Site Information
Location   Display on the map of Romania *
RAN Code   179132.34
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010   B-I-s-B-17893
Name   Situl arheologic de la Bucureşti Ansamblul Sf. Sava - Piaţa Universităţii
County   Bucureşti
Commune   Municipiul Bucureşti
City/Town/Village   Bucureşti
Place   Piaţa Universităţii
Landmark   Situl este localizat în Piaţa Universităţii, în zona ocupată de clădirea Universităţii Bucureşti şi în piaţa de la sud de aceasta, pe Bulevardul Regina Elisabeta (între străzile Academiei şi bulevardele Nicolae Bălcescu şi I.C. Brătianu).
Site Class   locuire; structură de cult; descoperire funerară
Site Type   aşezare; edificiu religios; necropolă
Description   Situl include în principal descoperirile arheologice din Complexul Mânăstirii Sfântul Sava. Primele cercetări arheologice datează din 1958, când a fost cercetată pivniţa casei din str. Academiei nr. 4, găsindu-se o pivniţă atribuită Complexului Sf. Sava şi o conductă de apă. În luna mai 1972, pe bulevardul Regina Elisabeta, cu prilejul unor lucrări efectuate de Societatea de Telecomunicaţii au fost scoase la lumină, la cca. 7 m de soclul statuii lui Mihai Viteazul, o parte din fundaţiile celor două biserici Sf. Sava. Cu această ocazie s-a stabilit că biserica construită de Constantin Brâncoveanu a suprapus-o complet pe cea ridicată de Andronache Pârcălab. La vest de fundaţiile bisericilor au fost descoperite 12 morminte de inhumaţie, ce făceau parte din cimitirul existent în jurul bisericii încă din secolul al XVI-lea. Inventarul mormintelor conţinea: monede, o cărămidă inscripţionată cu numele unui călugăr, obiecte de port şi resturi de sicriu.
În anii 2010– 2011 au avut loc cercetări arheologice preventive în Piaţa Universităţii prilej cu care au fost descoperite case de târgoveţi, conducte de apă din secolul al XVIII-lea, gropi menajere, clădiri ale ansamblului mănăstiresc Sf. Sava, cele două biserici ridicate pe aceste locuri, precum şi cimitirele aferente acestora în care au fost au fost cercetate un număr de 676 de morminte.
În noiembrie 2017 au avut loc cercetări arheologice preventive pe o suprafaţă de circa 230 mp din curtea interioară a Universităţii din Bucureşti prilej cu care au fost descoperite 8 ziduri, încadrate cronologic în perioada secolelor XVIII-XIX, un mormânt şi 4 complexe de tip groapă, plus niveluri de umplutură ce au conţinut material ceramic specific secolului al XIX-lea.
Last record update   13.10.2022
 
Finds
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Documentary attestation Description/ Notes LMI Code
Şcoală  Epoca medievală târzie (sec. XVII - XVIII)    

În anii 2010– 2011 au avut loc cercetări arheologice preventive în Piaţa Universităţii când au fost descoperite case de târgoveţi, conducte de apă din secolul al XVIII-lea, gropi menajere, clădiri ale ansamblului mănăstiresc Sf. Sava, unde a funcţionat şi Academia Domnească, prima şcoală românească de învăţământ superior.

B-I-m-B-17893.01 
Necropolă  Epoca medievală - epoca modernă (sec. XVI - XIX)    

Cimitirul bisericii Sf. Sava a fost cercetat pentru prima oară în 1972 de către Panait. I. Panait, care a identificat 12 morminte, cercetări extinse de salvare având loc apoi în 2011. În cele două campanii au fost cercetate 676 de morminte. Mai ales în apropierea bisericii, mormintele sunt dispuse pe mai multe nivele succesive, fiind identificate circa 4 astfel de niveluri, ele rărindu-se spre marginea cimitirului, unde s-au observat cel mult 1-2 nivele. Observaţiile indică morminte simple, cu indivizi orientaţi E-V, fără amenajări funerare speciale, de tip cavou. Este un cimitir de mahala, tipic pentru Bucureştiul secolelor XVI-XIX, asemănător celor cercetate la Sf. Dumitru sau Biserica Greci.
În ultima sa fază de utilizare, în preajma altarului bisericii au fost înmormântaţi ofiţeri, aşa cum demonstrează o piatră de mormânt, descoperită în poziţie secundară, aparţinând unui ofiţer rus. Au fost descoperite 6 morminte de ofiteri, în toate cazurile fiind păstrate destul de bine părţi din uniforma acestora, cu numărul unităţii din care făceau parte (2, 4 şi 11) .
Inventarul funerar al mormintelor este reprezentat din piese de port (butoni, nasturi, moşi, babe), podoabă (cercei, inele) şi cult (cruci). În multe dintre morminte au fost depuse 126 de monede, apusene şi otomane, de cele mai multe ori perforate, depuse, în special, în mână.
În cimitir s-au descoperit şi morminte cu cărămizi depuse ritual la cap, care aparţin unor călugări: pe una dintre acestea apare numele Anania, descoperită în săpăturile lui Panait I. Panait, în timp ce pe altele au fost incizate cruci, initialele lui Iisus Hristos (I. X.) sau NIKA (gr. victorie).

B-I-m-B-17893.02 
Biserică  Epoca medievală (Sec. XVI)    

Prima biserică, construită conform tradiţiei la sfârşitul secolului al XVI-lea, de Andronache Pârcălab, este atestată documentar pentru prima dată la 23 aprilie 1619, dar, pe baza monedelor identificate până în prezent, se presupune o funcţionare a cimitirului şi implicit a bisericii spre mijlocul sec. XVI. Biserica, de mici dimensiuni, este aproape în întregime sub trotuar şi sub carosabilul bulevardului Elisabeta, în suprafaţa cercetată fiind surprinsă doar o parte din absida sudică a naosului, pe o lungime de 2,50 m.

 
Biserică  Epoca medievală târzie (Sec. XVIII)    

Această biserică a fost ridicată de Constantin Brâncoveanu în 1707, pe locul celei vechi. Conform pisaniei aceasta a fost gata la 20 iulie 1709. Biserica mare este bine conservată şi are lungimea de 26,20 m (25,5 x 12 x 3/4 cm). Este alcătuită din pridvor (L-4,60 m, l-3,00 m), pronaos (L-7,50 m, l-3,00 m), naos şi altar cu absida în plan hexagonal (latura 2,10 m). Zidurile pridvorului au o grosime de 1,60 m, aceasta datorându-se existenţei unui turm clopotniţă, vizibil încă pe fotografiile de epocă de la 1860-1870. Celelalte ziduri au grosimea de cca 1 m. Elevaţia prezintă tiranţi din lemn, dispuşi pe axul lung al zidului.

 
Aşezare  Epoca modernă (Sec. XVIII-XIX)    

În noiembrie 2017 au avut loc cercetări arheologice preventive pe o suprafaţă de circa 230 mp din curtea interioară a Universităţii din Bucureşti prilej cu care au fost descoperite 8 ziduri, încadrate cronologic în perioada secolelor XVIII-XIX, un mormânt şi 4 complexe de tip groapă, plus niveluri de umplutură ce au conţinut material ceramic specific secolului al XIX-lea.

 
 
Research
  Type Year Observations Institution Name Forename
1. cercetare preventivă 2022

Muzeul Municipiului București * *
2. cercetare preventivă 2017

Muzeul Municipiului Bucureşti MĂGUREANU Andrei
IGNAT Theodor
3. cercetare preventivă 2011

Muzeul Municipiul București MĂNUCU-ADAMEȘTEANU Gheorghe
POPESCU Raluca-Iuliana
GAVRILĂ Elena-Florentina
IGNAT Theodor
VINTILĂ Camelia Mirela
NESTORESCU Cristian
MITROI Florina
Muzeul Național de Istorie a României DOLEA Alexandra
MUȘAT Alina
STREINU Marius
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti MĂGUREANU Andrei
PANAITE Adriana
MĂGUREANU Despina
BORONEANȚ Adina
TODERAȘ Meda
4. cercetare preventivă 1972

Muzeul de Istorie a Oraşului Bucureşti PANAIT I. Panait

Bibliography
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (site record source)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 452, poz. 125-127 [Ordin MCC] (site record source)
3. Mănucu-Adameşteanu, Gheorghe, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2011, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2012, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=4819&d=Bucuresti-Piata-Universitatii-2011 [Publicaţie]
4. Ignat, Theodor, Studiu Arheologic. PUZ Sector 3 al Municipiului București, 2018 [PUG]
5. Ștefănescu, Aristide, Academia Domnească de la Sfântul Sava ctitorie cantacuzină - repere arheologice, Bucureşti - Materiale de Istorie şi Muzeografie, XV, 2001, 147-152, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=20716-academia-domneasca-de-la-sfantul-sava-citorie-cantacuzina-repere-arheologice--bucuresti-materiale-de-istorie-si-muzeografie--xv-2001 [Publicaţie]
6. Panait, I. Panait, Valenţe istorice ale Pieţei Universităţii din Bucureşti, Cercetări arheologice în Bucureşti, VIII, AGIR, București, 2009, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=65089-valente-istorice-ale-pietei-universitatii-din-bucuresti--cercetari-arheologice-in-bucuresti--8-viii-2009 [Publicaţie]
7. Panait, I. Panait, Consemnări arheologice privind Piaţa Universităţii din Bucureşti, Cercetări arheologice în Bucureşti, VII, Agir, București, 2007, 195-208, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=65082-consemnari-arheologice-privind-piata-universitatii-din-bucuresti--cercetari-arheologice-in-bucuresti--2007-vii-2007 [Publicaţie]
 
Site Photos

Scroll