Site Information
Location   Display on the map of Romania *
RAN Code   36603.04
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010   BT-II-a-A-01959
Name   Mănăstirea medievală Sfântul Nicolae de la Coşula
County   Botoşani
Commune   Coşula
City/Town/Village   Coşula
Address   1
Landmark   În partea sudică a judeţului Botoşani, la cca. 20 km de reşedinţa de judeţ, pe drumul DE 58 Iaşi - Botoşani care străbate de la sud la nord intravilanul satului Buda, la 3 km vest de acesta.
Hydrographic landmark - name   Miletin
Hydrographic landmark - type   pârâu
Geomorphology   deal
Land utility   locuire
Site Class   structură de cult/religioasă
Site Type   mănăstire
Description   Biserica mănăstirii a fost ctitorită în anul 1535 de către unul din marii boieri ai lui Petru Rareş, anume Mateiaş Vistiernicul(2). Cea mai mare parte a edificiilor care compun ansamblul monahal (turnul clopotniţă, casa egumenească, arhondaricul, trapeza şi cuhniile, zidul de incintă) au fost ridicate la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi prima parte a secolului XIX şi au suferit multiple degradări în timp.
Notes   Cercetările arheologice preventive desfăşurate la „Mănăstirea Coşula” în intervalul octombrie – noiembrie 2015 au fost determinate de derularea unui proiect de restaurare a bisericii mănăstirii şi de amenajare peisagistică a incintei ansamblului monahal.
Structuri constructive şi complexe arheologice încadrabile în perioada secolelor XVI-XVIII, aflate în zona de sud, nord şi est a bisericii mănăstirii. Cercetările arheologice efectuate între anii 1976-1977 de către Alexandru Rădulescu, în interiorul bisericii şi pe laturile exterioare de sud şi est ale acesteia, au dus la concluzia că nu există, pe locul edificiului actual o altă construcţie anterioară.
Site Surface   5000 mp
State of preservation   medie / 25.01.2017
Human risk   Afectare parţială: 5 / 25.01.2017
Ownership   privat
Owner   Mitropolia Moldovei
Last record update   06.04.2020
 
Finds
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Documentary attestation Description/ Notes LMI Code
casă  Epoca medievală (sec. XVII)        
zid de incintă  Epoca medievală (sec. XVII)        
turn clopotniţă  Epoca medievală (sec. XVII)        
cuhnie  Epoca medievală (sec. XVII)        
trapeză  Epoca medievală (sec. XVII)        
zid de incintă  Epoca modernă (sec. XVIII)        
Biserică  Epoca medievală (1535; cu transf. 1858)    

În urma sondării colţului exterior nord-vestic al bisericii s-a reuşit identificarea laturii de nord a pridvorului şi a relaţiei constructive a acestuia cu ctitoria lui Mateiaş Vistiernic. S-a observat astfel că pridvorul a fost adosat la o dată ulterioară edificării bisericii. În momentul de faţă, prin comparaţie cu maniera de realizare a fundaţiilor bisericii, înclinăm să credem că pridvorul s-a construit undeva în veacul al XVII-lea, şi nu în secolul al XIX-lea aşa cum precizează ultimele cercetări arheologice efectuate sistematic la „Mănăstirea Coşula” (5) (fig. 1/7). Caseta deschisă în naosul bisericii, în jumătatea vestică a absidei nordice nu a furnizat elemente de noutate, ci a întărit convingerea că zona a fost cercetată în 1976 de către Alexandru Rădulescu (6), fără a apărea noi complexe.
Deschiderea unei casete pe latura vestică a beciurilor, între acestea şi zidul de incintă, a fost impusă de faptul că în zona respectivă, de la suprafaţa solului, dar şi din săpăturile efectuate de constructor în exterior şi interior, în scopul consolidării zidului de incintă, pe latura sudică a acestuia, a fost recoltată o cantitate importantă de ceramică din perioada secolelor XVIII-XX.
Cercetarea acestei casete a fost determinată şi de faptul că lucrările de consolidare a beciurilor, începute anterior sosirii arheologilor în teren, au dus la secţionarea unui cuptor (C1) vizibil în profilul secţiunii (fig. 3/2-5). Caseta a fost adâncită până la -2,00/- 2,30 m, în solul steril. Cercetarea acestei casete a prilejuit descoperirea a unui nou cuptor de ars ceramica (C2; fig. 4/1,2).
Perioada de funcţionare a celor două cuptoare se poate situa în secolele XVI-XVII, aşa cum sugerează analiza preliminară a materialului ceramic recoltat din pământul de umplutură excavat din camera de ardere a acestora.
Sondajele efectuate pe platoul de la nord-est de biserica „Mănăstirii Coşula” şi la nord de turnul clopotniţă au dus la descoperirea fundaţiilor unei clădiri cu o lăţime de 8 metri. Lungimea acestei clădiri nu a putut fi precizată cu exactitate, deoarece ea a fost tăiată, spre est, de zidul de incintă care foloseşte, de altfel, în zona respectivă, ca suport pentru fundaţiile acestui edificiu. De la zidul de incintă spre vest, lungimea clădirii este de 10 metri.


BT-II-m-A-01959.01 
Casă  Epoca medievală dezvoltată (sec. XVII)    

 
BT-II-m-A-01959.02 
Trapeză  Epoca medievală dezvoltată (sec. XVII)    

 
BT-II-m-A-01959.04 
cuhnie  Epoca medievală dezvoltată (sec. XVII)    

 
BT-II-m-A-01959.05 
Turn clopotniţă  Epoca modernă (sec. XVIII)    

 
BT-II-m-A-01959.06 
Zid de incintă  Epoca medievală dezvoltată (sec. XVII)    

Supravegherea lucrărilor de consolidare a zidului de incintă (la poarta de vest a mănăstirii) a dus la recuperarea unei monede (2 Kreuzer 1851) (7) apărută la – 0,50/ - 0,60 m adâncime faţă de nivelul de călcare din 2015, dar într-un context stratigrafic greu de precizat (fig. 4/3,4). Această descoperire, chiar dacă nu are un context stratigrafic sigur, face plauzibilă ipoteza formulată în 2005 de către autorii cercetării arheologice din 1976: „Zidul de incintă actual al mănăstirii - construit în cărămidă - este de asemenea de dată relativ recentă, probabil din secolul al XIX-lea”


BT-II-m-A-01959.07 
Necropolă de înhumaţie  Epoca medievală dezvoltată (sec. XVI-XVII)    

În cazul complexelor funerare cercetarea a fost condusă până la epuizarea tuturor mormintelor ivite în cuprinsul casetelor, în unele situaţii fiind vorba şi de morminte succesive suprapuse. Cele mai multe morminte au fost identificate pe latura de nord a bisericii: două în zona laturii nord-vestice a pronaosului (fig. 1/1), opt în dreptul absidei nordice a naosului (fig. 1/2-6). Între complexele funerare se remarcă patru mai deosebite care au furnizat şi inventar arheologic (cercei, monede, fragmente de ţesătură cu fir metalic, fig. 4/3-8).
Investigaţia preliminară a inventarului funerar, încadrează aceste morminte în secolele XVI-XVII (fig. 4/3-8). Din pământul de umplutură al gropilor mormintelor au fost recoltate şi fragmente ceramice, cele mai multe atipice şi neîntregibile, încadrabile în secolele XVI-XIX.
Pe latura de sud a bisericii, în sondajul realizat în dreptul ferestrei pronaosului (latura de vest a casetei fiind dispusă la jumătatea deschiderii golului de fereastră), au fost identificate şi cercetate trei morminte (un copil şi doi adulţi), unul aparţinând ieromonahului Nestor (1869) (fig. 2/1-3).
Trei alte morminte au fost identificate pe latura de est a zidului de incintă, în proximitatea turnului clopotniţă, unul în exteriorul zidului, celălalt în interior, cele două de adulţi fiind deranjate de construirea zidului de incintă (fig. 2/4,5).


 
 
Research
  Type Year Observations Institution Name Forename
1. cercetare preventivă 2015 * SETNIC Eduard-Gheorghe
* ENEA Sergiu Constantin
Liceul Teoretic "Ion Neculce" Târgu Frumos, Iași * *
MJ Botoşani * *
2. evaluare de teren 2014 Cercetarea arheologică de tip evaluare teoretică întreprinsă în cursul anului precedent (2014) a fost prilejuită de solicitarea constructorului (S.C. Victor Construct S.A.) şi a beneficiarului (Consiliul Judeţean Botoşani/Mănăstirea Coşula) în scopul derulării proiectului investiţional “Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi de crearea/modernizarea infrastructurilor conexe din cadrul Mănăstirii Coşula. * STETNIC Eduard
Muzeul Judeţean Botoşani * *
3. sondaje arheologice 1976 * RĂDULESCU Alexandru
* CIUCEANU Radu
Muzeul de istorie și artă al municipiului București * *
Directia Patrimoniului Cultural National * *

Bibliography
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 332, poz. 387-389, 391-394 [Ordin MCC] (site record source)
2. Enea, Sergiu Constantin, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, 163-165, fig. 1, fig. 2, fig. 3, fig. 4, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=5597&d=Cosula-Botosani-Manastirea-Cosula-2015 [Publicaţie]
3. Stetnic, Eduard Gh., Raport de evaluare teoretică, 2015 [Document de arhivă]
4. Enea, Constantin Sergiu, Formular pentru solicitarea eliberării autorizației de cercetare arheologică preventivă, 2015 [Document de arhivă] (site record source)
5. Setnic, Eduard Gh., Raport de evaluare teoretică, 2015 [Document de arhivă] (site record source)
 
Site Photos

Scroll