Română   English Ministry of Culture
National Archaeological Record of Romania (RAN)
Site Information Display on the map of Romania
RAN Code160421.10
NameAşezarea fortificată de la Teliţa-Edirlen
CountyTulcea
CommuneFrecăţei
City/Town/VillageTeliţa
PlaceEdirlen
LandmarkPlatoul Edirlen, pe care se află fortificaţia, este cea mai proeminentă formă de relief din zonă, de pe el fiind vizibile, în zilele senine, spre nord-vest vadul de trecere de la Isaccea, aflat la circa 17 km, spre sud-est dealurile Babadagului, iar spre nord-est anticul Aegyssus.
Geomorphologydeal
Site Classfortificaţie
Site Typeaşezare fortificată
DescriptionPe trei laturi platoul este înconjurat de pante abrupte, greu accesibile şi uşor de fortificat. Fortificaţia a înconjurat complet platoul, iar cantitatea mare de pietre alunecate pe unele porţiuni ale pantei indica o structură impresionantă.
Pe platoul Edirlen s-a aflat un important centru fortificat care avea menirea să controleze circulaţia de bunuri şi oameni la intersecţia a două importante artere de comunicaţie. El a fost fortificat cu un zid solid din piatră nefasonată, la baza căruia s-a aflat o structură orizontală din tălpi longitudinale şi transversale din lemn. Nu se poate şti dacă partea superioară a zidului a avut o suprastructură din lemn.
Fortificaţia nu a fost distrusă printr-un incendiu deoarece nu s-au observat urmele acestuia.
Lipsa ori extrema raritate a vestigiilor din incintă ne conduce la ipoteza că a fost o cetate de refugiu.
NotesGavrilă Simion a efectuat aici, în 1992, câteva sondaje arheologice.
Last record update9.10.2012
 
Finds:
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Description/ Notes LMI Code
aşezare fortificată  La Tène (sec. IV-III a. Chr.) getică Zidul fortificaţiei era format din bucăţi mari şi mijlocii de rocă spartă, îndeosebi de culoare gălbuie-cărămizie. "Paramentele" zidului erau constituite din pietre masive, aşezate una peste alta, uneori însoţite de aşezarea verticală, pe margine, a unor plăci mai subţiri, aflate imediat spre interiorul tălpilor de lemn longitudinale, ajungând la o lăţime de circa 3,40 m. Între cele două "paramente" se aflau straturi succesive de bucăţi de rocă - mari, mijlocii şi mici - de formă neregulată. E dificil de spus dacă roca fărâmiţată/dezintegrată dintre pietrele din zid provenea doar de la dezintegrarea ulterioară a rocilor ori a fost folosită ca "liant" pentru a acoperi spaţiile dintre pietre. Pentru consolidare, atât la exterior, cât şi la interior, zidul a fost încadrat, pe o înălţime de 0,40-0,50 m, în ramblee din piatră spartă.
E posibil ca, din loc în loc, la marginea zidului să fi existat stâlpi din lemn, dar faptul va putea fi verificat doar prin cercetarea unor suprafeţe mai mari din structura fortificaţiei.Deşi zidul nu s-a păstrat mult în elevaţie, cantitatea mare de pietre alunecate pe pante evidenţiază că el a fost mult mai înalt decât s-a păstrat până acum.
 
 
Research:
  Research Type Research Year Campaign number Observations Persons Institutions
1. cercetare sistematică 2011
Name Forename Role
ASĂDOAE Elena 5
ȘTEFAN Dan 4
ȘTEFAN Cristian 4
ȘTEFAN Maria Magdalena 4
CONSTANTIN Monica 4
BOCHNAK Tomasz 3
JUGĂNARU Gabriel 2
SÂRBU Valeriu 1
Institution Role
Muzeul Brăilei 1
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea 2
Instytut Archeologii - Uniwersytet Rzeszow - Polonia 3
SC Digital Domain SRL Bucureşti 4
Universitatea "Aristotel" Thessaloniki, Greece 5

Bibliography
1. Sîrbu, Valeriu, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2011, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2012, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=4799 [Publicaţie]