Română   English Ministry of Culture
National Archaeological Record of Romania (RAN)
Site Information Display on the map of Romania *
RAN Code179132.150
NameSitul arheologic de la Bucureşti (Hanul Greci) - Str. Lipscani între str. Eugeniu Carada şi str. Smârdan
CountyBucureşti
CommuneMunicipiul Bucureşti
City/Town/VillageBucureşti
AddressStr. Lipscani 18-20
PlaceStr. Lipscani între str. Eugeniu Carada şi str. Smârdan
LandmarkCercetarea arheologică s-a limitat la jumătatea sudică a străzii - partea dreaptă a străzii, respectiv numerele cu soţ.
Site Classlocuire
Site Typeaşezare
DescriptionHanul Greci Acest han poate fi amplasat printre marile edificii bucureştene de acest fel, care aveau în mijloc o biserică. Nu se cunosc date precise despre construcţia hanului, dar este sigur că a fost ridicat mult mai târziu decât biserica lui Ghiorma Banul, ctitorie de pe la jumătatea secolului al XVI-lea.
Last record update17.3.2020
 
Finds:
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Description/ Notes LMI Code
constructie  epoca medievală târzie - epoca modernă (încep. sec al XVIII-lea - 1863)   Către sfârşitul secolului al XVIII-lea, hanul avea la parter 13 prăvălii3 iar deasupra lor erau odăile de locuit. Pictorul şi desenatorul francez Denis August Marie Raffet (1804-1860), care a însoţit, în anul 1837 pe contele rus Anatol Demidoff în Principatele Române, a lăsat şi binecunoscuta litografie în care apar biserica şi hanul Greci.
Hanul a cunoscut două faze. În faza a doua hanul suferă o mutare a frontului generată de o politică de lărgire a străzii Lipscani. Hanul se retrage cu cca. 1,50 m faţă de zidul exterior al fazei I.

După demolarea hanului, terenul a fost cumpărat de către Societatea Dacia-Română, în ziua de 9 iulie 1882, care a construit clădirea care găzduieşte acum sediul BCR.
 
Biserică  Epoca medievală (1560/1564-1565)   Boierul Ghiorma este grec din Pogoniani (aşa se precizează în pisania de la 1 octombie 1719, inscripţie astăzi dispărută), foarte influent în timpul domniei lui Petru Vodă cel Tânăr (1558-1568); Ghiorma, mare postelnic, apare în sfatul domnesc între 31 martie 1564 şi 8 iunie 1568.  
Cimitir  Epoca medievală (sf. sec. XVI - sec. XVII)   Au fost descoperite peste 50 de morminte care nu au putut fi cercetate, multe dintre ele fiind deranjate fie de intervenţii moderne (cabluri şi conducte), fie de intervenţii mai vechi. Reînhumărilor sunt în număr destul de mare, iar suprapunerea mormintelor se face pe mai multe rânduri. Menţionăm că în cazul reînhumărilor au fost păstrate şi reînhumate doar o mică parte din oase, uneori doar craniul. Toate mormintele sunt de înhumaţie şi, acolo unde s-a putut observa, sunt depuse în decubit dorsal, orientate V-E. Mormintele, adulţi (femei şi bărbaţi) şi copii, sunt sărace în inventar: o monedă sau un obiect de podoabă, indică situaţia socială modestă a celor îngropaţi aici.

După încetarea folosirii spaţiului drept cimitir, a fost ridicat hanul Greci.
 
stradă      Strada a avut mai multe faze:
2. de lut, nivel care a fost surprins la o adâncime de aproximativ 2,60 m faţă de nivelul trotuarului actual. Strada constă într-o amenajare dintr-un lut tratat, amestecat cu alte materiale pentru a i se conferi duritate. Lutul este foarte dur deşi are o grosime de numai 1-2 cm. Strada are un plan drept aflat la cca. 0,20 m sub nivelul podului de lemn. De asemenea, strada de lut este suprapusă (la cca. 0,50 m) şi de traseul zidului exterior al primei incinte a hanului Greci.
2. de lemn, mai nouă decât cel de lut nivel care era amenajată într-un strat de pământ negru (de la apele pluviale şi menajere), lutos, peste care erau puse bârne lungi, aşezate conform axului străzii. Peste acestea erau fixate, cu cuie din lemn, scânduri puse perpendicular pe axul străzii; au fost observate mai multe nivele de refacere a structurii străzii.
 
constructie  Epoca medievală (sec. XVI)   Trei construcţii

Complexele au suferit distrugeri fie datorate gropilor de morminte, fie datorită fundaţiilor hanului Greci.
 

Bibliography
1. Mănucu Adameşteanu, Gheorghe, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2007, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Buucurești, 2008, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=3838 [Publicaţie]