Site Information
Location   Display on the map of Romania *
RAN Code   109782.07
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010   MH-II-a-A-10184
Name   Situl arheologic Cetatea Severinului - Drobeta Turnu-Severin
County   Mehedinţi
Commune   Municipiul Drobeta-Turnu Severin
City/Town/Village   Drobeta-Turnu Severin
Address   Bd. Dunării
Place   Cetatea Severinului (Zeren; Zeuriuenses; Zwun)
Landmark   Cetatea Severinului se află situată în apropierea Dunării, pe prima terasă a fluviului, la o distanţă de 15 metri nord de Bulevardul Dunărea, 100m nord-vest de clădirea Teatrului Theodor Costescu şi 100m sud-vest de clădirea Colegiului Naţional Traian.
Hydrographic landmark - name   Dunărea
Hydrographic landmark - type   fluviu
Geomorphology   câmpie
Land utility   locuire
Site Class   locuire
Site Type   aşezare
Description   Severinul este menţionat în aşa-numita „Legendă a Sfântului Gerard”, încă din secolul al XI-lea, cu denumirea de Zeren. Această menţiune se referă doar la aşezarea medievală, care se presupune că a existat inclusiv până în secolul al XIII-lea. Pentru secolul al XIV-lea, atestările aşezării de la Severin sunt mai numeroase şi mai variate. Prima menţiune datează din 1308 când, Severinul (Zeuriuenses) este menţionat între provinciile Regatului Ungariei, într-un tratat de geografie, economie şi politică în care sunt descrise realităţi din ţări şi regiuni din Asia Mică şi Europa de Est. Prima menţiune a Cetăţii Severinului se regăseşte în Cronica pictată de la Viena, redactată în jurul anului 1358. În secolul al XV-lea, Severinul (Zwun) nu mai era o modestă aşezare, nici măcar un târg, ci un important oraş de pe malul Dunării.
Primele investigaţii arheologice în zona ruinelor Cetăţii Severinului sunt întreprinse de contele Fernando Luigi de Marsigli la finele secolului al XVII-lea, de când datează şi primul plan topografic al cetăţii. În 1835, Grigore Pleşoianu, profesor la şcoala din Cerneţi, întreprinde primele lucrări de restaurare a unor porţiuni din zidurile, încă vizibile ale cetăţii. Între 1856-1858, inginerul Alexandru Popovici, realizează câteva săpături aici iar în 1865 guvernul francez desemenază o comisie arheologică care avea scopul de a cerceta ruinele cetăţii. În 1867, August Treboniu - Laurian, trimis al Ministerului Lucrărilor Publice, sapă în Cetatea Severinului, insistând într-un raport pentru întreprinderea unor acţiuni de protejare şi conservare a acestor monumente.
În 1869, Cezar Bolliac începe să sape în cetate, fiind primul, alături de August Treboniu-Laurian, care datează monumentul în Evul Mediu. Nu excludea nici varianta ca ruinele să fie identificate cu cetatea Theodora, amintită de Procopius. Identificarea certă a locului drept Cetatea Severinului este dată de Grigore Tocilescu, care realizează ample cercetări aici în 1897.
Teohari Antonescu întreprinde săpături aici în 1906, încercând să demonstreze că este o fortificaţie ridicată de daci. În planul publicat de acesta apar pentru prima dată traseele ambelor incinte ale cetăţii, turnurile incintei interioare de pe laturile de nord şi sud, turnurile intermediare de pe laturile de vest şi est, bastionul de est, dar şi prelungirile către Dunăre ale zidurilir celor două incinte.
Primele săpături sistematice şi moderne sunt realizate de Alexandru Bărcăcilă şi s-au desfăşurat, cu unele întreruperi, între 1936 şi 1947. După această perioadă urmează o pauză de aproape două decenii, cercetările sistematice fiind realuate în 1965 de un colectiv de cercetare din cadrul Muzeul Porţilor de Fier, coordonat de Mişu Davidescu.
Ownership   stat
Owner   Primăria Drobeta Tr.-Severin
Last record update   09.05.2022
 
Finds
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Documentary attestation Description/ Notes LMI Code
Cetate  Epoca medievală dezvoltată (secolele XIII - XV) românească  

Cetatea cuprinde două incinte fortificate din piatră, prima datând din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, iar a doua la de la începutul secolului al XV-lea. Arheologul Mişu Davidescu sugerează şi existenţa unei faze de pământ a cetăţii. Incinta fortificată din secolul al XIII-lea avea o formă dreptunghiulară, cu dimensiunile de 90x45 de metri şi o uşoară arcuire a zidurilor de incintă de est şi vest.

MH-II-a-A-10184 
şanţ de apărare  Epoca medievală (sec. XIII)        
donjon  Epoca medievală dezvoltată (secolele XIII-XV) românească     MH-II-m-A-10184.01 
Capelă  Epoca medievală dezvoltată (secolele XIII-XV) românească  

Biserica din interiorul cetăţii are un plan patrulater, cu absida poligonală la exterior şi semicirculară la interior, orientată către est, iar dimensiunile interioare de cca 12 m lungime şi 6 m lăţime. În interior, naosul era despărţit de pronaos prin intermediul a doi pilaştri, care porneau din peretele nordic, respectiv sudic, la mijlocul distanţei dintre aceştia aflându-se un stâlp alcătuit dintr-un bloc mare de piatră ecarisată, suprapus de un monument roman funerar refolosit. Naosul a fost boltit cilindric, iar în pereţii de nord şi sud ai naosului au fost surprinşi patru pilaştrii din gresie, compuşi din mai multe piese suprapuse, care aveau rolul de a susţine bolta. Pe laturile de nord, sud şi vest au fost identificate intrările în biserică, iar în peretele absidei altarului, la aproximativ 10 cm deasupra mesei, a fost identificată o fereastră. Biserica a fost construită din straturi de cărămidă în alternanţă cu blocuri din calcar ecarisate, materialul provenind de la unele construcţii din perioada romană, aduse din zona castrului sau chiar din perimetrul oraşului roman Drobeta. În ceea ce priveşte datarea se consideră că a avut două faze de construcţie, prima datând din ultimul deceniu al secolului al XIII-lea sau chiar în prima jumătate a secolului al XIV-lea iar a doua la finele secolului al XIV-lea - începutul secolului al XV-lea.

MH-II-m-A-10184.02 
Zid de incintă  Epoca medievală dezvoltată (secolele XIII-XV) românească  

Incinta de secolul al XIII-lea avea o formă dreptunghiulară, având o uşoară arcuire la est şi la vest. La nord erau două turnuri de colţ, exterioare, de formă dreptunghiulară şi care flancau poarta de acces în cetate. Poarta avea o deschidere de 2,45 m şi se afla aproximativ la jumătatea zidului incintei de nord şi avea un ancadrament sculptat în calcar. La jumătatea laturilor de est şi vest existau, de asemenea, turnuri dreptunghiulare exterioare care asigurau supravegherea pe toată lungimea zidului de incintă. Pe latura sudică erau dispuse alte două turnuri rectangulre, dispuse la colţuri, la sud-vest şi sud-est. Din exteriorul acestor turnuri, două ziduri paralele coborau spre Dunăre, asigurând spaţiul dintre ele pentru o eventuală evacuare de urgenţă a garnizoanei cetăţii sau pentru debarcarea în siguranţă a proviziilor.
Incinta din secolul al XV-lea se afla la o distanţă de cca 8-12 metri de incinta interioară şi urmărea configuraţia terenului. Zidăria a fost lucrată dintr-un emplecton în care în mare parte apare o cantitate de piatră de râu şi de munte, însă, pe alocuri, apar şi fragmente de cărămizi şi bolovani de calcar. Ca liant s-a folosit mortarul de var. Paramentul a fost realizat din pietre făţuite, dispuse în asize paralele. În partea de sud-est au fost identificate două contraforturi, late de aproximativ 2 metri, adosate, de asemenea, zidului de incintă. Se observă urme de reparaţii.

MH-II-m-A-10184.03 
şanţ de apărare  Epoca medievală dezvoltată (secolele XIII-XV) românească     MH-II-m-A-10184.03 
Necropola de înhumaţie  Epoca medievală dezvoltată (secolele XIII-XV) românească  

Necropola se află în proximitatea bisericii. Până în prezent au fost cercetate 22 de mormite, datate în intervalul cuprins între secolele XIII-XV. Doar o parte dintre acestea au avut ca obiecte de inventar monede sau, în unele cazuri, inele iar un singur mormânt a avut groapa placată cu cărămizi romane refolosite, o dovadă a poziţiei sociale a defunctei, care a avut pe degetul inelar al mâinii drepte şi un inel din argint cu montură pentru piatră, suflat cu aur.

 
aşezare civilă  Epoca medieval dezvoltată (secolele XIII-XV) românească      
 
Research
 
  Type Year Observations Institution Name Forename
1. cercetare de salvare 2012

Cercetarea s-a desfășurat în perioada aprilie-iunie 2012, în cadrul poriectului „Reabilitarea Palatului Cultural Theodor Costescu și Cetatea Severinului”, finanțat prin POC 2007-2013. Au fost întreprinse în spațiul dintre turnurile de nord, în interiorul turnului de nord-ves și spațiul intermediar dintre cele două ziduri de incintă, pe toate cele trei laturi (de est, de vest și de nord). De asemenea, au fost curățate de dărâmăturile recente ale zidăriei suprafețele turnurilor intermediare de vest și de est ale primei incinte descoperite și cercetate de Alexandru Bărcăcilă.

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta-Turnu Severin CRĂCIUNESCU Gabriel
MARCU Ersilia
NEAGOE Marin Iulian
NEAGOE Oana
MANEA Cristian
STÂNGĂ Mihai
2. cercetare de salvare 2011

Cercetarea s-a desfășurat în perioada iulie-noiembrie 2011, în cadrul poriectului „Reabilitarea Palatului Cultural Theodor Costescu și Cetatea Severinului”, finanțat prin POC 2007-2013. Au fost întreprinse în spațiul dintre turnurile de nord, în interiorul turnului de nord-ves și spațiul intermediar dintre cele două ziduri de incintă, pe toate cele trei laturi (de est, de vest și de nord). De asemenea, au fost curățate de dărâmăturile recente ale zidăriei suprafețele turnurilor intermediare de vest și de est ale primei incinte descoperite și cercetate de Alexandru Bărcăcilă.

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta-Turnu Severin CRĂCIUNESCU Gabriel
MARCU Ersilia
NEAGOE Marin Iulian
NEAGOE Oana
MANEA Cristian
STÂNGĂ Mihai
3. cercetare preventivă 2011

Cercetările s-au desfășurat în cadrul proiectului „Reabilitarea Palatului Cultural Theodor Costescu și Cetatea Severinului”, proiect finanțat prin POC 2007-2013. În perioada aprilie - iunie 2011 a fost cercetat un perimetru de 525 mp din interiorul primei incinte, în spațiul delimitat de ruinele bisericii medievale (la o distanță de 8 metri de aceasta), la nord de turnurile laturii de nord (la o distanță de 11 metri) iar la est și vest până în apropierea zidurilor incintei, față de care s-a păstrat o distanță cuprinsă între 1 și 3 metri. Rezultatele acestor săpături au constat în identificarea unor complexe arheologice funerare, vetre de foc, fântâna cetății, gropi menajere, două anexe situate în proximitatea zidului incintei de est, respectiv de vest. De asemenea, a fost recoltat un bogat material arheologic: două tezaure monetare din argint, de 159 și respectiv 15 piese, alte descoperiri monetare izolate, fragmente ceramice, fragmente de sticlă, vârfuri de săgeți, bolți de arbaletă, ghiulele pentru bombarde etc.

* MARCU Ersilia
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin CRĂCIUNESCU Gabriel
NEAGOE Marin Iulian
NEAGOE Oana Minodora
MANEA Cristian Dumitru
STÎNGĂ Mihai
   
4. sondaj 2007

Sondajele au fost realizate de un colectiv de cercetare de la Muzeul Regiunii Porților de Fier, coordonat de dr. Ion Stângă, ca urmare a solicitării Primăriei Municipiului Drobeta Turnu Severin care intenționa să demareze un proiect de restaurare a monumetului. În cursul cercetărilor s-a urmărit, în principal, surprinderea bazei zidurilor incintei interioare și exterioare, prin trei sondaje arheologice cu dimensiunile de 2x1 metri, primul lângă zidul incintei exterioare de est, la sud de bastionul de est, cel de-al doilea de lângă turnul de nord-vest, iar al treilea în exteriorul zidului primei incinte, la aproximativ 10 metri nord de turnul de sud-vest.

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta-Turnu Severin STÂNGĂ Ion
5. cercetare sistematică 1989

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta-Turnu Severin STÂNGĂ Ion
6. cercetare sistematică 1965-1969

Cercetările s-au concentrat pe latura de sud a fortificației dar și în anumite puncte ale incintelor exterioare de est (cele două contraforturi și zidurile care se prelungesc către Dunăre) și de vest, în paralele cu lucrările de restaurare începute în 1966, în special la turnul de nord-est. De asemenea, s-au realizat săpături în interiorul celor două turnuri de pe latura de sud, unde a fost surprins, la adâncimea de 0,3 - 0,4 metri, un nivel compact de arsură care indica urmele unui incendiu produs, ce mai probabil, la începutul secolului al XVI-lea. Sub acest nivel a apărut o depunere de 0,1-0,15 metri de dărâmătură, după care urma un nivel gros de 0,1 - 0,8 metri de pământ roșu, amestecat cu lemn carbonizat.

     
7. cercetare sistematică 1936-1947

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta-Turnu Severin BĂRCĂCILĂ Alexandru
8. sondaj 1906

* ANTONESCU Teohari
9. cercetare sistematică 1886-1889

* TOCILESCU Grigore
* POLONIC Pamfil
* RICHTER Otto
10. sondaj 1869

* BOLLIAC Cezar
11. sondaj 1867

* TREBONIU-LAURIAN Augustin
12. sondaj 1856-1858

* POPOVICI Alexandru

Bibliography
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p.1701, poz.241 [Ordin MCC] (site record source)
2. Crăciunescu, Gabriel, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2011, Institutul Național al Patrimoniului, Bucureşti, 2012, 208-209, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=4833&d=Drobeta-Turnu-Severin-Mehedinti-Cetatea-Severinului-2011 [Publicaţie]
3. Neagoe, Marian Iulian, Cetatea medievală a Severinului, centru de putere la Porțile de Fier, Autograf MJM, Craiova, 2021, https://www.academia.edu/64778857/Cetatea_Severinului_centru_de_putere_la_Portile_de_Fier [Publicaţie]
4. Stângă, Ion, Două monede moldovenești puțin cunoscute, la Cetatea Severinului, Banatica, 18, Muzeul Banatului Montan Reșița, Reșița, 2008, 155-160, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=7166-doua-monede-moldovenesti-putin-cunoascute-la-cetatea-severinului--banatica--18-2008 [Publicaţie]
5. Bărcăcilă, Alexandru, Cetatea Severinului - început de cercetări arheologice, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice - Serie Veche, 1-4, XXX, Datina Românească, Văleni de Munte, 1937, 149-166, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=100979-cetatea-severinului-inceput-de-cercetari-arheologice--buletinul-comisiunii-monumentelor-istorice--1-4-xxx-1937 [Publicaţie]
6. Bărcăcilă, Alexandru, Cetatea Severinului - raport sumar cu resultatul săpăturilor din 1938, 1939, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 1-4, XXXII, Datina Românească, Văleni de Munte, 1939, 74-83, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=101252-cetatea-severinului-raport-sumar-cu-resultatul-sapaturilor-din-1938-1939--buletinul-comisiunii-monumentelor-istorice--1-4-xxxii-1939 [Publicaţie]
7. Davidescu, Mișu, Cetatea Severinului, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 3, XXXIX, București, 1970, 9-14, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=56978-cetatea-severinului--buletinul-monumentelor-istorice--3-anul-xxxix-1970 [Publicaţie]
8. Stângă, Ion, Circulația monetară la Cetatea Severinului (secolele XIII-XVI) / The monetary circulation at Severin fortress during de 13th-16th centuries, Cercetări Numismatice, VII, Muzeul Național de Istorie a României, București, 1996, 149-154, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=61996-circulatia-monetara-la-cetatea-severinului-secolele-xiii-xvi-the-monetary-circulation-at-severin-fortress-during-de-13th-16th-centuries--cercetari-numismatice-muzeul-national-de-istorie-a-romaniei--vii-1996 [Publicaţie]
9. Contribuţii privind cunoaşterea circulaţiei monedei moldoveneşti la Cetatea Severinului în a doua jumatate a secolului al XIV-lea şi prima jumătate a secolului al XV-lea, Drobeta, XIV, Drobeta Turnu-Severin, 2004, 88-93, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=2142-contributii-privind-cunoasterea-circulatiei-monedei-moldovenesti-la-cetatea-severinului-in-a-doua-jumatate-a-secolului-al-xiv-lea-si-prima-jumatate-a-secolului-al-xv-lea--drobeta-muzeul-regiunii-portilor-de-fier--xiv-2004 [Publicaţie]
10. Timoc, Călin, Urme romane sub cetatea medievală a Severinului, Drobeta, XX, Drobeta Turnu-Severin, 2010, 231-235, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=21434-urme-romane-sub-cetatea-medievala-a-severinului--drobeta-muzeul-regiunii-portilor-de-fier--xx-2010 [Publicaţie]
11. Crăciunescu, Gabriel, Rădulescu, Toma, Noi descoperiri monetare la Cetatea Severinului, Drobeta, XXII, Drobeta Turnu-Severin, 2012, 188-194, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=11980-noi-descoperiri-monetare-la-cetatea-severinului--drobeta-muzeul-regiunii-portilor-de-fier--xxii-2012 [Publicaţie]
 
Site Photos

Scroll