Site Information
Location   Display on the map of Romania *
RAN Code   63919.02
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010   CV-I-s-A-13073
Name   Situl arheologic de la Olteni - Castelul Mikó
County   Covasna
Commune   Bodoc
City/Town/Village   Olteni
Place   Castelul Mikó
Landmark   Castrul este amplasat la nord de sat, pe malul drept al Oltului, în grădina Castelului Mikó (Cod RAN 63919.08).
Hydrographic landmark - name   Olt
Hydrographic landmark - type   râu
Geomorphology   depresiune
Land utility   locuire
Site Class   locuire
Site Type   aşezare
Description   Castrul a făcut parte din limesul nord-estic al Imperiului Roman, respectiv din sistemul de apărare construit şi organizat pentru defensiva provinciei Dacia.
Notes   Castrul a fost distrus în mare parte de construcţiile din sec. XVIII şi mai ales de construirea castelului Miko (1827) şi a anexelor acestuia.
Date of discovery   1834
Human risk   Afectare parţială: 3 / 15.04.2020
Ownership   privat
Last record update   21.11.2022
 
Finds
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Documentary attestation Description/ Notes LMI Code
Castru  Epoca romană (sec. II - III) neprecizată  

Castrul, cu zidul de piatră (142 x 92,5 m) este orientat cu latura scurtă spre Olt şi are formă trapezoidală. Zidul de incintă se sprijină pe un val de pământ. Se presupune că la colţurile rotunjite ale castrului nu existau turnuri. În anii 1987-1988 săpăturile au scos la iveală pe latura estică un turn dreptunghiular iar pe partea vestică a fost dezvelită o poartă cu două turnuri dreptunghiulare. S-a cercetat poarta de pe latura sudică, flancată de două bastioane rectangulare. Au fost găsite două monede de bronz ale împăratului Traian, dintre care una nu a avut luciul tiparului şi se pare ca nu a fost în circulaţie. În castru s-au descoperit fragmente de cărămizi (inclusiv tegulae mammatae), tigle, ceramică dacică (oale-borcane şi ceşti) lucrată cu mâna, ceramică romană (de uz comun, ceramică de corată prin ştampilare şi un fragment de terra sigillata), două opaiţe, un fragment de râşniţă, cuie şi piroane, inele de fier de la canaturile porţii, un vârf de lance, o fibulă de bronz şi un disc de bronz cu o inscripţie incizată (T MAXIM CANDIDVS), precum şi patru monede de la Domitian, Traian, Elagabal şi Severus Alexander. Unitatea care a staţionat aici a fost probabil IIII BE (Cohors IIII Brittonum equitata, IIII Bessorum, IIII Betavorum sau chiar II Bsorum?)

O parte din materialele descoperite sunt consemnate ca provenind din locuiţe dacice, având forme şi caracteristici specifice sec. I î.Hr. - I d.H.r. Există şi un „strat de jos” în care „materialul ceramic descoperit prezintă o ardere secundară şi este făcută din pastă grosolană.” Ceramica dacică este numeroasă, problema care se pune este dacă dacii au locuit în acest loc sau în apropriere în perioada anterioară locuirii roamane.

 
mormânt în sarcofag  Epoca romană     sarcofag din cărămizi

2 inele de argint (unul cu gemă), monedă de la Faustina I
 
aşezare  Epoca migraţiilor (sec. III - IV)    

S-a descoperit un mormânt de incineraţie, descoperit lângă zid (în interiorul castrului), datat în epoca după părăsirea romana a castrului.

 
aşezare  Epocă medievală    

Pe latura sudică a turnului s-a construit în epoca medievală un alt turn.

 
Castel  Epoca medievală (secolul al XVII-lea)    

Castelul actual constă din două clădiri adosate, numite convenţional vila 1 şi vila 2. Vila 1 a fost construită în a doua a jumătate a secolului al XVII-lea şi constă din pivniţe pe două nivele şi un parter înalt. Sondajele exterioare au putut stabili următoarele:a) vila 1 şi vila 2 nu au fost construite în aceeaşi etapă;b) fundaţia vilei 2 a fost construită în două etape, prima etapă fiind anterioară vilei 1, în timp ce a doua etapă a fost ridicată după construirea vilei 1;c) la cca. 40 cm de la fundaţie a fost practicată o groapă rectangulară umplută apoi cu pământ amestecat.Fundaţia vilei 1 este clădită cu mult mortar din pietre de dimensiuni variate potrivite între ele. La bază zidul este mai lat, iar spre nivelul de călcare se îngustează treptat. Talpa fundaţiei se află la –2,02 m. Nivelul actual de călcare corespunde cu limita unei tencuieli recente, care s-a realizat peste o tencuială mai veche, cu bucăţi de ţiglă; limita celei din urmă se află cu 18 cm mai jos.Fundaţia vilei 2 - partea de jos are talpa fundaţiei la –2,10 m, este construită înecată în şanţ cu foarte mult mortar, ceea ce dă un aspect compact. Mortarul este de bună calitate cu mult var. Distanţa faţă de fundaţia vilei 1 variază între 0,06 şi 0,16 m. Partea de sus a fundaţiei a fost spartă (o spărtură umplută cu pământ înaltă de 40 cm) pentru introducerea unei canalizări pentru apă. În momentul construirii clădirii actuale a avut loc demontarea structurilor romane, făcută într-un şanţ larg, cu margini oblice, care a rămas foarte probabil deschis pe durata construirii fundaţiei pivniţei, fiind apoi umplut cu pământ amestecat cu moloz. Peste această umplutură masivă se distinge un nivel de construcţie a clădirii actuale, a cărui compoziţie e dominată de sfărâmături de cărămidă; partea superioară a acestui strat se află la – 1,90 m.

În luna aprilie a anului 2002 au fost efectuate sondaje arheologice la castelul Mikó din Olteni, jud. Covasna, cercetarea fiind parte a programului de reabilitare a monumentului.

CV-II-m-A-13242 
 
Research
  Type Year Observations Institution Name Forename
1. cercetare sistematică 2002

* MARCU-ISTRATE Daniela
* ISTRATE Angel
Institutul de arheologie "Vasile Pârvan" București * *
2. cercetare sistematică 1968

până în 1970

* SZÉKELY Zoltán
MNS Sfântu Gheorghe * *
3. sondaj 1947

şi în 1949

* SZÉKELY Zoltán
Muzeul Naţional Secuiesc * *

Bibliography
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (site record source)
2. Bărbulescu, Mihai; Székely Zoltan; Kavruk, Valerii, Repertoriul arheologic al judeţului Covasna, Muzeul Carpaților Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, 1998, 48-49 [Publicaţie] (site record source)
3. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p.1000, poz.98 [Ordin MCC] (site record source)
4. Benkő, József, Transilvania specialis, vol. I, București, 1834, http://delerdely.eloerdely.ro/media/book/benko-istvan-transsilvania-specialis-i/benko-jozsef-transilvania-specialis-1.pdf [Publicaţie]
5. Neigebaur, J. F., Dacien, 1851 [Publicaţie]
6. Bordi, Zs. L., Zîgreanu, R., Auxilia de la Olteni - Controverse și interpretări, Acta Siculica, 2010, 195-198 [Publicaţie]
7. Daicoviciu, Constantin, Neue Mitteilungen aus Dazien (Funde und Einzeluntersuchungen), Dacia, VII-VIII, 1941, 321 [Publicaţie]
8. Paulovics, I., Dácia keleti határvonala és az úgzneveyett dákezüstkincsek kérdése, Kolozsvár, 1944, 62 [Publicaţie]
9. Lokodi, Alpár Imre, Sztáncsuj, Sándor József, Referat de specialitate la studiul DALI pentru reabilitarea Castelului Mikó de la Olteni, 2016 [Fişă tehnică]
 
Site Photos

>
Scroll