Română   English Ministry of Culture
National Archaeological Record of Romania (RAN)
Site Information Display on the map of Romania
RAN Code19132.01
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010AG-II-a-A-13695
NameSitul Bisericii Buna Vestire a fostei Mănăstiri Glavacioc
CountyArgeş
CommuneŞtefan Cel Mare
City/Town/VillageGlavacioc
LandmarkSitul se află pe un promontoriu aflat la conflueţa pâraielor Glavacioc şi Balaban
Geomorphologycâmpie
Site Classstructură de cult/religioasă
Site Typemănăstire
DescriptionBiserica cu hramul Buna Vestire a fostei mănăstiri Glavacioc este cunoscută ca unul dintre cele mai vechi ansambluri monahale din ţară. Primul hrisov care menţionează datarea mănăstirii este cel al lui Radu cel Mare la 1507.
NotesProbabil că pe vremea lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), construcţiile mănăstirii, inclusiv biserica erau de lemn. Cercetările arheologice - realizate în 1968 de Nicolae Constantinescu şi Anca Păunescu, în 1969 de Anca Păunescu şi Spiridon Cristocea, în 1970 de Spiridon Cristocea, în 1977 un colectiv condus de arheologul Dinu Rosetti, în 2005 de Spiridon Cristocea, Romeo Maschio, Marius Păduraru - n-au surprins nici o urmă de ctitorie de piatră din vremea lui Mircea cel Bătrân. Documentaţia cercetărilor şi materialelor arheologice se păstrează la Muzeul Judeţean Argeş.
Date of discovery1968
Site Surface 300 mp
State of preservationmedie / 26.03.2009
Ownershipprivat
OwnerBOR
Last record update5.5.2015
 
Finds:
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Description/ Notes LMI Code
biserică  Epoca medievală dezvoltată (1482-1495) neprecizată Biserica cu hramul "Buna Vestire" a fostei mănăstiri Glavacioc este cunoscută ca unul dintre cele mai vechi ansambluri monahale din ţară. Primul hrisov care menţionează datarea mănăstirii este cel al lui Radu cel Mare la 1507. Construcţia, atestată documentar, este ridicată de Vlad Călugărul, iar date despre biserică ne dă Paul de Alep care în 1657 vizitează Glavaciocul, despre care spune că a fost ctitorit în urmă cu 170 ani. Biserica era mare, cu două turle, una deasupra navei, cealaltă deasupra corului. Paul de Alep o aseamană bisericii Adda din Tripoli. În 1747, mitropolitul Neofit Cretanul a poposit şi el la Glavacioc, cu acest prilej el spune că "mănăstirea este veche din vremea lui Vlad Călugărul la leat 7004 (1495-1496), cum scrie pisania în poartă". În 1512, Neagoe Basarab şi Petru Cercel intervin în construcţia bisericii. Hrisovul lui Alexandru Coconu din 1626 ne informează asupra eforturilor constructive ale lui Mihnea Turcitul asupra clădirilor anexe ale bisericii. În vremea lui Constantin Brâncoveanu, în 1704, au loc intervenţii atât la incintă cât şi la biserică, aşa cum ne semnalează cele două pisanii amplasate deasupra uşii de intrare în pronaos, una în exterior, la 12 martie 1704 şi cealaltă în interior la 12 iunie 1704. În urma sondajului făcut în absida de nord a naosului, în 1930, Virgil Drăghiceanu concluziona că "vechea biserică, cu un plan în formă de treflă era foarte mică şi se află şi azi ca subconstrucţie sub pardoseala aceleiaşi biserici la vreo 50cm adâncime". Cercetarea arheologică în interiorul bisericii din 2005, printr-o secţiune longitudinală în pronaos şi jumătate din naos, indică două fundaţii orientate nord-sud. Fundaţia ce desparte naosul de pronaos a demonstrat existenţa bisericii la sf. sec. XV, ca biserică a lui Vlad Călugărul şi care este realizată din bolovani de râu de mărime mijşlocie prinşi cu mortar. Înainte de realizarea fundaţiei, pe fundul şanţului au fost aşezate trei grinzi de lemn paralele ce aveau darul de a face ventilarea fundaţiei. Absidele naosului bisericii lui Vlad călugărul erau semicirculare, în interior şi exterior, iar naosul avea o lăţime de cca. 6,15 m în axul absidelor. AG-II-m-A-13695.01 
Casă  Epoca medievală (sec. XVII-XVIII ref. 1841-1844) neprecizată   AG-II-m-A-13695.02 
Chilii  Epoca medievală (mijl. sec. XVI) neprecizată   AG-II-m-A-13695.03 
Chilii  Epoca medievală (sec. XVII-XVIII ref. 1841-1844) neprecizată   AG-II-m-A-13695.04 
Turn clopotniţă  Epoca medievală (mijl. sec. XVI ref. 1829) neprecizată   AG-II-m-A-13695.06 
Zid de incintă  Epoca medievală neprecizată   AG-II-m-A-13695.07 
biserică  Epoca modernă (1840-1843)   Biserica nouă este ridicată pe temelia celei vechi între 1840-1843, de către paharnicul Costache Faca. Compusă din altar, naos şi pronaos, biserica avea o singură turlă. În 2001 se reface turla de pe naos şi se realizează un acoperiş de inspiraţie moldovenească. Pridvorul deschis se adaugă în 2004.  
mormant  Epoca medievală şi modernă (sec. XV, XVIII, XIX)   Fragmente de pietre tombale încastrate au fost găsite în pereţii interiori ai naosului şi pronaosului. Au fost descoperite două pietre tombale una aşezată în 1704 pe locul unde se stia că se află mormântul lui Vlad Călugărul. Piatra de mormânt în bună stare constituie un exemplar reprezentativ al artei brâncoveneşti. Lespedea prezintă un chenar ornamental, spre interior iun motiv floral , 4 figuri umane stilizate, stema Ţării Româneşti şi textul. Piatra B, este piatra de mormânt a Postelnicului Preda Ştirbei, 1743-1744. În ceea ce priveşte mormintele au fost cercetate mai multe din pronaos dar numai 3 (1, 2, 8) erau neprofanate. Mormintele, prin inventar sunt făcute dupa 1843.  
aşezare  Eneolitic Gumelniţa Cercetările din secţiunea I au demonstrat că biserica s-a ridicat pe un tell neolitic, interceptându-se un nivel de locuire gumelniţeană, constând din ceramică, figurine antropomorfe, fragmente de silex.  
 
Research:
  Research Type Research Year Campaign number Observations Persons Institutions
1. cercetare de salvare 2005 1
Name Forename Role
MASCHIO Romeo 2
PĂDURARU Marius 2
CRISTOCEA Spiridon 1
Institution Role
MJ Argeş 1

Bibliography
1. Cristocea, Spiridon, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=3385 [Publicaţie] (site record source)
2. Cristocea, Spiridon, Mănăstirea Glavacioc, 2005 [Fişă tehnică] (site record source)
3. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 139, poz. 550-554, 556-557 [Ordin MCC] (site record source)
4. Cristocea, Spiridon, Maschio, Romeo, Păduraru, Marius, Cercetări arheologice în biserica mănăstirii Glavacioc, Argesis, XIV, Piteşti, 2005, 230-241 [Publicaţie]
5. Călători străini despre ţările Române, VI, Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976, 225-226 [Publicaţie]
6. Maschio, Romeo; Cristocea, Spiridon, Tezaurul de monede medievale româneşti şi bizantine din sec. XIV-XV descoperit la ansamblul feudal Glavacioc, jud. Argeş, Cercetări numismatice, V, MNIR, București, 1983, 125 [Publicaţie]
7. Rezachevici; Constantin, Cronologia domnilor din Ţara Românească şi Moldova, I, Enciclopedică, București, 2001, 125 [Publicaţie]
8. Mușețeanu, Ion, Mănăstirea Glvacioc. Monografie istorică, București, 1933, 84 [Publicaţie]
9. Stoicescu, N., Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova sec. XIV-XVII, Enciclopedică Română, București, 1971, 201 [Publicaţie]
10. Bălan, Constantin, Inscripţii medievale şi din epoca modernă a României. Judeţul Istoric Argeş(sec. XIV-1849), 436, Academia Română, București, 1994, 333 [publicație]
11. Mohanu, Dan, Biserica Olari din Bucureşti, Revista Monumentelor Istorice, 1-2, București, 1993, 1994, 57-63