Site Information
Location   Display on the map of Romania *
RAN Code   65351.06
Name   Situl arheologic medieval de la Târgovişte - Biserica Grecilor
County   Dâmboviţa
Commune   Municipiul Târgovişte
City/Town/Village   Târgovişte
Address   Strada Revoluţiei nr. 1-3/ Strada Poet Grigore Ale
Place   Biserica Grecilor (Hanul Grecilor)
Landmark   Situl se află în spatele clădirii Primăriei Târgovişte, şa intersecţia străzilor Poet Grigore Alexandrescu nr 7 cu Strada Revoluţiei nr 1-3.
Geomorphology   câmpie
Land utility   locuire
Site Class   locuire; structură de cult
Site Type   aşezare civilă; biserică; necropolă
Description   Cimitir ante 1650, probabil şi biserică, han, cca 1700, ridicate în “Mahalaua grecilor”.
În urma săpăturilor desfăşurate în timp pentru diverse utilităţi publice au fost descoperite morminte în perimetrul de care ne ocupăm, cimitirul fiind sesizat în urmă cu cinci decenii la amplasarea canalizării de către preotul Ioan Vătăşescu, paroh la Biserica Lemnului din imediata apropiere, cât şi de fostul director al muzeului, pe atunci orăşenesc, Radu Gioglovan, menţionându-se printre altele la intersecţia străzilor Revoluţiei cu Poet Gr. Alexandrescu, existenţa unui cavou din cărămidă.
Singurele informaţii pertinente sunt cele legate de amplasarea şi construirea la sfârşitul secolului al XIX-lea a actualului sediu al Primăriei municipiului Târgovişte, documente care fac referiri şi la destinaţia anterioară a zonei cercetate.
Toma Svinţu, într-un studiu mai vechi pe baza documentelor din arhivele locale, arată că sistematizarea centrului comercial al oraşului plin de dughene şi magherniţe insalubre începe de la 1870. Vechiul local al Primăriei, mic şi insalubru, ne mai corespunzând cerinţelor în 1889 este expropriat un teren în suprafaţă de 2169 mp. pentru construirea noului local. În anul 1896, anul demarării lucrărilor de construcţie este cumpărat şi terenul vecin spre nord celui expropriat anterior de la N. Zenide, împreună cu casa cu etaj ce avea faţada spre Poet Grigore Alexandrescu, este adevărat prost conservată, dar care va fi folosită provizoriu pentru unele din serviciile Primăriei (Şvinţu, 1970, p. 290).
Respectivele documente însă nu lămuresc problema în cauză. Radu Gioglovan, aprofundând problema şi ştiind de existenţa cimitirului şi a bisericii, descoperă că terenurile expropriate în 1889 se aflau amplasate pe locul denumit în vechime „mahalaua grecilor” . Pe singurul plan al oraşului existent anterior anului 1889 şi anume planul din 1886, datorat institutorului D.P. Condurăţeanu, pe terenul respectiv figurau două clădiri şi anume ale Primăriei şi Caseriei. Prin urmare la 1886 Primăria funcţiona în acest loc, cel mai probabil cu chirie în clădirea cumpărată apoi în 1897. Mihai Oproiu citează o informaţie după care primăria a funcţionat din 1871 până în 1897 într-un local cumpărat cu 32.000 de lei, în care a funcţionat şi percepţia (caseria).
Datele sunt contradictorii pe planul din 1886 evidenţiate fiind două clădiri separate. Fără a preciza sursa, menţionează că anterior anului 1866. Primăria a funcţionat în casele lui Ion Zoiade cu care ajunge la conflict pentru efectuarea de reparaţii. Asemănarea numelor Zoiade – Zenide este frapantă, existând posibilitatea ca cei doi să fie tată şi fiu, cu menţiunea ca unul din cele două nume să fi fost transcris greşit. În mare aceasta este informaţia de care dispunem.
Extinderea în spaţiul liber de construcţii (vest) în vecinătatea Primăriei în anul 2007, a dus la lămurirea acestor pagini de istorie medievală a oraşului a cărei importanţă o vom expune în final. Din cauze obiective, dar şi subiective mormintele în număr de 15 nu au putut fi cercetate integral, obţinându-se oricum date cel puţin al întinderii acestora în timp şi spaţiu (după Diaconescu, 2009, p. 25 – 26.)
State of preservation   grav afectat / 01.07.2022
Last record update   01.07.2022
 
Finds
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Documentary attestation Description/ Notes LMI Code
Biserică  Epoca medievală (secolul al XVI-lea)    

Biserica a fost ridicată de negustorii greci. La cca. 30 m nord se ridică şi casa parohială.
Biserica a fost refăcută şi pictată la aproximativ 1700.

 
Necropolă de inhumaţie  Epoca medievală (sec. XVI-XVII)    

Necropola se întindea pe o suprafaţă relativ mare formând un dreptunghi cu laturile de 50 X 30 metri (latura lungă pe mijlocul actualei străzi Poet Grigore Alexandrescu). Este de menţionat că sediul primăriei a fost parţial construit peste necropolă.
Până în 2007 fuseseră cercetate 44 de morminte de înhumaţie. Adâncimea gropilor nu trece decât rar peste 1 m (numai pe trotuarul de sud al primăriei) în general nu există morminte suprapuse sau care se întrepătrund şi puţine înhumări.

 
Han  epoca premodernă (secolelele XVIII-XIX)    

Situat pe latura de sud-vest a principalei pieţe a oraşului medieval din secolul al XVI-lea, cunoscut sub denumirea de "Târgui de Jos", constituie cea mai amplă construcţie medievală identificată până în prezent în perimetrul fostei capitale a Ţării Româneşti.
Se prezintă ca o construcţie masivă din care s-au păstrat parţial structura beciului iar spre sud fundaţiile parterului şi prispei, în suprafaţă totală de 332 m.p., măsurată fiind la nivelul solului, pe exteriorul clădirii.
Ridicată pe fundaţii din bolovani de râu, adâncite până la maxim 0,50 metri, prezintă elevaţia beciului exclusiv din cărămidă cu dimensiunile de 24 (25) X 14 X 4 (4,5) cm, grosimea zidurilor fiind de 1 m. Beciul, până la nivelul solului este construit în groapa de fundaţie care depăşeşte linia exterioară a zidăriei co 0,40 metri. Clădirea prezintă trei compartimente funcţionale distincte.

 
 
Research
  Type Year Observations Institution Name Forename
1. cercetare preventivă 2007

Anterior campaniei de cercetare arheologică preventivă desfăşurată în anul 2007, s-a mai efectuat supraveghere arheologică avizată urmată de un sondaj arheologic de salvare în anul 20002, cu prilejul realizării proiectului de reabilitare reţele de apă şi canalizare. În această primă campanie de cercetare a fost trasată prima secţiune, denumită de noi S 1. Campania de cercetare arheologică preventivă, desfăşurată în februarie-martie 2007, a fost impusă de proiectul Primăriei Municipiului de extindere a actualului sediu administrativ (clădire monument istoric). Î n această campanie s-au trasat şi epuizat 2 secţiuni şi trei casete în suprafaţă totală de 70 metri pătraţi.

Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească“ - Târgovişte DIACONESCU Petre Virgil
NĂSTASE Mihai Claudiu
OLTEANU Gheorghe
2. cercetare de salvare 2000

* DIACONESCU Petre Virgil
* OLTEANU Gheorghe
CNMCD Târgovişte * *

Bibliography
1. Diaconescu, Petru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2001, p. 251-252, nr. 204, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=1137 [Publicaţie] (site record source)
2. Olteanu, Gheorghe; Cârstina, Ovidiu, Căprăroiu, Denis, Repertoriul arheologic al județului Dâmbovița, II (N-V), Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2003, 69 [Repertoriu]
3. Diaconescu, Petre, Arheologia habitatului urban Târgoviștean. Secolele XIV-XVIII, Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2009, 51-54 [Publicaţie]
4. Diaconescu, Petre, Săpăturile arheologice de la Primăria municipiului Târgoviște, campania 2007, Valachica, 20, Târgoviște, 2007, 201-207, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=120916-sapaturile-arheologice-de-la-primaria-municipiului-targoviste-campania-2007--valachica-studii-si-cercetari-de-istorie-si-istoria-culturii-complexul-national-muzeal-curtea-domneasca-targoviste--20-2007 [Publicaţie]
5. Oproiu, Mihai, Târgoviște. Orașul și împrejurimile sale 1821-1918, II, Bibliotheca, Târgovişte, 2001, 212 [Publicaţie]
6. Năstase, Mihai, Fișă analitică de evidență, Târgoviște, 2020 [Fişă de sit]
 
Site Photos

Scroll