Română   English Ministry of Culture
National Archaeological Record of Romania (RAN)
Site Information Display on the map of Romania *
RAN Code60810.01
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010CT-I-s-A-02676
NameSitul arheologic Carsium de la Hârşova - La Cetate (Harisova / Hirsova)
CountyConstanţa
CommuneOraş Hârşova
City/Town/VillageHârşova
PlaceLa Cetate (Carsium)
LandmarkSitul se află pe malul drept al Dunării, pe strada Dobrogei, până la intersecţia cu strada Gheorghe Doja, spre vest, de-a lungul străzii Carsium, până la intersecţia cu strada Lunei, strada Lunei şi strada Venus spre sud, până la malul Dunării, la monumentul Crucea.
Geomorphologyterasă
Site Classlocuire civilă şi construcţie defensivă
Site Typeaşezare şi fortificaţie
DescriptionSitul este o aşezare pluristratificată format dintr-o aşezare getică suprapusă de un castru roman, urmată o aşezare romană, o cetate romano-bizantină, o cetate medievală timpurie şi o cetate medievală târzie.
State of preservationmedie / 11.11.2009
Human riskAfectare parţială: 3 / 23.09.2020
Ownershippublic
OwnerPrimăria or. Hârşova
Last record update23.9.2020
 
Finds:
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Description/ Notes LMI Code
clădire de piatră  Epoca romano-bizantină (secolele IV-VI) romană Construcţia s-a realizat în mai multe faze, ultima fiind în timpul lui Iustinian. Zidurile sunt realizate din piatră legată cu mortar. Interiorul edificiului era pavat cu dale din cărămidă.

A fost descoperit în urma unor săpături de salvare determinate de săpărea unui şanţ în vederea instalării unei conducte pentru alimentarea cu apă a unui bloc de locuinţe de pe traseul străzii Cetăţii. Cercetarea s-a desfăşurat între 1990 şi 1992.
 
Cetate  Epoca romano-bizantină (secolele II-VI p. Chr.) romană Cetatea romano-bizantină are o formă trapezoidală unind două fortificaţii mai vechi din perioada romană. Încă se mai văd în colţurile de NE şi NV. Este aşezată pe coama unei înălţimi calcaroase, ce închidea depresiunea dinspre Dunăre. Zidul porneşte din Dealul Cetăţii şi se închide în Dealul Belciug.

Traseul poate fi urmărit din teren. Două puncte au fost cercetate în teren: turnul de nord-est de pe strada Carsium şi resturile de ziduri de pe strada Unirii. În fotografiile aeriere din urmă cu jumătate se secol, urme ale zidurilor încă erau vizibile înainte de amenajarea străzii Carsium. Zona a fost supusă unor săpături de salvare în anii 1988 şi 1989. Pe baza materialelor şi a tehnicilor de construcţie s-au identificat două mari perioadae de construcţie, din secolele II-III şi IV-VI, nefiind exclusă eventualitatea ca acestea să marcheze refacerile din timpul împăraţilor Constantin cel Mare şi Iustinian.
CT-I-m-A-02676.02 
turn de poartă  Epoca bizantină (sec. IV-XI) romano-bizantină Reprezintă o fază mai veche a fortificaţiei romano-bizantine. Zidurile au o grosime variabilă de cca 2,8 m. T1 (est) are interiorul de 4x7,5 m pavat cu cărămidă. În exterior s-a identificat un nivel de distrugere cu mortar bej.

Poarta a fost micşorată prin construirea unui zid pentru cresterea apărării împotriva goţilor şi hunilor. S-au descoperit câteva monede de secol VI d.Hr. Şi fragmente ceramice.
 
Cetate  Epoca medievală târzie (secolele XVI-XVII)     CT-I-m-A-02676.01 
Castru  Epoca romană timpurie (secolele II-III) romană B. Castrul este aşezat un promontoriu stâncos ce se ridică deasupra apelor Dunării oferind un control asupra zonelor învecinate. Suprapune o aşezare getică. Castrul este datat începând cu secolul al II-lea p. Chr.  
Aşezare  Epoca medievală timpurie (secolele IX-XIII) Dridu    
Fortificaţie  Epoca romană (secolele II-III p. Chr) romană Fortificaţia din Dealul Cetăţii ocupă o suprafaţă de 1,5 ha. Aici se identifică, potrivit celor mai mulţi specialişti cetatea romană şi romano-bizantină Carsium, precum şi cetatea medievală. Suprafaţa se prezintă sub forma unui platou, de cca 1,5 ha, cu depuneri arheologice consistente. În realitate, la bază avem de-a face cu un pinten stâncos pe vârful căruia s-a plasat cetatea. Din raţiuni de ordin practic, la fiecare reconstruire, mai ales în evul mediu, se executau lucrări masive de nivelare către laturi pentru a obţine, după cerinţe, o suprafaţă plană şi cât mai înaltă în spatele incintelor. Reprezintă, ceea ce defineşte astăzi "cetatea Carsium". Este delimitată de străzile Dobrogei-Cetăţii-Alexandru cel Bun.

Au fost descoperite amfore de tip Rhodos.
 
Aşezare  Epoca romană (secolele II-VI)   Cu ocazia construirii blocurilor de pe strada Revoluţiei, au fost identificate şi cercetate, parţial, complexe de locuire antică. Persistenţa şi abundenţa descoperirilor ceramice pe amplasamentul blocurilor a dus la emiterea ipotezei că în această zonă s-ar fi putut afla aşezarea civilă din apropierea fortificaţiei Carsium. Este foarte posibil să se prelungească spre străzile Traian şi Decebal, dar şi spre nord, unde s-au găsit urme de locuire, pe strada Plantelor. La vest şi est este delimitată de necropole.

Este serios afectată de amenajările moderne şi contemporane.
 
Cetate  Epoca bizantină (secolele X-XV) bizantină   CT-I-m-A-02676.01 
Cetate  Epoca modernă (secolul al XVII-lea - începutul secolului al XIX-lea) otomană În anul 1826 baronul von Moltke publică un plan prin care înfăţişează forma cetăţii Hârşova la începutul secolului al XIX-lea şi care corespundea descrierii făcute de călătorul turc Evila Celebi, la mijlocul secolului al XVII-lea şi de contele Lageron, în primii ani ai secolului al XIX-lea. CT-I-m-A-02676.01 
aşezare  La Tène getică   60810.01.09 
fortificaţie  Epoca romană timpurie (secolele II-III p. Chr) romană Fortificaţia din Dealul Belciug se distinge pe Dealul Cetăţii sub forma unei ridicături bine individualizate de formă patrulateră.  
necropolă  Epoca romano-bizantină (secolul al VI-lea p. Chr) romană A fost descoperită în anul 1959, pe strada Crinului, unde au fost descoperite mai multe morminte acoperite cu ţigle. La vremea respectivă necropola a fost încadrată cronologic, pe baza materialului descoperit, în secolele I-II p. Chr. Materiale tipice secolelor V-VI indică limita maximă de funcţionare a necropolei fiind şi un argument în a susţine că incinta datează din secolul al VI-lea.  
necropolă  Epoca bizantină timpurie (secolele X-XI) bizantină Necropola bizantină din partea de est a cetăţii a fost descoperită în urma unor săpături de salvare din anul 1966 care au precedat instalarea unei conducte de apă de pe strada Fundăturii. Cu această ocazie au fost cercetate 11 morminte, unele cu inventar. O altă săpătură de salvare din anul 1985 în cadrul aceleiaşi necropole a dus la descoperirea mai multor morminte fără inventar.

Este posibil ca necropola să se întindă mai mult spre nord.
 
Necropla  Epoca romano-bizantină (secolele II-VI) romană L. Necropola romano-bizantină I a fost identificată în anul 1975 în curtea Întreprinderii judeţene de drumuri. Lucrările pentru construirea platformei industriale din 1987 au afectat serios necropola, distrugând-o în mare măsură. Săpăturile de salvare din 1987-1988 au dus la cercetarea a 45 de morminte. Se remarcă cinci cripte zidite cu inventar alcătuit din accesori din aur şi argint, ceramică, sticlă, lemn şi os. Cele mai timpurii înmormântări datează din secolele II-III iar cele mai târzii în secolul al VI-lea.  
canabae  Epoca romană timpurie (II-III) romană N. Canabele castrului au fost identificate de amplele lucrări de demolare întreprinse în 1987 şi mai ales de executarea fundaţiilor pentru blocurile de pe str. Revoluţiei până la intersecţia cu strada Vadului. Erau dispuse în apropierea porţii de nord. În anul 2005, cu ocazia unei săpături de salvare, lângă Primărie, până la adâncimea de 2,5 m, au fost scoase la lumină materiale ceramice timpurii amestecate cu medievale târzii. Sporadic, au fost recuperate fragmente de vase romane şi cu prilejul construirii blocurilor de pe strada Plantelor. Pe strada Rozelor au fost identificate monede romano-bizantine de sec IV.  
construcţii  Epoca romano-bizantină (secolele IV-VI p. Chr) romană Construcţiile sunt atribuite aşezării urbane care s-a dezvoltat din canabe şi s-a extins până aici. Între 2000 şi 2004 a fost cercetată o construcţie, numită convenţional "edificiu"m datat preliminar în perioada romano-bizantină. Are o suprafaţă de cca 200 m2. În ultima fază a funcţionat ca terme. O săpătură de salvare din 2010 executată pe strada Alexandru cel Bun nr 9, a prilejuit descoperirea unui alt rest de zid (lat de 0,65 m şi elevaţie între 0,8 şi 1,6 m) cu orientarea E-V, paralel cu cel de pe mijlocul străzii Cetăţii, din piatră prinsă cu mortar din nisip, var şi cărămidă pisată. Tehnica de construcţie, stratigrafia şi materialele descoperite în încadrează în perioada secolelor IV-VI. Nu se ştie în prezent dacă acest "cartier" se afla în interiorul sau exteriorul cetăţii.  
 
Research:
  Research Type Research Year Campaign number Observations Persons Institutions
1. cercetare sistematică 2018 Săpături în zona porții de nord a cetății romano-bizantine descoperită în anul 2009 pe strada Unirii. Au fost cercetare secţiunile S 5 şi S 6 şi s-au desfiinţat martorii dintre secţiunile S4-S5 şi S5-S6. Acest lucru a permis asigurarea unei vizibilităţi mai bune a turnului T 2 (de vest, sau pe dreapta pe direcţia de intrare pe poartă). Cercetarea a evidenţiat depuneri antropice moderne şi contemporane provenind de la diferite activităţi care s-au desfăşurat în zonă la sf. secolului al XIX şi în prima parte a secolului XX (aici a funcţionat o gheţărie, apoi au fost excavate mai multe gropi în care au fost depozitate deşeurile de la un atelier de cizmărie etc
Name Forename Role
MIHAI Daniela 2
NICOLAE Constantin 1
TALMAŢCHI Cristina 1
BODOLICĂ Vitalie 1
Institution Role
Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa 1
Institutul Naţional al Patrimoniului 2
2. cercetare sistematic[ 2017 Săpături în zona porții de nord a cetății. S-a demontat martorul dintre S4 si S 5. Spre turnul T 2 se mai păstrează urmele şantului făcut de Gh. Cantacuzino în anul 1988, iar spre nord pământul scos din săpăturile vechi dar şi cele mai noi. Sub depunerile moderne se află ultimul nivel de demolare a turnului T 2. De aici au fost recuperate, întregi şi fragmentar, mai multe cărămizi folosite la construirea zidurilor. Pe suprafaţa acestora se mai păstrează, încă, urme de mortar. Mai departe urmează nivelările efectuate în evul mediu şi antichitate, atunci când zidurile turnurilor porţii au fost demantelate pentru ca piatra să fie reutilizată la construirea fortificaţiei de secolul al VI-lea sau a fortificaţiei medievale (epoca otomană). Din aceste nivele au fost descoperite importante cantităţi de fragmente de vase din ceramică, cu deosebire amfore. Ocupă un loc important mănuşile acestora. Gurile şi fundurile ocupă un loc secundar. Alte descoperiri sunt: greutăţi din ceramică, fragmente de castroane, căni, căniţe etc.
Name Forename Role
NICOLAE Constantin responsabil științific
TALMAȚCHI Cristina membu
MIHAI Daniela membru
BODOLICĂ Vitalie membru
Institution Role
Institutul Național al Patrimoniului 1
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa 3
3. cercetare sistematică 2016 Campania s-a derulat numai la poarta de nord a cetăţii romano-bizantine. În faţa turnului T 1 (în stânga pe direcţia de intrare) s-a procedat la excavarea capetelor de nord a secţiunilor S1, S2 şi S 3 şi a martorilor dintre acestea. Aşa cum s-a constatat în campania precedentă aici nu mai existau depuneri arheologice. Actuala cercetare şi-a propus, astfel, sa verifice stratigrafia depunerilor din faţa turnului. Astfel, s-a constatat că cea mai mare parte era formată din deşeuri rezulatte din demolari provenind de la gospodăriile din cartier. Numai deasupra stâncii, pe o grosime de 0,40-0,60 cm şi la depărtare de 2-3 m de ziduri se mai păstra, sub depunerile actuale, un nivel compact de pământ de culoare deschisă, cu urme de arsură şi cu fragmente ceramice în poziţie secundară. În majoritatea lor, acestea provin de la amfore, sunt fragmentate mult din vechime datorită rulării.
Name Forename Role
NICOLAE Constantin responsabil stiintific
MIHAI Daniela membru colectiv
TALMAȚCHI Cristina membru colectiv
BODOLICĂ Vitalie membru colectiv
Institution Role
Institutul Național al Patrimoniului 1
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa 3
4. cercetare sistematică 2015 Campania 2015 s-a limitat, din cauza fondurilor modeste, numai la continuarea cercetării porţii de nord a fortificaţiei romano- bizantine (sec. IV-V) şi a constat, în limita fondurilor alocate, în demontarea martorului dintre S II şi S 1 (dezvelirea frontului estic al turnului T 1, respectiv asigurarea vizibilităţii obiectivului de pe partea răsăriteană), extinderea secţiunii S 5 şi demontarea martorilor dintre S 5 şi S 4-S 6 (dezvelirea frontului estic al turnului T 2).
Name Forename Role
MIHAI Daniela 2
NICOLAE Constantin 1
TALMAȚCHI Cristina 1
BODOLICĂ Vitalie 1
Institution Role
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 1 1
Institutul Național a Patrimoniului 2
5. cercetare sistematică 2014 Obiectivele cercetării: în limita fondurilor obiectivul a fost demontarea martorilor de la turnul T 1 al porţii de nord din cetatea romano-bizantină Carsium. După demontarea martorului central de la intersecţia sectiunii S I si A II a fost pus în evidenţă zidul care a avut ca scop să micşoreze intrarea pe poartă. Acesta a fost realizat din piatră, în mare parte cu aspect bolovănos, legată cu mortar din var, nisip şi cărămidă pisată. Are lăţimea de 2,42 m şi lungimea totală de 2,80 m după amprenta lăsată în pavajul dintre turnuri. La construire, acesta a redus intrarea pe poartă la mai puţin de jumătate. Obturarea porţii trebuie să se pună pe seama evenimentelor care au avut loc în a doua jumătate sau la sfârşitul secolului al IV-lea, când întreaga frontieră dunăreană s-a aflat sub ameninţarea goţilor, după cum este posibil ca aceasta să se facă la începutul secolului al V-lea sub presiunea hunilor. În urma demontării martorului dintre S I şi S 3 precum şi după înlăturarea depunerilor dintre cele două turnuri (S I) s-a pus în evidenţă fundaţia interioară a turnului (T1). Aceasta este clădită din piatră calcaroasă fasonată pe toate părţile.
Name Forename Role
CONSTANTIN Nicolae 1
BODOLICĂ Vitalie 1
TALMAŢCHI Cristina 1
MIHAI Daniela 1
Institution Role
MINAC 1
6. cercetare sistematică 2012 Campania 2012 s-a axat pe cercetarea sectoarelor poarta de nord, port şi turnul comandantului.În sectorul Poarta de nord cercetarea a urmărit să scoată în evidenţă aspecte particulare ale construirii turnului T 1. În acest scop s-a executat un sondaj, cu lăţimea de 2,30 m, în partea de sud a turnului. Astfel, spre sud, pe incintă s-a observat că plinta este cu 0,55 m mai jos decât cea de pe laturile turnului. Acest amănunt poate sugera două faze de construcţie, lucru observat şi în campaniile anterioare. Deasemeni, s-a putut constata că intrarea în turn nu se mai păstrează, aceasta fiind distrusă, probabil, de primele demantelări. În aceste condiţii, mai interesantă, cel puţin din punct de vedere cronologic, poate fi verificarea depunerii de sub nivelul tegulelor păstrate în partea centrală a turnului, lucru care va fi făcut în viitor.
Name Forename Role
NICOLAE Constantin responsabil științific
TALMAȚCHI Cristina membru colectiv
BODOLICĂ Vitalie membru colectiv
GEORGESCU Viorel membru colectiv
MIHAI Daniela membru colectiv
Institution Role
Institutul Național al Patrimoniului 1
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa 4
7. cercetare sistematică 2011 Campania 2011 a urmărit, potrivit planului anual de cercetare, continuarea săpăturilor în două sectoare începute în anii precedenţi: "turnul comandantului" şi "poarta de nord a cetăţii", precum şi deschiderea unui nou sector: instalaţia portuară. Dat fiind sumele alocate, insuficiente chiar pentru un sector, prin contribuţia MINAC s-au continuat cercetările numai la poarta de nord. Campania 2011 a urmărit cercetarea turnului din partea dreaptă a intrării pe poarta cetăţii Carsium (T 1). Zidurile se păstrează chiar de la suprafaţa solului. Până la adâncimea de 0,50 m s-a identificat un nivel din pământ bine compactat cu resturi de materiale de factură romano-bizantină şi câteva fragmente de vase medievale (smalţ de culoare verde închis, spre maroniu). Prezenţa materialelor medievale este legată de un nivel tipic înregistrat chiar în intrarea pe poartă unde s-a identificat podeaua unei locuinţe turceşti încă din prima campanie de cercetare a obiectivului. De la -0,50 m apare un nivel de arsură ce capătă consistenţă până la adâncimea maximă de 1,00 m.
Name Forename Role
DUMITRU George 3
NICOLAE Constantin 2
TALMAȚCHI Cristina 2
MIHAI Daniela 1
Institution Role
nstitutul Naţional al Patrimoniului 1
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa 2
Universitatea "Ovidius", Constanţa 3
8. cercetare sistematică 2010 Cercetările s-au desfășurat în sectoarele Turnul de comandant și Sectorul Poarta de nord a cetății romano-bizantine
Name Forename Role
DUMITRU George 1
MOTOTOLEA Constantin - Aurel 1
NICOLAE Constantin 1
TALMAȚCHI Cristina 1
Institution Role
MINAC 1
9. cercetare sistematică 2009 Cercetările s-au desfășurat în Cetate, în sectoarele Turnul comandantului și sectorul Nord- Poarta de Nord a cetății romano-bizantine. Campania de săpătură sistematică arheologică 2009, în sectorul Turnul Comandant, a vizat continuarea cercetării în S 1A, scopul acesteia constând în identificarea dovezilor de locuire medievală (sec. XI-XVIII) şi lărgirea secţiunii S 1 în vederea decopertării unui edificiu cu absidă (bazilică). În sectorul Nord s-au curățat elementele de arhitectură fortificată descoperite în campania 2008 în S 1 3. În mod deosebit s-a insistat pe fundaţia zidului care are direcţia spre N, mai precis, către poartă.
Name Forename Role
DUMITRU George 1
MOTOTOLEA Constantin - Aurel 1
NICOLAE Constantin 1
TALMAȚCHI Cristina 1
Institution Role
MINAC 1
10. cercetare sistematică 2008 Cercetările s-au desfășurat în Cetate, în sectorul Nord și Sectorul Turnul Comandant. Sectorul Nord a fost deschis în vederea controlării stratigrafiei cetăţii în zona extramurană şi a identificării unor eventuale ziduri dincolo de limitele actuale cunoscute. S-au trasat două secțiuni S 1 și S2. Campania de săpături 2008 (1 - 25 iulie), în sectorul "Turnul Comandant", s-a desfăşurat, ca şi în anul anterior, în secţiunea S IA. În perimetrul acesteia au fost descoperite trei complexe, reprezentând o locuinţă medieval-timpurie - Complexul 1/2008 - (sec. XI-XII), o locuinţă medievală - Complexul 2/2008 - (sec. XVII-XVIII) şi o groapă menajeră medievală (sec. XVII-XVIII).
Name Forename Role
NICOLAE Constantin 1
DUMITRU George 1
MOTOTOLEA Constantin - Aurel 1
TALMAȚCHI Cristina 1
Institution Role
MINAC 1
11. cercetare sistematică 2007 În sectorul Incinte Vest campania anului 2007 a pornit de la sondajele executate în 2006 în faţa unui zid din piatră cu pământ. În Sj 2 a apărut o masă omogenă de mortar, la adâncimea de 1,56 m (la de la nivelul la care s-a ajuns în secţiune sau 3, 20 m nivelul iniţial). Dimensiunile reduse spaţiului (2 x 2 m), şi mai ales încheierea săpăturii, nu au permis alte observaţii.
Name Forename Role
COVACEF Zaharia 2
NICOLAE Constantin 1
Institution Role
MINAC 1
U Constanţa 2
12. cercetare sistematică 2007 Campania de săpături 2007, în sectorul Turnul Comandant, s-a desfăşurat între 25 iunie - 13 iulie. Aceasta a vizat reluarea cercetării în secţiunea S 1A, deschisă în 1998, scopul campaniei constând în lărgirea secţiunii S1 în vederea decopertării presupusei bazilici, ale cărei urme (resturile unui zid şi o porţiune absidată) au fost surprinse în campaniile anterioare.
Name Forename Role
TALMAȚCHI Cristina 1
Institution Role
MINAC 1
13. cercetare sistematică 2006 Cercetările s-au desfășurat în sectoarele Cetate și Incinte-Vest
Name Forename Role
COVACEF Zaharia 2
NICOLAE Constantin 1
Institution Role
MINAC 1
U Constanţa 2
14. cercetare sistematică 2005 13 Campania anului 2005 a avut ca obiectiv continuarea cercetărilor în sectorul "incinte vest" în secţiunea SII A şi deschiderea secţiunii SII A1. Din cauza nivelărilor mari alcătuite din pământ, mortar şi piatră de diferite dimensiuni, cu risc iminent de prăbuşire, între cele două secţiuni nu s-a putut lăsat un martor stratigrafic.
Name Forename Role
NICOLAE Constantin 2
DUMITRU George 2
COVACEF Zaharia 1
Institution Role
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa 1
Universitatea "Ovidius", Constanţa 2
15. cercetare sistematică 2004 S-au efectuat săpături arheologice în sectorul "incinte vest".
Name Forename Role
COVACEF Zaharia 1
DUMITRU George 1
NICOLAE Constantin 1
Institution Role
MINAC 1
16. cercetare sistematică 2003 În perioada 17 iunie - 4 iulie 2003 s-a continuat cercetarea pe S 2A - sectorul "incinte de V", sistemul de fortificaţii de pe latura de V a cetăţii Carsium. Au fost luate în atenţia colectivului două puncte importante: în capătul secţiunii S 2, extremitatea vestică a acesteia, un turn în formă de "U" - excavat parţial în campania din anul 1963 şi umplut între timp cu resturi menajere de către locuitorii din zonă - şi S 2A, capătul vestic, între carourile 7 - 12.
Name Forename Role
BÂLTÂC Adela 2
DAMIAN Paul 2
ȘTIRBULESCU Christina 2
DUMITRU George 1
NICOLAE Constantin 1
COVACEF Zaharia 1
Institution Role
MINAC 1
MNIR 2
17. cercetare de salvare 2003 Cercetările au avut loc în capătul de V al străzii Carsium, la intersecţia cu str. Lunei. Săpăturile de salvare s-a desfășurat în contextul construirii "Sălii de sport Hârșova". S-au trasat 15 secțiuni arheologice fiind descoperite numai una a putut fi realizată mulţumitor din punct de vedere ştiinţific: săparea până la nivelul de construire al temeliei cu observaţiile de rigoare şi înregistrările necesare. În celelalte cazuri, identificarea unui rest de zid impunea abandonarea secţiunii şi deschiderea alteia. Cauzele au fost determinate de presiunea exercitată de beneficiar cât și lipsa forței de muncă.
Name Forename Role
COVACEF Zaharia 1
DOBRINESCU Cătălin 1
NICOLAE Constantin 1
TALMAȚCHI Gabriel 1
Institution Role
MINAC 1
18. cercetare sistematică 2001 În sectorul Edificiu cercetarea arheologică a continuat în S. VI (suprafaţă deschisă în campania 1995) unde fuseseră cercetate în campania 19982 două edificii (Edificiile nr. 2 şi 3). Zidul Edificiului nr. 3 (complex descoperit în campania 1998) are înălţimea de 0,67 m şi este construit din pietre de carieră nefasonate legate cu pământ. În zona de NV a secţiunii a fost cercetată o podea (L = 1,65 m; l = 0,65 m), compusă din cărămidă pisată, pietricele, pigmenţi de lemn carbonizat şi mortar foarte friabil. Materialul arheologic din această campanie lipseşte, în mare măsură datorită faptului că pe toată suprafaţa S. VI a fost surprins stratul de pământ galben, steril din punct de vedere arheologic.
Name Forename Role
DAMIAN Paul responsabil
DUMITRAȘCU Emil membru colectiv
ȘTIRBULESCU Christina membru colectiv
Institution Role
MNIR 1
19. cercetare sistematică 2001 În campania 2001 cercetarea s-a axat pe sectorul "incinte V", începută încă din anii trecuţi. Aici s-a trasat în anul 2000 o casetă paralelă pe S. II, la aproximativ 10 m N de aceasta, acolo unde ieşeau la zi două blocuri mari de piatră fasonată, numită S.II A, în suprafaţă de 4x6 m. În această campanie secţiunea s-a extins la E şi V pentru a cuprinde toate cele trei presupuse incinte, pe o lungime de 33 m.
Name Forename Role
CUSTUREA Gabriel responsabil
CHIRIAC Costel membru colectiv
NICOLAE Constantin membru colectiv
TALMAȚCHI Gabriel membru colectiv
Institution Role
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa 1
20. cercetare sistematică 2000 Cercetarea s-a desfășurat în sectorul Cetate continuându-se săpăturile în secțiunile deschise în anii anteriori în S1A, pe sectorul bazilică și în S2 pe tronsonul vestic, spre turnul de Vest. În sectorul S. 1A s-a demontat stratul medieval târziu care aparţinea ultimei etape de funcţionare a cetăţii. În S2 cercetările s-au desfășurat în trei puncte distincte: nivelarea din fața incintelor, zona dintre incinta de mijloc şi turnul de V și la circa 10 metri spre nord de sectorul precedent.
Name Forename Role
CUSTUREA Gabriel Gheorghe responsabil
TALMAŢCHI Gabriel membru colectiv
NICOLAE Constantin membru colectiv
CHIRIAC Costel membru colectiv
Institution Role
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa 1
Institutul de Arheologie Iaşi 2
21. cercetare sistematică 1999 Campania din vara anului 1999 de la Carsium a avut ca obiectiv continuarea cercetarii sectiunii magistrale S2, E - V, tronsonul cuprins între carourile 63-81 (vezi Planul general) unde se detaseaza trei complexe distincte: 1) o locuinta (constructie) romano-bizantina; 2) nivelare antica între locuinta si incinta; 3) zona incintelor.
Name Forename Role
CHIRIAC Costel 1
NICOLAE Constantin 1
RĂDULESCU Adrian 1
TALMAȚCHI Eugen 1
Institution Role
MINAC 1
22. cercetare sistematică 1998 În sectorul Cetate s-a deschis o nouă secțiune în zona Turnului Comandant, unde în campania din anii din urmă au ieşit la lumină resturile unui zid şi o porţiune absidată, făcând probabil parte dintr-o bazilică. În secțiune magistrală S 2 s-a cercetat o construcție romano-bizantină, identificându-se un nivel de arsură puternică cu urme de chirpici. Stratigrafic s-au descoperit un nivel roman de secol III p. Chr., nivel roman-bizantin de secol al IV-lea p. Chr, nivel romano-bizantin de secol V-VI p. Chr urmat de un nivel "Dridu". În zona incintelor s-a identificat o nivelare realizată la sfârşitul evului mediu cu materiale tipice (fragmente ceramice, bombarde, oase de animale (deşeuri menajere) etc.
23. cercetare sistematică 1997 În sectorul Fortificații s-a continuat cercetările în secțiunea magistrală S2 iar în sectorul Edificiu s-a continuat cercetarea Edificiului nr. 2 precum şi clarificarea unor detalii arhitecturale din construcţia Edificiului nr. 1.
24. cercetare sistematică 1996 În sectorul Cetate s-au cercetat o locuință romană cu trei niveluri de locuire (sfârșitul secolului I p. Chr - prima jumătate a secolului al IV-lea p. Chr) și trei locuințe medievale timpurii.
Name Forename Role
PAPASIMA Teodor 1
NICOLAE Constantin 1
TALMAȚCHI Gabriel 1
FLAUT Daniel 1
Institution Role
MINAC 1
25. cercetare sistematică 1996 În sectorul Fortificație medievală s-a S-a cercetat partea răsăriteană a incintei centrale, extinzânu-se şi în afara zidurilor, pe panta de est a Dealului Cetăţii. Au fost dezvelite amenajări simple, bordeie, pentru adăpostirea oamenilor din garnizoană, dar şi construcţii de mari dimensiuni adosate zidului estic al incintei. Pe această parte, din secolul XIV până la dezafectare (1829), au funcţionat încăperi din paiantă şi pietre servind necesităţilor garnizoanei: adăpost, depozite, grajduri, şoproane, ateliere. Se remarcă în zona centrală, unde stânca este la mică adâncime, folosirea a două linţoiuri de piatră pentru fixarea unui stâlp al unei construcţii de mari dimensiuni.
Name Forename Role
ȘTEFĂNESCU Aristide 1
Institution Role
Muzeul Național Cotroceni 1
26. cercetare sistematică 1996 În sectorul Edificiu s-a continuat prin desfiinţarea martorilor dintre secţiunile trasate în anii anteriori, reuşindu-se să se stabilească limita de vest a clădirii şi să se facă observaţii mai fine asupra compartimentării sale anterioare.S-a continuat cercetarea spre est a zonei.
Name Forename Role
DAMIAN Oana 2
DAMIAN Paul 1
SIMION Mihaela 1
CÎRJAN Romeo 1
Institution Role
MNIR 1
IAB 2
27. cercetare sistematică 1995 În anul 1995 s-a continuat cercetarea în sectoarele Cetate și Edificiu. În sectorul Cetate s-a continuat adâncirea în secțiunea SI fiind degajate nivelurile romane din secolele III-IV p. Chr cât și în secțiune SII unde s-a continuat adâncirea sub locuințele de suprafață din secolele X-XI, afectate de construcțiile din perioada medievală și modernă. În sectorul Edificiu s-a continuat cercetarea clădirii monumentale din epoca romano-bizantină, urmărindu-se stabilirea limitelor sale de nord-est şi vest, scop în care au fost trasate S I c şi S V. Cu această ocazie, a fost surprinsă întreaga limită estică a edificiului şi prin observaţiile făcute în S I c s-au putut determina 3 faze constructive.
28. cercetare sistematică 1994 S-au cercetat sectoarele Cetate și Edificiu. În Cetate s-a continuat adâncirea în secţiunea SI (orientată N-S), perpendiculară pe cursul Dunării şi situată în interiorul incintei cu turnul mare. Sub straturile medievale timpurii s-a descoperit o suprafață locuită în secolul al IV-lea p. Chr. Se remarcă, în mod deosebit, o locuinţă de suprafaţă ce a avut, probabil, pereţii construiţi din material lemnos şi în interiorul căreia au fost descoperite numeroase obiecte de ceramică, metal, os şi sticlă printre care amintim: trei cercei de aur, opt opaiţe întregibile, aplice şi ataşe de bronz, ponduri de plumb, ustensile de os şi bronz, fragmente diverse de vase ceramice şi de sticlă specifice sec. IV p.Chr. Această locuinţă (poate un atelier ?) se află într-o curte marcată de câteva fragmente de zid cu ţigle romane. În sectorul Edificiu a fost continuată cercetarea spre vest a construcţiei, care are o formă rectangulară(16,50 x 14,00 m) şi este compartimentată prin ziduri interioare, orientate trei dintre ele nord-sud şi două respectiv est-vest, cu lăţimi cuprinse între 0,40 şi 0,70 m, cu înălţimi diferit păstrate, având mai multe nivele de pavaje şi canale pentru scurgerea apei. În cadrul edificiului s-a putut constata că unul dintre pavaje a fost lucrat numai din dale rectangulare de cărămidă, în majoritate demontate, ceea ce se păstrează bine fiind de fapt "patul" de mortar pe care erau aşezate cărămizile. Au fost cercetate de asemenea, două canale pentru scurgerea apei, surprinse în campania anterioară.
29. cercetare sistematică 1990-1992 Au fost descoperite zidurile unei construcţii civile aparţinând epocii romano-bizantine şi au fost cercetate complexe de locuire medievale timpurii şi târzii. Materialele sunt depozitate la M.N.I.R. şi Muzeul Hârşova.
Institution Role
MNIR 1
30. cercetare de salvare 1988-1989 La cca. 400 m nord de ruinele cetăţii romane şi medievale, între str. Unirii şi Carsium, s-au descoperit vestigii ale fortificaţiilor care înconjurau oraşul Carsium în epoca romano-bizantină. Resturile unei construcţii cu lăţimea exterioară de 9 m, ziduri groase de peste 2,20 m cu parament exterior din piatră făţuită, aparţineau probabil unui turn dreptunghiular cu partea exterioară semicirculară, ce flanca un zid a cărui existenţă poate fi presupusă dedesubtul str.Unirii. Cu 20 m mai la nord a fost descoperit un zid gros de cca.3,30 m, cu parament din blocuri de piatră alternând, de la o anumită înălţime, cu asize de cărămidă, apărat de un turn rectangular cu extremitatea exterioară semicirculară. Cele două fortificaţii au existat probabil succesiv în sec.IV şi la înc.sec.VI. Materialele sunt depuse la Muzeul Naţional de Istorie a României.
Institution Role
MNIR 1
31. cercetare preventivă 1987-1988 Între anii 1987 și 1988 se desfășoară cercetări preventive în necropola romano-bizantină. În urma cerctărilor este descoperită o criptă în care au fost depuși un ofițer, pe nume Valerianus și trei femei. Se face cercetări atât în necropola plană cât și în cea tumulară.
32. sondaj 1963 În anul 1963, Andrei Aricescu realizează un sondaj stratigrafic în cruce pe platoul de la Dunăre. Se obțin informații importante, pe baza cărora se datează cele trei incinte și apoi se realizează primul plan al cetății. Planul a fost întocmit în anul 1967 de Emil Condurachi. Incinta mare era datată în timpul împăratului Traian, cea mijlocie în epoca constantiniană iar cea mică în secolul al X-lea. Toate planurile ulterioare au reluat cronologia propusă în anul 1967.
Name Forename Role
ARICESCU Andrei
33. cercetare sistematică 1943 Grigore Florescu dezvelește incinta de vest și propune declararea stâncilor de la Dunăre "rezervație peisagistică".
Name Forename Role
FLORESCU Grigore
34. sondaj 1939 Victor Brătulescu face în anul 1939 primele săpături arheologice, pe latura de nord, între incinte.
Name Forename Role
BRĂTULESCU Victor
35. neprecizat 1898 În anul 1898 Pamfil Polonic realizează planul orașului Hârșova marcând și conturul orașului antic. Acesta vede pe malul Dunării urmele unei puternice cetăți turcești, în timp ce în interiorul orașului, până la actuala stradă Carsium, identifica urme de ziduri și cărămizi romane. Același contur apare și în harta militară din anul 1900 și în desenul orașului din 1904.

Bibliography
1. Nicolae, C.; Nicolae, Vl., Pontica, 37-38, Constanţa, 2004-2005 [Publicaţie]
2. Custurea, Gabriel, Hârşova - La Cetate, 2001 [Fişă tehnică] (site record source)
3. Custurea, Gabriel, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2001, 99-100, 83, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=1030 [Publicaţie] (site record source)
4. Rădulescu, Adrian, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1999, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2000, 42-43, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=913 [Publicaţie] (site record source)
5. Covacef, Zaharia, Hârşova- Carsium, 2005 [Fişă tehnică] (site record source)
6. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol. II, București, 2004, 955, 265, 266, 267 [Ordin MCC] (site record source)
7. Chiriac, Costel, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1994, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1995, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=70 [Publicaţie] (site record source)
8. CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=3390 [Publicaţie] (site record source)
9. CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=3893 [Publicaţie] (site record source)
10. Covacef, Zaharia, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=3672 [Publicaţie] (site record source)
11. Covacef, Zaharia, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2004, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2005, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=3137 [Publicaţie] (site record source)
12. Gheorghe, A., Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campaniile 1983-1992, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1993, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=688 [Publicaţie] (site record source)
13. Covacef, Zaharia, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=2239 [Publicaţie] (site record source)
14. Chiriac, Costel, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1998, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1999, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=1622 [Publicaţie] (site record source)
15. Rădulescu, Adrian, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1998, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1999, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=1621 [Publicaţie] (site record source)
16. Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1997, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1998, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=507 [Publicaţie] (site record source)
17. Covacef, Zaharia, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=2240 [Publicaţie] (site record source)
18. Custurea, Gabriel, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=1388 [Publicaţie] (site record source)
19. Matei, Cristian, Consideraţii privind raportul dintre Classis Flavia Moesica şi fortificaţiile limesului roman de la Dunărea de Jos (sec. I-VI) ,, Pontica, XXIV, Constanţa, 1991, 152 [Publicaţie] (site record source)
20. Sîrbu, Valeriu, Nouvelles considérations générales concernant l'importation des amphores greques sur le territoire de la Roumanie (les VIe-Ier siècles av.n.è.), Pontica, XVI, Constanţa, 1983, 49 [Publicaţie] (site record source)
21. Florescu, Radu, Limesul dunărean bizantin în vremea dinastiilor isauriană şi macedoneană, Pontica, XIX, Constanţa, 1986, 172 [Publicaţie] (site record source)
22. Nicolae, Constantin, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2008 - VALACHICA XXI-XXII, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2009, http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2009/cd/index.htm [Publicaţie]
23. Institutul Național al Patrimoniului, Proiect AFCN 360 - tur virtual, 2012, http://360.inp.org.ro/index.php/obiective/cetatea-carsium-jud-constanta [site web]
24. Nicolae, C., Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2010, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2011, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=4533&d=Harsova-Constanta-str-Cetatii-str-Carsium-2010 [Publicaţie]
25. Nicolae, C., Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2010, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2011, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=4534&d=Harsova-Constanta-str-Cetatii-str-Carsium-2010 [Publicaţie]
26. Nicolae, Constantin, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2011, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2012, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=4724&d=Harsova-Constanta-Cetate-2011 [Ordin MCC]
27. Constantin, Nicolae, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 76-77, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=5372&d=Harsova-Constanta-Poarta-de-nord-a-cetatii-2014 [Publicaţie]
28. Constantin, Nicolae et alii, Hârşova | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate, str. Cetăţii - str. Carsium, Cronica cercetărilor arheologice, INP, București, 2015, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=5487&d=Harsova-Constanta-Cetate-str-Cetatii--str-Carsium-2015 [Publicaţie] (site record source)
29. Constantin Nicolae, 20. Hârşova, str. Cetăţii, jud. Constanța - Carsium Punct: Cetate, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2017, Institutul Național al Patrimoniu, Bucureşti, 2018, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=5949&d=Harsova-Constanta-Harsova-Cetate-str-Cetatii-str-Carsium-2017 [Publicaţie]
30. Nicolae, Constantin, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2018, Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 72-74 [Publicaţie]
31. Nicolae, Constantin, Proiect de cercetare arheologică preventivă - Contract 52/2015, 2015 [Document de arhivă]
32. Constantin, Nicolae, Despre topografia anticului Carsium, Pontica, XXVI, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 1993, 215-229, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCUGVHeG9ZTEtnV0k/view [Publicaţie]
33. Constantin, Nicolae, Descoperiri de epocă romană și bizantină la Carsium,, Pontica, XXVIII-XXIX, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 1995-1996, 135-160, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCYXJ3dkFxUVZoOGc/view [Publicaţie]
34. Talmațchi, Gabriel, Considerații istorice asupra anticului Carsium (Hîrșova), pe baza izvoarelor istorice, epigrafice și numismatice, Istros, VIII, Muzeul Brăilei, Brăila, 1997, 113-124 [Publicaţie]
35. Honcu, Ștefan, Ceramica terra sigillata descoperită la Carsium (Hârșova, jud. Constanța), Arheologia Moldovei, XXXVIII, Institutul de Arheologie Iași, Iași, 2015, 255-260, https://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:anvQp91UNOsJ:https://journals.ub.uni-heidelberg.de/index.php/amold/article/download/35666/29315/+&cd=4&hl=ro&ct=clnk&gl=ro [Publicaţie]
36. Chiriac, Costel, Vase de sticlă descoperite la Carsium (I), Arheologia Moldovei, XXI, Institutul de Arheologie Iași, Iași, 1998, 223-226, https://journals.ub.uni-heidelberg.de/index.php/amold/article/download/32030/25739 [Publicaţie]
37. Chiriac, Costel, Vase de sticlă descoperite la Carsium (II), Arheologia Moldovei, XXIX, Institutul de Arheologie Iași, Iași, 1999, 67-83, https://journals.ub.uni-heidelberg.de/index.php/amold/article/view/32045/25753 [Publicaţie]
38. Nicolae, Constantin, Nicolae Vlad, Cercetări arheologice în împrejurimile orașului Hârșova, punctul "Celea Mică", Pontica, 37-38, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2004-2005, 385-405, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCMmpWcmcxdXg4bE0/view [Publicaţie]
39. Nicolae, Constantin, Carsium-Hârșova- note de toponime, Pontica, XLIV, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2015, 2011, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCV1RQbDF5MVVyWEU/view [Publicaţie]
40. Nicolae, Constantin, Stadiul cercetărilor arheologice la Hârșova, jud. Constanța. Contribuții la harta arheologică a localității, Pontica, XLIII, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2010, 221-249, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCMUNYWVNNMXl4Unc/view [Publicaţie]
41. Damian, Paul, Damian, Oana, Date preliminare despre un edificiu romano-bizantin descoperit la Hârșova (Campaniile 1990-1992), Cercetări arheologice, X, MNIR, București, 1997, 231-238, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=3003-date-preliminare-despre-un-edificiu-romano-bizantin-descoperit-la-harsova-campaniile-1990-1992 [Publicaţie]
42. Aricescu, Andrei, Noi date despre cetatea de la Hârșova, Pontica, IV, MINAC, Constanța, 1971, 28-30, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCWlkzbW43bjV0RHM/view [Publicaţie]
43. Panait, Panait I., Flaut, Daniel, Rădulescu, Adrian, Ștefănescu, Aristide,, Cercetările arheologice de la Cetatea Hârșova. Campania 1995, Pontica, XXV, MINAC, Constanța, 1995, 121-134, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCSFNlem1ERjBuYjA/view [Publicaţie]
44. Nicolae, Constantin, Bănoiu, Daniela, Nicolae, Vlad, Aspecte noi privind topografia cetății de la Hârșova, Pontica, XLI, MINAC, Constanța, 2009, 313-353, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCYktOeE14azdQN2M/view [Publicaţie]