Ministerul Culturii Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)

Imagine preluată din Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2011. Raportul nr. 179

Informaţii despre SIT Fişa completă sitului     Localizează pe harta României * Cod RAN 136535.02 Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) SM-I-s-B-05172 Nume Situl arheologic de la Carei - Bobald Județ Satu Mare Unitate administrativă Municipiul Carei Localitate Carei Punct Bobald (Livadă) Reper Situl se află la 3 km sud-est de oraşul Carei, pe malul stâng al pârâului Merges. Categorie locuire civilă Tip aşezare şi necropolă Descriere Tellul Carei-Bobald se situează la circa 3 km SE de oraşul Carei, pe malul pârâului Mérges (Mergeş), pe o popină mai înaltă din zona inundabilă. Situaţia stratigrafică arată o locuire pluristratificată. În stratul superior apar materiale feudale alături de puţine fragmente ceramice Latene. În decursul anilor în acest tell au fost întreprinse au fost sondaj arheologic în 1966 condus de către dr. Németi János şi săpături sistematice în perioada 1986-2014. Data descoperirii 1906 Regim de proprietate domeniu al statului Proprietar Consiliul Judeţean Satu Mare Data ultimei modificări a fişei 15.1.2020   Descoperiri în cadrul sitului: Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI Aşezare  Epoca bronzului mijlociu Otomani Situl este o aşezare importantă fortificată, cu mai multe niveluri de locuire din perioada bronzului mijlociu SM-I-m-B-05172.06  Aşezare  Epoca medievală dezvoltată (sec. XVI - XVII) neprecizată   SM-I-m-B-05172.03  Aşezare  La Tène (sec. I î.Chr.) geto-dacică   SM-I-m-B-05172.05  Aşezare  Eneolitic Tiszapolgár   SM-I-m-B-05172.07  Biserică  Epoca medievală (sec. XIV-XVI) neprecizată Situl este reprezentat de ruinele bisericii.   Necropolă  Epoca medievală (sec. XIV-XVII) neprecizată Cimitirul feudal al fostului sat Bobald se întinde in partea superioară a tellului de epoca bronzului. Mormintele sunt săpate în două nivele, cu inventar vestimentar şi monede puse în pumnul defunctului. Pe baza inventarului funerar de la morminte, această necropolă se datează în sec. XVII-lea.   Aşezare  Epoca migraţiilor neprecizată     Tumul  Epoca bronzului necunoscut S-a urmărit dezvelirea mormântului tumular semnalat de prospecţiunea geofizică efectuată în anul anterior. În urma decopertării a două casete sub nivelul solului vegetal s-a conturat mantaua superioară a tumulului. După dezvelirea straturilor successive ale acestuia, în zona centrală a tumulului, în S1, a fost conturată o groapă de mormânt M1 de formă rectangulară cu colţuri rotunjite, orientată NE-SV. Pe fundul acesteia exista o platformă ce a fost amenajată din lemn. Având în vedere că în mormântul bine prezervat nu a fost găsit defunctul au fost emise două ipoteze: cenotaf sau jefuire la scurt timp după înhumare. În lipsa inventarului funerar datarea mormântului este una dificilă şi incertă. Groapa mormântului taie stratul neolitic târziu, datat pe baza materialului ceramic, astfel structura stratigrafiei sitului reflectă că tumulul este una mai târzie. Totodată în stratul inferior al mantalei s-a găsit un fragment dintr-un colan format dintr-o sârmă de bronz răsucită. Obiectul de metal pus în discuţie este larg răspîndit din preistorie pînă la epoca migraţiilor. Analogii apropiate (Oarţa de Sus) oferă indicii suplimentare pentru a lua în calcul o datarea tumului în epoca bronzului, aşa cum sugerează anumite indicii şi analogii la relaţia tell/centru fortificat - tumul. Dispunerea aproximativ simetrică a tumulilor în jurul tell-ului de la Bobald pare să nu fie întâmplătoare, toate aceste obiective fiind indicii ale unui sistem rezidenţial din epoca bronzului, format din tell-ul fortificat şi din trei tumuli. Doi dintre tumuli sunt aşezaţi în poziţii alese în mod special, pe terasa pe care este aşezat tell-ul, sugerând că tumulii sunt dispuşi pe principalele căi de acces spre centrul fortificat. Distanţa dintre tell şi cei trei tumuli este aproximativ aceeaşi şi este comparabilă cu distanţa dintre tell-ul şi tumulul de la Medieşu Aurit. Aceste elemente sugerează că şi tumulul de la Bobald ar putea fi un element a unui ansamblu rezidenţial din epoca bronzului. În oglinda datelor colectate în urma cercetăriilor arheologice, mormântul tumular de la Bobald se poate interpreta, cel mai probabil, ca un cenotaf al unui membru al comunităţii care dispunea de un statut social înalt, dacă luăm în vedere efortul investit în ridicarea monumentului funerar. Campania de cercetare din 2014 reprezintă un avans din punct de vedere ştiinţific atât cu privire la cercetarea structurii şi funcţiei tumulilor din zona Careiului şi, probabil, a ansamblurilor rezidenţiale din epoca bronzului.     Cercetare:   Tip cercetare An cercetare Număr campanie Observații Colectiv Instituţii 1. cercetare sistematică 2018 Nume Prenume Rol TAMÁS Szebenyi 4 ORSOLYA Gyurka 3 ZOLTÁN Katocz 2 JÁNOS Németi 2 MARTA Liviu 2 SZŐCS Péter 2 HÁGÓ Nándor 2 GINDELE Robert 2 ZSOLT Molnár 1 Instituţia Rol AM-E-006 1 Muzeul Judeţean Satu Mare 2 University of Debrecen 3 University of Szeged 4 2. sistematică 2017 În anul 2017 s-a continuat cercetarea arheologică începută în anul 2010, săpătura derulându-se şi în anii următori, 2011-2013, 2016-2017. A fost continuată cercetarea suprafeţei de 10 x 10 m în total, împărţită în patru casete, denumite C1, C2, C3, C4, cu dimensiunile de 5 x 5 m fiecare, fiind despărţite de ele de câte un martor de 0,5 m lăţime. În cursul cercetărilor din anul 2013 martorii din cadrul suprafeţei cercetate s-au deteriorat, încât a fost necesară demontarea acestora. Din motive similare a fost necesară şi lărgirea suprafeţei cercetate, aceasta realizându-se în urma îndreptării profilelor. În pofida încercărilor de a le proteja atât de umezeală, cât şi de fluctuaţiile termice prin foliere şi reumplere, stratul arheologic superior (cu o grosime de aprox. 50 cm), se distruge vizibil în fiecare an. În campania de cercetări arheologice din 2017 suprafaţa totală deschisă fiind de 156 m2 (12x13m). Nume Prenume Rol ZSOLT Molnar responsabil științific Instituţia Rol AM-E-006 1 3. cercetare sistematică 2016 Nume Prenume Rol ZSOLT Molnar responsabil șantier JANOS Nemeti membru în colectivul de cercetare MARTA Liviu membru în colectivul de cercetare SZOCS Peter membru în colectivul de cercetare HAGO Nandor membru în colectivul de cercetare GHINDELE Robert membru în colectivul de cercetare KAPCSOS Norbert membru în colectivul de cercetare Instituţia Rol AM-E-006 1 Ministerul Culturii Finanțator 4. cercetare sistematică 2014 Nume Prenume Rol MARTA Liviu 2 KAPCSOS Norbert 1 KOVÁCS Zsolt Molnár Instituţia Rol UBB Cluj 1 MJ Satu Mare 2 5. cercetare sistematică 2013 Nume Prenume Rol ZSOLT Molnár responsabil științific NEMETI Janos membru colectiv MARTA Liviu membru colectiv SZOCS Peter membru colectiv APAI Emese membru colectiv NANDOR Hago membru colectiv Instituţia Rol AM-E-006 1 Consiliul Judeţean Satu Mare 3 6. Autorizația de cercetare arheologică preventivă 2012 Punct: Bobald, Sit 1 (Varianta de ocolire a mun. Carei) Nume Prenume Rol GHINDELE Robert responsabil științific MARTA Liviu membru colectiv VIRAG Cristian membru colectiv SZÖCS Peter Levente membru colectiv HAGO Nandor Attila membru colectiv IEGAR Gianina Diana membru colectiv KADAS Zoltan membru colectiv Instituţia Rol MJ Satu Mare 7 7. cercetare sistematică 2012 n anul 2012 s-a continuat săpătura începută în anul 2010. Au fost continuate cercetările suprafaţei de 10 x 10 m, împărţită în patru casete denumite C1, C2, C3, C4 cu dimensiuni de 5 x 5 m şi câte un martor lat de 0,5 m fi ecare. Suprafaţa avută în vedere este de 100 m2 . În cursul anului 2011 s-a efectuat o lărgire a fi ecărei casete cu 0,2m în fi ecare direcţie cardinală. Nume Prenume Rol ZSOLT Molnar responsabil științific NEMETI Janos membru colectiv MARTA Liviu membru colectiv SZOCS Peter membru colectiv EMESE Apai membru colectiv NANDOR Hago membru colectiv Instituţia Rol UBB Cluj 1 MJ Satu Mare 5 -instituție organizatoare 8. cercetare sistematică 2001 Nume Prenume Rol ROMAN Petre I. responsabil NÉMETI Janos membru Instituţia Rol Mm Carei 1 IRT 2 9. cercetare sistematică 2000 Nume Prenume Rol NÉMETI Janos responsabil MOLNAR Zsolt membru colectiv Instituţia Rol MM Carei 1 UBB Cluj 2 Bibliografie 1. Lazin, Gheorghe; Cionca, A., Noi descoperiri dacice pe teritoriul actual al judeţului Satu Mare, StComSatu Mare, 5-7, 1981-1982, 85-92 [Publicaţie] 2. Németi, János, Descoperiri arheologice din hotarul oraşului Carei, StComSatu Mare, 5-7, 1981-1982, 162-182 [Publicaţie] 3. Németi, János, Descoperiri dacice din judeţul Satu Mare (mss.) [Publicaţie] 4. Németi, János, Carei - Bobald, 2001 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit) 5. Németi, János, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, 87-88, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1319 [Publicaţie] (sursa fişei de sit) 6. Németi, János, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2000, CIMEC - Institutul de Memorie Culturala, Bucureşti, 2001, 59, 37, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1029 [Publicaţie] (sursa fişei de sit) 7. Roman, Petre, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC - Institutul de Memorie Culturala, Bucureşti, 2003, 76-77, 44, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1909 [Publicaţie] (sursa fişei de sit) 8. Maxim, Zoia, Neo-Eneoliticul din Transilvania. Date arheologice şi matematico-statistice, 1999, 190 [Publicaţie] (sursa fişei de sit) 9. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, 2045, 28 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit) 10. Németi, János, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1995, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1996, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=302 [Publicaţie] (sursa fişei de sit) 11. Németi, János, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1997, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1998, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=485 [Publicaţie] (sursa fişei de sit) 12. Zsolt, Molnár, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2011, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2012, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4899&d=Carei-Satu-Mare-Bobald-2011 [Publicaţie] 13. Kapcsos, Norbert, cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 52, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5326&d=Carei-Satu-Mare-Bobald-%96-Tumul-1-2014 [Publicaţie] 14. Zsolt, Molnár, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2018, Institutul național al Patrimoniului în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 35-37 [Publicaţie]   Informaţii despre imagine Datare 2011 Publicată în Cronica Cercetarilor Arheologice din România, Campania 2011 Raportul nr. 179