) Dridu În umplutura gropii au fost aruncate multe fragmente ceramice din pastă cărămizie, decorate prin impresiune cu pieptenele cu striuri orizontale şi motive în formă de val (stilul Dridu). În exteriorul gropii construcţiei era o groapă.

De pe fundul gropii construcţiei se adânceau în depunerea de argilă galbenă câteva gropi.Pe fundul construcţiei, groapa se restrânge în această zonă fiind multe fragmente de chirpici arse la roşu printre care erau cioburi de tip Dridu.
 
construcţie adâncită în depunerea de argilă  Perioada medievală timpurie (sec. IX-XI)   În zona colţului de SE a gropii a fost amenajat prin scobire în depunerea de argilă galbenă un cuptor de formă uşor ovală în plan orizontal a cărui vatră şi boltă au fost apoi lutuite. Bolta s-a păstrat până la înălţimea de 0,10 m.

În construcţie nu a fost descoperită ceramică sau alte elemente de datare. Imediat lângă construcţie, la NE, au fost cercetate mormintele M 141, M 142 şi M 145.
 
mormânt  Perioada medievală timpurie (sec. IX-XI) Dridu În umplutura M 141 au apărut câteva cioburi de factură Dridu ceea ce ar constitui un indiciu (alături de sistemul de construcţie cât şi de poziţia stratigrafică) şi pentru datarea complexului în această perioadă.  
construcţie adâncită în stratul de argilă  Perioada medievală timpurie (sec. IX-XI) Dridu Groapă de formă rectangulară. În profil groapa avea formă trapezoidală.Pereţii şi fundul gropii au fost lutuiţi, amenajându-se în felul acesta o vatră.

În umplutura gropii construcţiei (pământ cenuşiu în partea de N şi castaniu cu lentile de argilă cu carbonaţi în partea de S) au apărut câteva fragmente ceramice de factură Dridu şi o piatră cu urme de prelucrare .
 
Probabil groapa unei construcţii  Epoca medievală timpurie (sec. IX-XI) probabil Dridu Partea de W a complexului nu a putut fi cercetată datorită prezenţei târlei. Umplutură cenuşie cu lentile de argilă alb-gălbuie ce conţinea câteva oase de animale şi fragmente ceramice de mici dimensiuni.

În partea de S, pe fundul acestei gropi a fost săpată o alta până în depunerea de argilă alb-gălbuie cu carbonaţi. Datată probabil în perioada Dridu
 
construcţie adâncită în depunerea de argilă  Epoca medievală timpurie (sec. IX-XI)   Groapa este de formă ovală orientată N-S. În peretele de S a fost amenajat un cuptor având vatra de formă circulară şi bolta păstrată până la înălţimea de 0,25 m, restul fiind prăbuşită pe un strat de cenuşă aflat pe vatră.

Umplutura cenuşie a gropii construcţiei conţinea doar pigmenţi de cărbune. Groapa mormântului M 266 afecta complexul.
 
construcţie adâncită în depunerea de argilă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Are formă oarecum rectangulară (6 × 5 m), pe alocuri peretele de N (6 m) fiind săpat neregulat. În partea de S a fost amenajat un cuptor circular. Cuptorul s-a păstrat până la înălţimea de 0,40 m.

În umplutura construcţiei au fost antrenate şi câteva cioburi Dridu, fiind aruncate aruncate şi două cioburi medievale, nedecorate, provenind de la vase cu pereţi subţiri din pastă cărămizie.
 
construcţie adâncită în depunerea de argilă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapa construcţiei este de formă rectangulară şi orientată E-W; în colţul de SE. In perete a fost scobit un cuptor descoperit prăbuşit.

Construcţia este suprapusă de un strat argilos, umed, de culoare cenuşie.
 
groapă de formă rectangulară  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   o groapă de formă rectangulară având umplutura constituită din pământ de culoare cenuşie, fără pigmenţi de chirpici sau cărbune. În această groapă, după abandonarea construcţiei, au fost aruncate câteva oase de animale şi un fragment ceramic medieval.

La secţionarea şi săparea celor două gropi (Cpl 4-5), am ajuns la concluzia că ambele aparţin aceleiaşi construcţii, groapa CPL 5 putând fi interpretată drept groapă de acces (gârlici?) la cuptorul construcţiei.
 
construcţie adâncită atât în depunerea de argilă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   "Podeaua‖ construcţiei, o depunere compactă, omogenă de culoare brun-gălbuie, reprezintă de fapt un amestec dintre umplutura gropii construcţiei şi sterilul arheologic. Groapa are formă aproximativ rectangulară, orientată E-W.

De pe fundul gropii construcţiei, în sfertul A, se adânceau două gropi având umplutura omogenă constituită din cenuşă şi cărbune. Ca elemente de datare pot fi folosite un vas fragmentar, medieval şi un chaton cu piatră al unui inel din bronz.
 
construcţie adâncită de formă rectangulară  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapa cu pereţii săpaţi vertical se adâncea cu 0,20 m în depunerea de argilă galbenă. În zona colţului de NE a fost amenajat un cuptor prin scobirea peretelui gropii. Cuptorul are formă ovală.

În această groapă a fost aruncat şi un fragment mare dintr-o farfurie smălţuită. În cuprinsul gropii construcţiei, în partea de E, a fost descoperit şi mormântul M 100.
 
construcţie adâncită  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   construcţie adâncită cu groapa de formă rectangulară, având dimensiunile de 3,20 (perete E) × 2,80 m (perete N), orientată E-W cu un cuptor amenajat în partea de W.

Datorită eroziunii, din cuptor s-au păstrat vatra ovală (0,80 × 0,60 m), cu un strat gros de 2 cm de cenuşă imediat deasupra, şi doar cca 6 cm din înălţimea boltei.
 
construcţie adâncită  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Construcţie adâncită cu 0,40 m în depunerea de argilă galbenă, afectând sedimentul brun-castaniu cu materiale preistorice (având grosimea de 0,25 m). Groapa are formă rectangulară (4,80 × 2,50 m) cu pereţii lungi orientaţi NE-SW.

Lângă colţul de SW a fost amenajat prin scobirea peretelui gropii un cuptor de formă circulară în plan orizontal.În diferite momente de umplere ale gropii, au fost aruncate multe oase de animale, printre care un craniu.
 
parte din umplutura construcţiei CPL 38  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Iniţial părea a fi o groapă adâncită în umplutura gropii construcţiei CPL 38. De fapt reprezintă o parte din umplutura acesteia formată din cenuşă, cărbune, oase de animale şi cioburi de factură medievală  
construcţie adâncită  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   construcţie adâncită cu 0,30 m în depunerea de argilă galbenă; groapă de formă rectangulară (3 × 1,20 m), cu pereţii lungi orientaţi SE-NW. În zona colţului de NE au fost amenajate două cuptoare prin scobire.

În umplutura gropii construcţiei (pământ de culoare brun închis, cu lentile de argilă galbenă) am găsit multe fragmente ceramice, fragmente de cărămizi, o piesă din fier, oase de animale.
 
construcţie adâncită  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Construcţie adâncită cu 0,20 m în stratul cu materiale preistorice. Datorită eroziunii, cuptorul s-a păstrat doar la nivelul depunerii arse la roşu de sub vatră. Groapa construcţiei avea formă rectangulară.

În peretele scurt de N a fost amenajat în depunerea de argilă galbenă cuptorul a cărui vatră avea probabil forma circulară. O piesă din fier a apărut la limita dintre umplutura gropii construcţiei şi stratul de sediment cenuşiu care o suprapune.
 
construcţie adâncită în depunerea de argilă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Construcţie adâncită în depunerea de argilă galbenă; groapă de formă rectangulară, orientată N-S. În peretele de N a fost amenajat un cuptor.

Construcţia s-a păstrat doar de la nivelul vetrei cuptorului care, pornind de la amprenta termică, avea probabil formă circulară. Umplutura cenuşie a gropii construcţiei conţinea pigmenţi de cărbune şi de chirpici.
 
construcţie adâncită  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Construcţie adâncită care s-a păstrat doar de la nivelul boltei prăbuşite a cuptorului, acoperită de un strat de pământ cenuşiu cu resturi contemporane şi de vegetal (ambele având grosimea de 0,20 m). Groapa este de formă rectangulară.

În peretele lung de SW a fost amenajat prin scobire un cuptor având formă circulară în plan orizontal. De la nivelul fundului gropii construcţiei au fost săpate mai multe gropi-În una din ele erau depuse două seceri din fier.
 
cuptor cu groapă de acces  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapa circulară (D = 1 m) se adâncea în depunerea de argilă galbenă. În partea de N a fost amenajat în peretele ei un cuptor de formă circulară (D = 1 m) în plan orizontal.

Resturile boltei erau prăbuşite pe un strat de cenuşă şi cărbune (gros de 6 cm) aflat pe vatră. Vatra avea crusta groasă de 1 cm; lutul galben pe care a fost amenajată a ars până la 4 cm.
 
construcţie adâncită în depunerea de argilă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   În peretele de E al gropii a fost amenajat în lutul galben un cuptor având formă semisferică (în plan orizontal are diametrul de 1,40 m), partea superioară a boltei fiind prăbuşită pe vatră (bolta păstrată avea înălţimea de 0,20 m).

complexul a apărut sub un strat de sediment negru-cenuşiu (gros de 0,20 m) suprapus la rândul lui de un strat de pământ adus, cu multe materiale contemporane. În umplutură s-au găsit puţine fragmente ceramice, doar unul, smălţuit, fiind tipic.
 
construcţie adâncită  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   groapa ovală (2,60 × 2,10 m), orientată N-S, se adânceşte cu 0,20 m în depunerea de argilă galbenă după ce perforează stratul cu materiale preistorice.

Construcţia a fost surprinsă doar de la nivelul lutului ars puternic la roşu (un strat gros de 0,10 m) de sub vatra cuptorului amenajat în partea de NNW a gropii construcţiei.
 
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   groapă de formă circulară în plan; în profil prezintă pereţi drepţi la partea superioară, iar în partea inferioară albiaţi, neregulaţi. În partea inferioară groapa se îngustează, diametrul maxim ajngând la 1,19 m.

Groapă realizată probabil în scopul extragerii lutului, umplută ulterior într-o singură fază.Probabil, între momentul abandonării gropii şi cel al umplerii a existat o scurtă perioadă în care groapa a stat expusă (deschisă).
 
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Stratigrafic groapa a fost surprinsă din u.s. 3 (mixed layer), tăind acest u.s. (u.s. 153) şi mergând până în u.s. 4 (nivelul de argilă cu carbonaţi - terasa). Nu a fost surprins nivelul de săpare al gropii.

Groapa a fost secţionată pe jumătate, pe axa E - V, în vederea obţinerii unui profil stratigrafic. În momentul identificării în plan, groapa a fost fotografiată şi desenată. Aceleaşi metode s-au aplicat şi în cazul profilului.
 
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapă de formă circulară în plan; în profil prezintă pereţi drepţi la partea superioară, iar în partea inferioară albiaţi, neregulaţi, ―scobiţi‖. În partea inferioară groapa este săpată asimetric.  
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Umplutura gropii constă într-un sediment omogen, de culoare negru-cenuşiu, grad de compactare scăzut, saturat mediu şi conţine puţine materiale arheologice dar şi carbonaţi, proveniţi din baza argiloasă a terasei.

Groapă realizată probabil în scopul extragerii lutului, umplută ulterior într-o singură fază (există un singur moment de umplere). Probabil, între momentul abandonării gropii şi cel al umplerii, groapa a stat expusă un interval de timp scurt.
 
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Dimensiuni la partea superioară: 2,30 × 2,05 m, altimetrie maximă: -2,65 m.În profil prezintă pereţi drepţi la partea superioară, iar în partea inferioară uşor albiaţi, neregulaţi. Baza săpată asimetric.

Groapă realizată probabil în scopul extragerii lutului, umplută ulterior în mai multe faze. Probabil, între momentul abandonării gropii şi cel al umplerii a existat o perioadă de timp medie în care groapa a stat expusă.
 
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   În profil prezintă pereţi drepţi la partea superioară, iar în partea inferioară albiaţi; baza concavă. Stratigrafic groapa a fost surprinsă din u.s. 3.Ea tăia ultimul nivel de umplere al CPL 115A baza acesteia ajungând până în u.s. 176.

Între momentul abandonării gropii şi cele de umplere (u.s. 245, 173, 175) a existat o perioadă de timp foarte scurtă, fapt ce nu a condus la fenomene post-depoziţionale de eroziune şi acumulare.
 
Groapă circulară în plan  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Umplutura ne apare ca o succesiune de depuneri: cenuşă, cărbune, oase de animale, scoici, cărămizi, cioburi medievale, cuie, fragmente de pipe, lentile de argilă galbenă etc.

Groapa are profilul în formă de clopot (la bază are diametrul de 2 m), care se adânceşte cu 1,40 m atât în depunerea de argilă galbenă cât şi în cea de argilă alb-gălbuie cu carbonaţi.
 
Groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapă aproximativ circulară (1,10 × 1 m) care se adâncea doar cu 910 cm în depunerea de argilă galbenă. Umplutură cenuşie ce conţinea cenuşă, cărbune şi doar câteva fragmente mici de cărămizi  
groapă de formă ovală  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapa este orientată N-S, se adânceşte cu 0,20 m în depunerea de argilă galbenă; umplutură castanie cu pigmenţi de cărbune; în interior, o lentilă de culoare negru-cenuşiu care conţinea câteva fragmente de cărămizi şi cioburi medievale.  
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapă ovală (1 × 0,90 m), orientată N-S.Groapa are mai multe tipuri de umpluturi: un strat gros de argilă galbenă, un strat de cenuşă, sediment de culoare castanie şi un fragment al unui vas de mari dimensiuni.

Groapa se adânceşte cu 0, 50 m în stratul cu materiale din epoca bronzului (CPL 54).
 
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapă circulară (D = 0,70 m), care se adânceşte în depunerea de argilă galbenă cu 0,20 m. Umplutură cenuşie cu tente castanii ce conţine pigmenţi de chirpici.  
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   groapă ovală (1,16 × 1 m), orientată N-S, care se adâncea în depunerea de argilă galbenă cu 0,32 m. Umplutură cenuşie (cu lentile de argilă galbenă şi de carbonaţi) ce conţinea pigmenţi de chirpici şi câteva fragmente ceramice, unele smălţuite.  
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapă circulară (D = 1,28 m), care se adânceşte cu 1,20 m în stratul cu materiale din epoca bronzului şi în depunerea de argilă galbenă. În profil are formă de clopot, la bază groapa având diametrul de 1,80 m.

Umplutură negru-cenuşie cu pigmenţi de cărbune; spre fundul gropii, o lentilă de cenuşă.
 
groapă ovală  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapa (1,60 × 1,50 m), orientată N-S; se adânceşte în stratul cu materiale din epoca bronzului (cu grosimea de 0,40 m), în depunerea de argilă galbenă şi în cea cu depunere alb-gălbuie cu carbonaţi.

In profil groapa are formă de clopot, diametrul la bază fiind de 2 m; umplutură compactă, omogenă, constituită din pământ de culoare cenuşie ce conţine fragmente ceramice, oase de animale, pigmenţi de cărbune.
 
groapa  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   groapă de formă circulară (D = 0,50 m) care se adânceşte în depunerea de argilă galbenă cu 0,30 m. Umplutură negru-cenuşie cu pigmenţi de chirpici şi cărbune.  
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapă de formă circulară (1,50 m) care se adânceşte cu 1 m în stratul cu materiale preistorice (având grosimea de 0,35 m), în depunerea de argilă galbenă şi în depunerea de argilă alb-gălbuie cu carbonaţi.

Umplutură cenuşiu-închis ce conţine pigmenţi de cărbune; spre baza gropii se află o lentilă de argilă alb-gălbuie.
 
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapa are formă circulară (D = 1,80 m) care se adânceşte cu 1,40 m în stratul cu materiale preistorice (aici având grosimea de 0,40 m), în depunerea de argilă galbenă cât şi în depunerea de argilă alb-gălbuie cu carbonaţi.

Complexul taie gropile a două morminte medievale (M 163, M 164), oase de la bazinul unui defunct fiind antrenate în umplutura de culoare cenuşie, fragmente de oase umane (femur, tibie) fiind descoperite pe fundul gropii.
 
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapă de formă rectangulară (2,90 × 1,60 m), orientată NW-SE care se adâncea cu 0,40 m în depunerea de argilă galbenă. Umplutura brun-cenuşie cu pigmenţi de cărbune, cenuşă, chirpici, oase de animale, fragmente ceramice.

În interiorul gropii există o zonă circulară (D- 0,50 m) de pământ ars şi fragmente de cărbune.Partea de E a fost distrusă cu ocazia săpării cu excavatorul nesupravegheat a unui sondaj pentru suprinderea limitei necropolei.
 
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapă de formă circulară (D = 0,60 m) care se adâncea cu 0,30 m în depunerea de argilă. Umplutură este de culoare cenuşie conţinând cărbune, oase de animale şi fragmente ceramice medievale.  
groapă ovală  Evul Mediu (sec. XVI-XVIII)   Dimensiuni (2,30 × 2,40 m), se adâncea cu 2,20 m în stratul cu materiale preistorice. În profil, groapa are formă de clopot. Umplutura gropii constă în sediment cenuşiu, lentile de argilă galbenă, cioburi, oase de animale, concreţiuni calcaroase.

În umplutura gropii s-a găsit câteva fragmente ceramice lucrate cu mâna, nedecorate, din pastă grosieră de culoare gălbuie şi roşiatică ce conţinea multe pietricele.Prin formă, dimensiuni şi modul de umplere, groapa are analogii perfecte pe acest sit
 
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapă ovală (D = 1,30 × 1,20 m) care se adânceşte cu 1 m în depunerea de argilă galbenă după ce perforează stratul "435‖ cu materiale preistorice (având grosimea aici de 0,30 m).

În profil, groapa are formă de clopot, diametrul la bază fiind de 1,70 m. În umplutura de culoare negrucenuşie a gropii, cu lentile de cărbune, am găsit fragmente de cărămizi.
 
groapă circulară  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Diametru = 1,60 m). Groapa se adânceşte atât în depunerea de argilă galbenă cât şi în depunerea de argilă alb-gălbuie cu carbonaţi; în profil groapa are formă de clopot.

În umplutura constituită din straturi de sediment cenuşiu care alternează cu lentile de argilă galbenă am găsit şi oase umane antrenate din M 180.
 
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapă de formă circulară (D = 2 m) care se adâncea cu 0,30 m în depunerea de argilă galbenă. Umplutura negru-cenuşie conţinea lentile de argilă galbenă şi pigmenţi de chirpici.  
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapă ovală (D = 1,30 × 1 m) care se adânceşte în depunerea de argilă galbenă cu 0,20 m. Groapa taie gropile mormintelor M 167 şi M 171, unele oase umane (capete femurale, vertebre) fiind antrenate în ea. În umplutura cenuşie nu am găsit alte materiale.  
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapă de formă circulară care se adâncea în depunerea de argilă galbenă. Umplutura cenuşie conţinea mult cărbune, fragmente ceramice şi de sticlă.

Complex descoperit în afara traseului autostrăzii, cu ocazia nivelării terenului, operaţiune necesară consolidării pilonilor de susţinere a viitorului pod.
 
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   groapă ovală (D = 1,50 × 1,30 m) care se adâncea atât în stratul de argilă galbenă cât şi în depunerea de argilă alb-gălbuie cu carbonaţi. Fundul gropii nu a fost atins datorită infiltrării apei din pânza freatică.

În umplutura din pământ cenuşiu deschis cu lentile de argilă galbenă nu au fost găsite materiale arheologice.
 
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapă circulară (D = 1,10 m) care se adânceşte cu 0,20 m în stratul de argilă galbenă. Umplutură negru-cenuşie cu pete de lut galben ce conţine pigmenţi de cărbune şi chirpici precum şi fragmente ceramice.  
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapă circulară (D = 0,95 m) care se adânceşte cu 0,85 m în stratul de argilă galbenă. Umplutură cenuşie cu lentile de argilă galbenă şi alb-gălbuie; conţine pigmenţi de cărbune.  
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   D = 2,80 m. La nivelul de surprindere a gropii, în centrul umpluturii se afla o depunere de cenuşă şi cărbune, înconjurată de argilă albgălbuie cu carbonaţi.

Groapa se restrânge, în partea de NE fiind săpată o altă groapă (84 A) cu diametrul de 0,35 m, care se adânceşte cu 0,40 m în depunerea de argilă galbenă. zonă circulară cu în rest. Imediat sub umplutura de culoare galbenă, groapa se restrânge.
 
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   groapă circulară (D = 0,80 m) care se adânceşte cu 0,50 m în stratul de argilă galbenă. În profil are formă de clopot, diametrul la bază fiin de 1 m.

Umplutura cenuşie conţinea pigmenţi de cărbune, lentile de cenuşă, fragmente de cărămizi
 
groapă  Evul mediu (sec. XVI-XVIII)   Groapă circulară (D = 1,10 m) care se adânceşte cu 1,30 în stratul cu materiale preistorice, în stratul de argilă galbenă şi în depunerea de argilă albgălbuie cu carbonaţi.

În profil are formă de clopot, diametrul la bază fiind de 1,70 m. Umplutură cenuşiu, cu pigmenţi de cărbune, fragmente mici de chirpici, pietricele.
 
mormânt de inhumaţie  eEvul mediu (secolul al XVI-lea)   Inventar: copcă şi inel din bronz cu verigă simplă, evazată spre sacunul sigilar oval pe care este gravat un brad stilizat, datat în secolul al XVI-lea, prin analogie cu piese similare descoperite la Oraşul de Floci.

Starea de conservare precară, deranjat în urma decapării mecanice.Poziţia scheletului: decubit dorsal.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu (?)   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil cu fragmente ceramice atipice antrenate în compoziţia gropii, grad de compactare scăzut, saturat. Fără inventar.

Starea de conservare: mediocră, puternic deranjat în urma decapării mecanice. Poziţia scheletului: decubit dorsal.Craniul: deranjat, întors spre stânga, după poziţia unui fragment al calotei craniene nederanjat.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat
Inventar: monedă falanga stângă în zona toracică. Ackea din argint, Imperiul Otoman, emisiune Murad III.

Starea de conservare bună.Poziţia scheletului: decubit dorsal.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu (a doua treime a secolului al XVI-lea)   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat
Inventar: monedă mâna stângă; ackea din argint, emitent neprecizat, Imperiul Otoman, a doua treime a secolului al XVI-lea

Starea de conservare bună.Poziţia scheletului: decubit dorsal
Craniul: parţial distrus, nu are dinţi
Braţele: Oasele humerus-ului pe lângă corp. Antebraţul drept îndoit pe piept, cel stâng îndoit pe oasele bazinului.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat.
Inventar: 2 monede, una în dreptul omoplatului stâng, cealaltă din zona bazinului.

Starea de conservare bună.Poziţia scheletului: decubit dorsal
Craniul: parţial afectat, dentiţie lipsă cu excepţia unui molar pe partea stângă.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat. Inventar: monedă mâna dreaptă, pe torace.

Starea de conservare bună.Poziţia scheletului era decubit dorsal. Craniul: uşor înclinat spre dreapta.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat. Fără inventar.

Starea de conservare: bună.Poziţia scheletului: decubit dorsal. Craniul: bărbia în piept,lăsat spre stânga, uşor deranjat prin tasare. Braţele: îndoite din cot pe cutia toracică.
 
mormânt de inhumaţie.  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat. Fără inventar.

Starea de conservare foarte bună.Poziţia scheletului: decubit dorsal. Craniul: zona frontală uşor deranjată.
 
mormânt de inhumaţie  Evul Mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat. Fără inventar.

Poziţia scheletului: decubit dorsal.
Craniul: parţial distrus.
Braţele: îndoite din cot pe cutia toracică.
Cutia toracică: parţial deranjată.
Zona pelviană: parţial deranjată.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu (în secolele XVI-XVII)   Inventar: inel, fusaiolă; inelul are veriga şănţuită pe lungime, cu capetele apropiate, pe care este sudată o casetă rotundă în care se afla o pastilă, căzută, databil în secolele XVI-XVII, prin analogie cu piese descoperite la Oraşul de Floci.

Poziţia scheletului: decubit dorsal.
Craniul: întors spre stânga.
Braţele: îndoite din cot pe cutia toracică.
Cutia toracică: deranjată puternic.
Zona pelviană: în conexiune anatomică.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat. Fără inventar.

Starea de conservare bună. Orientare: E-V—258,39º V. Poziţia scheletului: decubit dorsal.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat, având un fragment de silex antrenat.
Inventar: cui şi monedă în dreptul braţului stâng.

Starea de conservare bună. Poziţia scheletului: decubit dorsal.
Craniul: complet înclinat spre stânga.
Braţele: uşor deranjate, antebraţele deplasate, probabil dreptul îndoit.
Cutia toracică: uşor deplasată.
Zona pelviană: uşor deplasată.
 
mormânt de inhumaţie  Evul Mediu   Inventar: inel de tip sigilar, din bronz (descoperit pe o falangă de la mâna stângă), cu veriga lăţită în dreptul scaunului sigilar, aproape rotund, gravat ilizibil, datat în secolul al XVII-lea, prin analogie cu piese descoperite la Oraşul de Floci.

Starea de conservare: bună. Sicriu: da. Poziţia scheletului: decubit dorsal.
Craniul: întors spre stânga, cu alveolele denatre închise.
Braţele: braţele sunt îndoite din cot pe cutia toracică.
Cutia toracică: bine conservată.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat. Fără inventar.

Starea de conservare: proastă.Craniul: lipsă.
Braţele: în conexiune anatomică, îndoite din cot cu palmele pe torace.
Cutia toracică: parţial distrusă.
Zona pelviană: fragmentară. Membrele: deranjate.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu (secolul al XVI-lea)   Inventar: inel în zona falangelor mâinii drepte. veriga subţire, simplă, evazată spre scaunul sigilar oval pe care este gravată o cruce. pe partea opusă pe verigă este o contra greutate.

Sicriu: da.
Starea de conservare: precară. Pozitia scheletului: decubit dorsal.
Craniul: uşor întors spre stânga, mandibula deplasată.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat. Inventar: monedă.

Starea de conservare: bună.Poziţia scheletului: decubit dorsal.
Craniul: uşor întors spre dreapta, mandibula căzută pe zona toracică.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat, cu un fragment de silex antrenat.
Inventar: vas sticlă, la articulaţia braţului drept, între torace şi antebraţ.

Sicriu - da.
Starea de conservare: bună.Poziţia scheletului: decubit dorsal, zona toracală uşor întoarsă spre dreapta.
Craniul: cu bărbia în piept.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat, cu fragmente ceramice Dridu antrenate. Fără inventar.

Starea de conservare: precară.Poziţia scheletului: decubit dorsal.
Craniul: puternic deranjat.
Braţele: conexiune anatomică, îndoite din cot, cu palmele pe oasele bazinului.
Cutia toracică: în conexiune anatomică, uşor deranjată.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat.
Inventar: monedă pe oasele bazinului.

Starea de conservare: bună. Poziţia scheletului: decubit dorsal.
Craniul: cu bărbia pe piept.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat.
Inventar: monedă, zona pelviană.

Starea de conservare: precară. Poziţia scheletului: decubit dorsal.
Craniul: bărbia pe piept, craniul uşor deranjat.
Braţele: deranjate.
Cutia toracică: coaste deplasate.
Zona pelviană: în conexiune anatomică.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat.
Inventar: monedă.

Starea de conservare: precară.Poziţia scheletului: decubit dorsal.
Craniul: deranjat.
Braţele: deranjate, doar humerus şi radius drept. Braţul stâng spre scapula.
Cutia toracică: în conexiune anatomică.
Zona pelviană: păstrată parţial.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat. Fără inventar.

Starea de conservare precară. Poziţia scheletului: decubit dorsal.
Craniul: bărbia în piept, uşor deranjat.
Braţele: deranjate.
Cutia toracică: uşor deranjată.
Zona pelviană: lipsă.
Membrele inferioare şi picioarele: în conexiune anatomică.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat.
Inventar: monedă.

Starea de conservare precară.Poziţia scheletului: decubit dorsal.
Craniul: orientat spre dreapta.
Braţele: antebraţul drept suprapune humerusul, braţul stâng îndoit din cot.Cutia toracică şi pelvisul în conexiune anatomică.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat.
Inventar: monedă pe torace dreapta.

Starea de conservare bună.Poziţia scheletului: decubit dorsal. Craniul: deteriorat. Braţele: deranjate.Cutia toracică: în conexiune anatomică.
Zona pelviană: în conexiune anatomică. Membrele inferioare şi picioarele: în conexiune anatomică.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat. Inventar: monedă, în zona toracică.

Starea de conservare bună.Poziţia scheletului: decubit dorsal. Craniul: înclinat spre stânga. Braţele: în conexiune anatomică.Cutia toracică: în conexiune anatomică. Zona pelviană + membre inferioare - lipsă.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, sediment de culoare brun, friabil, grad de compactare scăzut, saturat. Fără inventar.

Starea de conservare bună. Poziţia scheletului: decubit dorsal.
Craniul: uşor aplecat pe partea stângă datorită tasării.Braţele: îndoite din cot.Cutia toracică: păstrată precar, coaste lipsă. Zona pelviană: în conexiune anatomică Membrele inferioa
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat. Fără inventar.

Starea de conservare foarte bună.Poziţia scheletului: decubit dorsal
Craniul: cu bărbia în piept Scheletul este in conexiune anatomică.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat. Inventar: copcă, ţinte fier.

Starea de conservare precară.Poziţia scheletului: decubit dorsal.
Craniul: păstrat precar în conexiune anatomică. Braţele:îndoite din cot. Cutia toracică, zona pelviană şi embrele inferioare şi picioarele - în conexiune anatomică.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat. Inventar: monedă pe torace.

Starea de conservare: bună.Poziţia scheletului: decubit dorsal.
Craniul: uşor aplecat spre umărul stâng.
Braţele: îndoite din coate.Cutia toracică, zona pelviană şi membrele inferioare+picioasele în coneziune anatomică.
 
morm\nt de inhumatie  Evul mediu (SFI, carou 74)   Umplutura gropii: omogenă, pământ de culoare brun negricioasă, friabil, grad de compactare scăzut, saturat. Inventar: monedă la mâna stângă.

Starea de conservare precară.Poziţia scheletului: decubit dorsal
Craniul: înclinat uşor pe partea stângă.Braţele: incertă poziţia braţului drept, braţul stâng îndoit,Cutia toracică: prost conservată. Zona pelviană: deranjată.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil, grad de compactare scăzut, saturat. Fără inventar.

Starea de conservare: bună.Poziţia scheletului: decubit dorsal.
Craniul: bărbia spre umărul drept, calota spre nord .
Bratele: pe lângă corp .
Cutia toracică: în conexiune anatomică .
Zona pelviană: în conexiune anatomică.
 
mormânt de inhumaţie  Evul mediu   Umplutura gropii: omogenă, pământ negru-cenuşiu, friabil cu fragmente ceramice atipice antrenate în compoziţia gropii, grad de compactare scăzut, saturat. Inventar: M 253: monedă pe falanga ; M 259: monedă mâna dreaptă.

Sicriu: da.
Starea de conservare: bună.Poziţia scheletului: decubit dorsal.
Craniul: lipseşte un fragment din craniul lui M 253; la M 259 dinţii din dreapta sunt deplasaţi.
 
Aşezare  Epoca medievală timpurie (sec.IX-X) neprecizată   IF-I-m-B-20254.01 
Aşezare  La Tène târziu (sec. III-IV) neprecizată   IF-I-m-B-20254.02 
Aşezare  La Tène (III-IV p.Chr.) getică Pe parcursul cercetărilor arheologice din anul 2009 s-a identificat imediat la sud de km 8 + 175 în partea estică sitului arheologic de la Creţuleasca o aşezare - locuiri din epoca geto-dacică; sec. III-IV p. Chr. IF-I-m-B-20254.03 
Aşezare  Epoca daco-romană neprecizată   IF-I-m-B-20254.04 
aşezare  începutul epocii fierului      
aşezare  Hallstatt timpuriu Glina    
locuire  Epoca contemporană   Pe parcursul cercetărilor de diagnostic din 2011 au fost descoperite 9 complexe datând din perioada contemporană.  
necropolă plană de inhumaţie  sec. XVI-XVII   Pentru cercetarea în integralitate a vestigiilor au fost deschise 3 mari unităţi de cercetare în suprafaţă, iniţial păstrându-se martori stratigrafici care ulterior au fost demontaţi. Astfel au fost descoperite 271 de morminte de inhumaţie (toate acestea fiind cercetate integral şi demontate), încadrate preliminar în sec. XVI-XVII.

Cercetarea cu caracter exhaustiv a necropolei plane de inhumaţie —situate în cuprinsul viitoarei căi rutiere—, cât şi analiza spaţială a dispunerii defuncţilor şi a mormintelor, indică foarte clar faptul că este vorba de un cimitir creştin, datând de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi din secolul al XVIIlea, partea sa estică fiind afectată semnificativ de lucrări antropice moderne şi contemporane. În baza observaţiilor stratigrafice preliminare, se poate considera că necropola plană de inhumaţie din secolele XVI-XVII este suprapusă de orizontul de locuire medievală, datând din sec. XVII-XVIII.
 
aşezare  Epoca medievală târzie (XVII-XVIII) Glina La urmele de locuire medievală se adaugă şi alte vestigii de locuire (cuptoare) datând din perioada medievală (sec. XVI-XVII).  
posibile urme de locuire din epoca bronzului  Epoca bronzului mijlociu sau Epoca bronzului târziu Tei    
 
Cercetare:
  Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii
1. Cercetare de diagnostic 2011
Nume Prenume Rol
DMIAN Paul 1
BÂLTÂC Adela 1
BOCAN Ionuț 1
BORȘ Corina 1
CLEȘIU Sorin 1
DUMITRAȘCU Emil 1
ENE Irina 1
LAZĂR Cătălin 1
NEAGU Cătălina 1
OANȚĂ-MARGHITU Sorin 1
RAȚIU Alexandru 1
SAMSON Andra 1
ȚENTEA Ovidiu 1
VLEJA Decebal 1
VASILE Gabriel 1
BELDIMAN Maria 1
CIORNEI Alexandru 1
ENE Edmond Silviu 1
PARASCHIV-GRIGORE Ioana 1
OPRIȘ Vasile 1
ȘENDREA Laura 1
ȘTEFĂNESCU Alis 1
Instituţia Rol
Muzeul Naţional de Istorie a României 1
2. cercetare preventivă 2009 Nr. autorizaţie de cercetare preventivă: nr. 154/2009 şi nr. 240/2009 Cauza cercetării: lucrările de construire a autostrăzii A3 Bucureşti - Braşov şi descoperirea întâmplătoare pe traseul acesteia, între km 8 + 175 şi km 8 + 250
Nume Prenume Rol
DAMIAN Paul 1
Instituţia Rol
Muzeul Naţional de Istorie a României 1

Bibliografie
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p.1589, poz.221 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
2. Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2011, Institutul Național al Patrimoniu, Bucureşti, 2012, 283-284, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4880&d=Cretuleasca-Stefanestii-de-Jos-Ilfov-malul-drept-al-vaii-Pasarea-km-7+900--8+250-2011
3. Paul Damian (coordonator); Ionuţ Bocan, Corina Borş, Alexandru Ciornei, Sorin Cleşiu, Emil Dumitraşcu, Eduard Silviu, Irina Ene, Ioana Grigore, Alexandru Cătălin Lazăr. Cătălina Neagu , Sorin Oanţă-Marghitu , Alexandru Raţiu ,Alis Ştefănescu, D. Vleja, FIŞĂ TEHNICĂ. CERCETARE ARHEOLOGICĂ PREVENTIVĂ, " Autostrada A3 Bucureşti - Ploieşti, sector Bucureşti - Moara Vlăsiei (km 0 → km 19 + 500), tronson km 8 + 175 → 8 + 250" sat Creţuleasca, com. Ştefăneştii de Jos, jud. Ilfov [situl arheologic Creţuleasca 2], 2009 [Fişă tehnică]
 

Informaţii despre imagine
Datare2010
Publicată înCronica Cercetarilor Arheologice din România, Campania 2010
Raportul nr. 96