Site Information
Location   Display on the map of Romania *
RAN Code   65351.11
Name   Biserica catolică a saşilor "Sfânta Maria" de la Târgovişte-Biserica Saşilor
County   Dâmboviţa
Commune   Municipiul Târgovişte
City/Town/Village   Târgovişte
Address   Calea Domnească nr. 159
Place   Biserica Saşilor (Sfânta Maria)
Landmark   Situl arheologic este situată în partea central nordică a oraşului, pe Calea Domnească, la nr. 159, vis-a-vis de Administraţia Finanţelor Publice Târgovişte, în curtea Eurotop Medical Center.
Hydrographic landmark - name   Ialomiţa
Hydrographic landmark - type   râu
Geomorphology   terasă
Land utility   locuire
Site Class   structură de cult; descoperire funerară
Site Type   biserică; necropolă
Description   Cel mai vechi monument catolic de la sud de Carpaţi, indentificat arheologic, după cele de la Câmpulung şi prima biserică catolică amintită în Târgovişte şi pe care Cronica Mânăstirii Franciscane din Târgovişte (1761) o descria ca fiind foarte spaţiosă, având o lungime de 40 de paşi şi o lătime de 14 paşi, cu un turn înalt şi ferestre gotice cu pervarzuri din piatră. Biserică de zid, cu navă mică, construită, după unii autori în jurul anului 1400 după alţii chiar mai devreme, undeva între 1340 şi 1385, foarte probabil după 1381-1382, într-o singură etapă, aşa cum au demonstrat cercetările arheologice din anul 2001, cercetare care a corectat unele concluzii din anul 1967, an în care în colţul nordic al altarului a fost găsit şi un tezaur monetar format din 72 de florini emişi în Tările de Jos emişi la jumătatea secolului al XVII, moment în care biserica nu mai funcţiona, fiind distrusă în cursul evenimentelor din august – octombrie 1595. Pentru nevoile cultului şi înmormântării, catolicii foloseau de acum înainte biserica Mănăstirii Franciscane , situată la numai 200 m, spre Vest. Ca datare a construcţiei bisericii saşilor, se stabileşte după vasul pentru abluţiuni, menţionat în cronica Mănăstirii Franciscane, anterior anului 1417 (după Diaconescu, 2009, p. 49-50).
Last record update   04.07.2022
 
Finds
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Documentary attestation Description/ Notes LMI Code
biserică  Epoca medievală (sec. XIV-XVIII) neprecizată  

Biserică gotică din care se mai păstrează doar fundaţiile. Secţiunea începută din str. Mihai Bravu spre Vest a întâlnit sub stratul vegetal un zid gros de 1.25m, din bolovani de râu legaţi cu mortar de var şi nisip. Prelungind Secţiunea spre Vest de zid, a întâlnit masa altarului cu laturile de 2,95 x 3,50 m, laturile, acoperite de un strat subţire de tencuială din var şi nisip. Pe lângă masa altarului se păstrau petice din ultima pardoseală din cărămizi dreptunghiulare de 30 x 16 x 5 cm. În sondajele din interiorul altarului, autorul remarca oseminte omeneşti sub pardoseală, fapt care dovedeşte, biserica a fost construită pe un cimitir mai vechi, morţii puteau fi îngropaţi şi în navă, în niciun caz în altar (situaţie care nu s-a confirmat, probabil un osuar practicat târziu). Pe marginea dinspre latura de Nord s-au păstrat dale mari din piatră din pardoseala făţuită pe partea superioară cu dimensiuni de 1,80 x 0.80 x 0.25 m, urmate spre interior de dale de mai mici dimensiuni de 1,10 x 0,60 x 0,15 m. Deasupra uneia din cele două dale mari s-a găsit răsturnat, un stâlp din piatră albă cu profile gotice, marcând, probabil, despărţirea altarului de restul bisericii. La capătul zidului suport de pardoseală, spre Vest, se afla un osuar de forma unui cavou dreptunghiular cu pereţii dintr-un singur rând de cărămizi, lung de 2,12 m, lat de 0,74 m şi adânc de 1,10 m de la pardoseală până la pământul viu, deasupra o lespede de 2,12 x 1 x 0,24 m. Peretele de Nord a cedat în urma tasării ternului, din cauza unei gropi din apropiere făcută curând după ruinarea bisericii în prima jumătate a secolului XVII. În forma iniţială, nava din faţa altarului a fost în întregime pardosită cu dale mari de piatră, pentru care s-a construit zidul suport. În secţiunea transversală din navă s-au descoperit sub pardoseală 5 monede, dintre care doi oboli de aramă emişi de Sigismund I (1387 – 1437), alţi doi de la Vladislav II (1440 – 1444) şi un dinar Rudolf II (1576 – 1611). În altar s-a putut observa structura pardoselii, partea superioară, formată dintr-un rând de cărămizi de 0,30 x 0,16 x 0,55 m aşezate pe un strat de nisip. Sub nisip s-a identificat un strat de mortar de var gros de 0,10 m, sub care era aşternut un alt strat de nisip şi, în sfârşit, un nou nivel de construcţie. La nivelul frontal al bisericii, zidăria a fost prelungită spre nord pentru construcţia unei încăperi care să servească drept sacristie, din acelaşi material, cu grosimea zidurilor de 1,10 m (adaosul măsoară la exterior 4 m Nord – Sud şi 7,12 m Est – Vest, cuprinzând o suprafaţă interioară de 3 x 5 m). Pardoseala sacristiei se afla mai jos decât nivelul celei din nava bisericii, la 0,70 m, deasupra pământului viu sub stratul depus de 0,90 m, care acoperă şi părţile interioare ale zidurilor. În mijlocul ei, pe peretele nordic, s-a ridicat un contrafort, din pietre de râu mici, scos în afara zidului cu 1,25 m şi lat de 1,10 m. Autorul cercetării iniţiale presupunea că biserica nu a avut la început decât 15,50 x 9,50 m iar în jurul anului 1500 partea centrală a peretelui vestic a fost demolată pe o lungime de 5 m, zidurile laterale continuate spre Vest, dar nu în prelungirea celor iniţiale, ci deplasând spre Sud peretele nordic cu o jumătate de metru, iar pe cel sudic cu 0.65 m, obţinându-se astfel o lărgire a interiorului faţă de cea a vechii nave. În acel moment prezenta o lungime de 20,70 m. care, împreună cu cei 15,50 m ai vechii biserici, ajunge acum la o lungime de 36,20 m (peretele de Vest al bisericii se afla sub casa Diţu Decebal). Lângă jumătatea de Nord a peretelui bisericii, unde Casa Diţu este mai retrasă spre Vest, s-a păstrat o tainiţă largă de 1,25 m şi lungă de 4,25 m, boltită cu cel puţin două arce dublouri, unul la capătul de nord – unde se află intrarea cu treaptă de coborâre şi altul la mijloc, la distanţa de 1,30 m. În sondajele din jurul bisericii s-au întâlnit numeroase morminte, atât în grădina Branişteanu şi curtea Diţu, cât şi în curtea Polina Ionescu.

Biserica este datată înainte de 1417, data fiind înscrisă pe un recipient de piatră şi după monedele descoperite în interior, cele mai vechi fiind de la Sigismund I Luxemburg (1387-1437).

 
tezaur monetar  Epoca medievală târzie (secolul al XVII-lea)     S-a mai descoperit în interiorul colţului nordic al altarului, la 0,30 m adâncime de la nivelul actual, o oală cu 72 florini din argint emişi în oraşele Ţărilor de Jos la mijlocul secolului XVII, moment când biserica şi cimitirul erau deja părăsite, fapt indicat de un strat gros de aproape 1 m de moloz şi pământ depus după 1595 până către sfârşitul secolului XVII.  
Necropolă de inhumaţie  Epoca medievală (sec. XIV)        
 
Research
  Type Year Observations Institution Name Forename
1. cercetare preventivă 2010

Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească“ - Târgovişte OLTEANU Gheorghe
2. cercetare de salvare 2001

Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească“ - Târgovişte DIACONESCU Petre
OLTEANU Gheorghe
3. sondaj 1967

Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească“ - Târgovişte GIOGLOVAN Radu

Bibliography
1. Gioglovan, Radu, Monumente gotice în Târgovişte, Valachica, 10-11, Târgovişte, 1978-1979, 10-11, 141-143, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=115945-monumentele-gotice-in-tirgoviste--valachica-studii-si-cercetari-de-istorie-si-istoria-culturii-complexul-national-muzeal-curtea-domneasca-targoviste--10-11-1978-1979 [Publicaţie]
2. Cercetarea arheologică a habitatului urban târgoviştean, Valachica, XX, Târgovişte, 2007, 193, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=120915-cercetarea-arheologica-a-habitatului-urban-targovistean--valachica-studii-si-cercetari-de-istorie-si-istoria-culturii-complexul-national-muzeal-curtea-domneasca-targoviste--20-2007 [Publicaţie]
3. Olteanu, Gheorghe, Raport arheologic, 2010 [raport]
4. Olteanu, Gheorghe; Cârstina, Ovidiu, Căprăroiu, Denis, Repertoriul arheologic al județului Dâmbovița, II (N-V), Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2003, 68, p. 89 [Publicaţie]
5. Olteanu, Gheorghe, Punct: Vatra oraşul medieval Târgovişte, Sector Parcare Curtea Domnească (Calea Domnească nr. 200), Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2012, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2013, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=5023&d=Targoviste-Dambovita-Vatra-orasul-medieval-Targoviste-2012 [Publicaţie]
6. Olteanu, Gheorghe, Punct: Vatra oraşul medieval Târgovişte, Sector Biserica Roşie, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2012, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2013, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=5022&d=Targoviste-Dambovita-Vatra-orasul-medieval-Targoviste-2012 [Publicaţie]
7. Diaconescu, Petre, Arheologia habitatului urban Târgoviștean. Secolele XIV-XVIII, Cetatea de Scaun, Târgovișțe, 2009, 49-51 [Publicaţie]
8. Stoicescu, Nicolae; Moisescu, Cristina, Târgoviștea și monumentele sale, Editura Litera, Târgovişte, 1976 [Publicaţie]
9. Năstase, Mihai-Claudiu, Fiță analitică de evidență - Biserica Catolică a sașilor "Sf. Maria" de la Târgoviște, Târgovișțe, 2020 [Fişă de sit]
 
Site Photos

Scroll