Română   English Ministry of Culture
National Archaeological Record of Romania (RAN)
Site Information Display on the map of Romania *
RAN Code61817.01
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010CT-I-s-A-02665
NameCetatea Cius de la Gârliciu - dealul Hassarlîc
CountyConstanţa
CommuneGârliciu
City/Town/VillageGârliciu
PlaceDealul Hazarlâc
LandmarkCetatea se află la aproximativ 4,5 - 5 kilometri sud de localitatea Gârliciu, pe malul nordic al lacului Hazarlâc, la limita de sud-vest a platoului omonim.
Geomorphologydeal
Land utilitypăşune
Site Classaşezare fortificată
Site Typecetate
DescriptionSitul arheologic cuprinde un castellum de perioadă romană timpurie şi o cetate romană târzie. Cetatea târzie suprapune şi este cuprinsă în interiorul fortificaţiei timpurii. Profitând de avantajul dat de înălţimea pe care erau amplasate, cele două fortificaţii controlau întreaga zonă, reprezentată de o câmpie inundabilă dar şi drumul dintre cetăţile Carsium şi Beroe. Oferea şi o bună vedere către castellum-ul din aval, cel de la Dăieni. Opriş 2019 consideră că este foarte probabil ca cetatea să fi avut şi un port care să fi avut atât rol militar cât şi comercial. Cius făcea parte din limesul dobrogean fiind un important punct strategic pentru apărarea centrului şi nordului Scythiei Minor.
Fortificaţia timpurie este datată între începutul secolului al II-lea p.Chr, după anul 106 p. Chr şi până la începutul secolului al IV-lea. Castrul auxiliar ocupă o suprafaţă de 120x120 de metri. Are o orientare nord-sud iar zidurile perimetrale de est şi de vest folosesc avantajul malurilor abrupte ale platoului.
Fortificaţia târzie este refondată de împăratul Valens în anul 369 (CIL III 7494 = 6159 = IGLR 233) ocupând o suprafaţă de 85x60 de metri şi se află la o distanţă de aproximativ 60 de metri sud de zidurile nordice ale fortificaţiei timpurie având aceeaşi orientare, nord-sud.
NotesPână în prezent nu s-au făcut cercetări arheologice în zonă, informaţiile despre cetate fiind preluate din sursele epigrafice, imaginile satelitare, sursele cartografice dar şi cercetările topografului Pamfil Polonic.
DiscovererPamfil Polonic
Date of discovery1935
Ownershippublic
Last record update8.9.2020
 
Finds:
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Description/ Notes LMI Code
Cetate  Epoca romană târzie (secolul al IV-lea p. Chr) romană Fortificaţia romană târzie a fost construită în interiorul celei de perioadă romană timpurie. Avea o suprafaţă de 85 x 60 de metri şi prezenta turnuri de colţ în formă de evantai şi turnuri intermediare în forma literei U. CT-I-s-A-02665 
Castellum  Epoca romană timpurie (secolele II - III p. Chr) romană Fortificaţia timpurie este datată între începutul secolului al II-lea p.Chr, după anul 106 p. Chr şi până la începutul secolului al IV-lea. Castrul auxiliar ocupă o suprafaţă de 120x120 de metri. Are o orientare nord-sud iar zidurile perimetrale de est şi de vest folosesc avantajul malurilor abrupte ale platoului.  

Bibliography
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (site record source)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol. II, București, 2004, p. 952, poz. 235 [Ordin MCC] (site record source)
3. Matei, Cristian, Consideraţii privind raportul dintre Classis Flavia Moesica şi fortificaţiile limesului roman de la Dunărea de Jos (sec. I-VI) ,, Pontica, XXIV, Constanţa, 1991, 152 [Publicaţie] (site record source)
4. Florescu, Radu, Limesul dunărean bizantin în vremea dinastiilor isauriană şi macedoneană, Pontica, XIX, Constanţa, 1986, 172 [Publicaţie] (site record source)
5. Băjenaru, Constantin, Minor Fortifications in the Balkan-Danubian Area from Diocletian to Justinian, The Center for Roman Military Studies, 8, Mega, Cluj- Napoca, 2010, https://biblioteca-digitala.ro/?volum=3528--2010 [Publicaţie]
6. Comșa, Eugen, Limesul dobrogean. Cercetări de suprafaţă de-a lungul Dunării între Ostrov (reg. Galaţi) şi Hîrşova (reg. Constanţa) / Le limes de la Dobrogea. Recherches le long du Danube entre Ostrov et Hîrşova, Materiale și Cercetări Arheologice, 5, Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti, 1959, pp. 764-765, https://www.persee.fr/doc/mcarh_0076-5147_1959_num_5_1_1193#mcarh_0076-5147_1959_num_5_1_T1_0764_0000 [Publicaţie]
7. Gudea, Nicolae, Der untermoesische Donaulimes und die Verteidigund der moesischen Nord-und Werstkoste des Schwarzen Meeres: Limes et litus Moesiae Inferioris (86-275 n.Chr.), Jahrbuch des Romisch-Germanischen Zentralmuseums, 52, RGZM, Mainz, 2005, 319-566, https://journals.ub.uni-heidelberg.de/index.php/jahrb-rgzm/article/view/18862/12674 [Publicaţie]
8. Polonic, Pamfil, Cetățile antice de pe malul drept al Dunării (Dobrogea) până la gurile ei, Natura- Revistă pentru răspândirea științei, XXIV, 7, Bucureşti, 1935, pp. 18-26 [Publicaţie]
9. Opriș, Carol Ioan, , Cetatea romană de la Cius (Gârliciu, jud. Constanța). De la Valens la Theodor Mommsen, Buletin Limes, 6, Comisia Națională Limes, Cluj- Napoca, 2019, pp. 4-9, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=70466-cetatea-romana-de-la-cius-garliciu-jud-constanta-de-la-imparatul-valens-la-theodor-mommsen [Publicaţie]
10. Suceveanu, Alexandru, Barnea, Alexandru, La Dobroudja romaine, Enciclopedică, Cluj-Napoca, 1991, https://biblioteca-digitala.ro/?pub=1003-la-dobroudja-romaine [Publicaţie]
11. Opriș, Carol Ioan, Rediscovering Roman Cius (Gârliciu, Constanța County, România). From emperor Valens to Grigore Tocilescu, Theodor Mommsen and beyond, Journal of Ancient History and Archeology, 7, 1, Mega Publishing House, Cluj- Napoca, 2020, pp. 5-18, https://www.academia.edu/42881327/Ioan_Carol_OPRI%C8%98_Rediscovering_Roman_Cius_G%C3%A2rliciu_Constan%C8%9Ba_County_Romania_From_emperor_Valens_to_Grigore_Tocilescu_Theodor_Mommsen_and_beyond [Publicaţie]
12. Zahariade, Mihail, Gudea, Nicolae, The fortifications of Lower Moesia (AD 86-275), Adolf M. Hakkert Publisher, Amsterdam, 1997, https://ro.scribd.com/document/422798851/ZAHARIADE-GUDEA-The-Fortifications-of-Lower-Moesia-pdf [Publicaţie]
13. Nicolae, Constantin, Nicolae Vlad, Vadul Dunării de la Hârșova și rolul său în epoca romană și romană, Pontica, 39, 10, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2009, pp. 279-293, https://revistapontica.files.wordpress.com/2009/10/pontica-39-pag-279-293.pdf [Publicaţie]