Română   English Ministry of Culture
National Archaeological Record of Romania (RAN)
Site Information Display on the map of Romania
RAN Code171432.01
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010VL-II-a-A-09904
NameSitul Mănăstirii Govora Adormirea Maicii Domnului din Scărişoara
CountyVâlcea
CommuneMihăeşti
City/Town/VillageScărişoara
Landmarkcartier Ţigănia, fosta com. Buleta, la confluenţa pâraielor Govora şi Hinţa
Site Classconstrucţie de cult
Site Typebiserică
DescriptionNumele mănăstirii vine de la slavonescul "gavariti" - a vorbi, a spune, sau - izvor, murmur de izvor. Aşezământul monahal de la Govora se numară printre cele mai vechi din ţară, fiind ridicat parţial in secolul al XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. Data la care s-a aşezat crucea pentru sfinţire a acestui frumos aşezământ rămâne încă tăinuită. În 1440 a fost distrusă de boierul Albu cel Mare în perioada domniei lui Vlad Ţepeş, ca dupa aceea, între anii 1492-1496, să fie refacută de Vlad Călugărul şi Radu cel Mare. Între anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab face mănăstirii o reparaţie totală în vederea instalării tiparniţei dăruite de mitropolitul Petru Movilă de la Kiev. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în perioada anilor 1710-1711, mănăstirea a fost restaurată şi extinsă. Trapeza i-a fost adăugată în 1775, iar clopotniţa şi clădirile de pe latura stângă, cât şi pe cele de pe latura nordică, i-au fost ridicate la începutul secolului al XVIII-lea, cu unele modificări în secolul următor. În interiorul bisericii, pe lângă valoroasa pictură se găseşte o frumoasă catapeteasmă originală, din lemn, sculptată în stil brâncovenesc. Mănăstirea Govora rămâne în istorie ca fiind locul primei tiparituri în limba română - Pravila de la Govora - după tipăriturile din Ardeal ale lui Coresi
NotesCa rezultat al schimbărilor prin care a trecut mănăstirea, diferitele elemente ale ansamblului arhitectural au suferit numeroase schimbări. Cercetările arheologică au fost făcute între 1984-1985.
State of preservationprecară / 01.02.2011
Natural hazardsAlunecări de teren: 4 / 01.02.2011
Human riskVandalism: 3 / 01.02.2011; Furturi: 3 / 01.02.2011
Ownershipprivat
OwnerBOR
Last record update10.12.2014
 
Finds:
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Description/ Notes LMI Code
Biserică  Epoca medievală (sec. XIV-XV) neprecizată Din biserica de secol XIV-XV din Scărişoara, din cea mai veche etapă de construcţie se mai păstrează doar pivniţa din colţul NE al incintei, şi arcul din interior al intrării. Planul vechii biserici nu poate fi precizat datorită construcţiilor ulterioare ce i s-au suprapus, dar după urmele descoperite pare să fi fost un monument de plan dreptunghiular, a căror lungime trecea de 20 m .
În perioada de construcţie a sec. XV - faza II, au fost ridicate primele ziduri de incintă şi beciul de suprafaţă alăturat celuilalt. Sondajele confirmă de asemeni vechimea părţii inferioare a beciului din partea de nord-est. Etapei de sf. sec. XVI se pot atribui cele mai vechi urme de zidărie descoperite în colţul de sud-est al ansamblului. Bisericii refăcute în acest secol i se mai vad astăzi fundaţiile la sud de actualul lăcaş.
În sec. XVII - faza III, de construcţie au fost refăcute incinta care a fost înălţată, prevăzută cu trei turnuri, modificări ale caselor egumeneşti, vechile beciuri au fost boltite cu incaperi la etaj si un foisor precum şi copr de chilii pe latura vestică. La încep. sec. XVIII - faza IV de constructie se realizează zidul de sprijin şi inaltarea turnului clopotniţă.
VL-II-m-A-09904.01 
Biserică  Epoca medievală târzie (1711)   Biserica actuală a fost definitivată ca formă la sf. sec. XVIII, când lucrările din această perioadă au adus modiificări şi completări ansamblului monastic, definindu-i caracteristicile pe care le-a păstrat şi azi.  
Turn clopotniţă  Epoca medievală (sec. XV) neprecizată   VL-II-m-A-09904.02 
Chilie  Epoca medievală (sec. XV - XVIII) neprecizată   VL-II-m-A-09904.03 
Zid de incintă  Epoca medievală (sec. XVI) neprecizată Între construcţiile din vremea lui Matei Basarab cercetările arheologice ne permit încadrarea zidului de incintă dinspre sud, în apropierea căruia a fost ridicat cel modern şi prima etapa a construcţiilor de pe latura estică. VL-II-m-A-09904.04 
Biserică  Epoca medievală târzie (sec. XVIII - XIX)   Biserica Bolniţă era situată la vest de incintăa dispărut. Biserica a dispărut la sf. sec. XIX din cauza deplasarilor de teren.  
Morminte  Epoca medievală dezvoltată (sec. XVII)      
 
Research:
  Research Type Research Year Campaign number Observations Persons Institutions
1. cercetare de salvare 2002 Staţiunea a mai fost cercetată în 1985, de către Gh. Cantacuzino
Name Forename Role
LUPU Emil responsabil
MOGLAN Adriana membru
Institution Role
ABRAL ARTPRODUCT SRL 1
CNMM Iaşi 2

Bibliography
1. Lupu, Emil, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, p. 274-276, nr. 174, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=2084 [Publicaţie] (site record source)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p. 2343, poz. 624-628 [Ordin MCC] (site record source)
3. Cantacuzino, Gheorghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campaniile 1983-1992, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1993, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=822 [Publicaţie] (site record source)
4. Rizea, Ligia, Monumentele istorice din judeţul Vâlcea. Repertoriu şi Cronologie, Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2007, 118 [Publicaţie] (site record source)
5. Cantacuzino, Gheorghe I., Cercetări arheologice la Mănăstirea Govora, Buletinul Comisunii Monumentelor Istorice, 3, III, 1992, 21-35 [Publicaţie]
6. Chihaia, P., Date noi despre începuturile mănăstirii Govora, SCIA, seria artă plastică, 2, 13, 1966, 247-253 [Publicaţie]
7. Ionescu, Gh. T., Contribuţii la cunoaşterea aşezământului cultural medieval mănăstirea Govora din judeţul Vâlcea, Buridava, 1972, 97-100 [Publicaţie]