Română   English Ministry of Culture
National Archaeological Record of Romania (RAN)
Site Information Display on the map of Romania *
RAN Code156918.01
NameAşezarea paleolitică de la Temereşti - Dealul Vinii (Temeresty)
CountyTimiş
CommuneOraş Făget
City/Town/VillageTemereşti
PlaceDealul Vinii
LandmarkSitul este amplasat la 1,7 km E-NE Biserica ortodoxă din Temereşti, al 1,15 km V-NV faţă de Biserica Ortodoxă din Sinteşti şi la aproximativ 180 m N de Drumul Judeţean DJ 682D. Se află la 1,5 km nord de cursul râului Bega. În imediata apropiere a sitului, la mai puţin de 100 m, se regăsesc două izvoare de coastă, ambele în versantul vestic al dealului, active şi în prezent.
GeomorphologyDeal
Land utilityexploatare minieră
Site Classlocuire
Site TypeAşezare
DescriptionSitul arheologic Temereşti - Dealul Vinii se încadrează unităţii Dealurilor Lipovei, iar ca subunitate Dealului Sinteşti, mai exact extremităţii sudice a acestuia. Suprafaţa sitului este amplasată pe un mic platou plan de pe culmea dealului, punct care domină altitudinal zonele din imediata vecinătate (227 m), oferind o excelentă vizibilitate către sud, spre Depresiunea Făgetului, dar şi către vest şi sud-est. Solul din zonă se compune în general din nisipuri, pe alocuri feruginoase.
NotesPrincipala problemă a zonei o constituie alunecările succesive ale depozitului, precum şi distrugerea prin eroziune a sedimentelor de la suprafaţă. Având în vedere că platoul "Dealul Vinii" este înconjurat de alunecări de teren, după analiza situaţiei geomorfologice concluzia este că doar partea centrală a platoului mai poate fi exploatată din punct de vedere arheologic.
DiscovererDorel Micle, Andrei Stavilă, Cristian Floca
Date of discovery2015
State of preservationmedie / 26.05.2016
Natural hazardsAlunecări de teren: 5 / 26.05.2016
Human riskAfectare parţială: 2 / 26.05.2016
OwnershipProprietate privată
OwnerS.C. Mosaico Piu S.R.L.
Last record update26.5.2016
 
Finds:
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Description/ Notes LMI Code
Aşezare  Paleolitic aurignacian / Paleolitic superior Au fost făcute trei sondaje în puncte diferite ale platoului şi o secţiune de 15 mp (5x3 m). Secţiunea a fost amplasată pe partea cea mai dreaptă a terenului, pentru a evita eventualele deranjamente, fiind împărţită în carouri de 1 mp. După stabilirea unui unic punct 0, s-a trasat caroiajul, iar toate coordonatele materialelor au fost raportate la punctul 0 şi caroiaj. Consistenţa dură a sedimentului şi prezenţa a numeroşi galeţi de diferite dimensiuni pe întreaga coloană stratigrafică au impus săparea planimetrică prin raderi succesive. Din cele trei sondaje efectuate, doar două (pe platou) au oferit suficiente materiale litice, similare cu cele descoperite în S I. Sondajul localizat la marginea platoului, spre pădure, nu a furnizat piese cioplite.

Au fost descoperite doar piese litice, fără niciun fragment faunistic sau nicio structură de combustie (caracteristic pentru siturile paleolitice aurignaciene din Banat - Tincova, Coşava, Româneşti). Întreg sedimentul a fost tamisat. În SI au fost descoperite 278 materiale litice. Densitatea este mică, raportat la suprafaţa săpată, încadrarea cronologică fiind dificilă. Piesele au fost descoperite pe întreaga coloană stratigrafică în primele trei depuneri geologice, existând unele variaţii de densitate. O parte a fost descoperită în depunerea imediat de sub brazdă (77 piese), fapt cauzat, probabil, de eroziunea solului. Cea mai mare parte a pieselor se concentrează între aproximativ 40 şi 55 cm (169 de piese). Ultimul nivel pare să fie reprezentat de un număr redus de artefacte (32 piese), toate la adâncimi mai mari de 60 cm, până la baza stratului III (aproximativ 80 cm).
Majoritatea pieselor au fost cioplite din mai multe tipuri de silex, iar într-o mai mică măsură din jasp, diverse silicolite şi cuarţit. Toate sursele par să fie locale (cu câteva excepţii), observându-se pe platou zone cu galeţi de silex şi alte roci. Jumătate dintre piese au suferit procese postdepoziţionale, pentru anumite unelte nu se poate exclude posibilitatea afectării prin procese termice (ardere).
Cuprind toate categoriile tehnice: percutoare, nuclee, aşchii de decorticare, simple sau de reamenajate a suprafeţelor de debitaj sau planurilor de lovire, micro-aşchii, lame, lamele, o cantitate mare de deşeuri şi galeţi fragmentaţi sau testaţi pentru proprietăţile rocii. Categoriile de piese retuşate sunt extrem de reduse şi implică doar aşchii retuşate direct parţial, retuşele fiind, majoritatea, marginale, semi-abrupte. O lamelă à dos parţială (retuşe abrupte directe) şi o lamelă à dos cu troncatură sunt singurele unelte care oferă indicii asupra încadrării culturale, alături de particularităţile tehnologice ale ansamblului. Desigur, pentru o atribuire cât mai exactă este necesar un număr mai mare de piese şi de aceea săpăturile trebuiesc continuate. Este cunoscut că piesele á dos cu troncatură au fost descoperite atât în Gravetian, dar mai ales în culturi târzii ale paleoliticului superior. Existenţa unei exploatări de nisipuri, pe platoul învecinat punctului în care s-a făcut săpătura, a permis observarea stratigrafiei generale a zonei. În funcţie de localizare, nivelurile cuaternare, situate deasupra unor depozite terţiare, nu sunt foarte groase. De asemenea, pe platoul unde au fost identificate materialele arheologice, au fost făcute mai multe secţiuni geologice, unde am putut analiza, înaintea începerii săpăturilor arheologice, grosimea depozitului în care au fost descoperite artefactele (adâncimi de maxim 1 m de la suprafaţa solului).
În primele trei depuneri au fost descoperite materiale arheologice, prin urmare adâncimea maximă a descoperirilor este de aproximativ 80 cm. De altfel, aceeaşi situaţie a fost remarcată şi în celelalte situri paleolitice din zonă, adâncimi mai mari fiind surprinse doar acolo unde secţiunile au fost amplasate greşit pe panta platourilor, ceea ce a implicat deranjamente multiple din cauza valurilor de alunecare (spre exemplu la Coşava).
1. sediment lutos, foarte slab nisipos, pulverulent, gălbui deschis-maroniu (HUE 10 YR 6/4 light-yellowish brown);
2. lutos nisipos, slab pulverulent, gălbui-maroniu (HUE 10 YR 5/6 yellow-brown);
3. lutos nisipos cu desprinderi prismatice, având în componenţă mulţi galeţi de diferite dimensiuni; culoare gălbuie (HUE 10 YR 7/8 yellow); 4. nisipos slab lutos, cu foarte mulţi galeţi în componenţă, roşcat-gălbui (HUE 7,5 YR 6/6 redish-yellow). Prezenţa unor elemente definitorii (nuclee groase, carenate; lamele fin retuşate, modul de cioplire a nucleelor), precum şi comparaţii cu unelte din vestul Europei, sugerează plasarea materialelor din Banat în diverse faze ale Aurignacianului. În acest moment, cel mai probabil, materialele aparţin unui paleolitic superior întârziat (cel puţin pentru piesele găsite în stratele I şi II), existând posibilitatea apartenenţei unei culturi mai vechi a paleoliticului superior pentru materialele din stratul III.
 
 
Research:
  Research Type Research Year Campaign number Observations Persons Institutions
1. 2017 Obiectivul principal a fost identificarea stratigrafiei arheologice și geologice a sitului. A
Name Forename Role
BÖSKEN Janina 4
DOBOȘ Adrian 3
CIORNEI Alexandru 3
CHU Wei 2
THOMAS Albert 2
SZENTMIKLOSI Alexandru 1
Institution Role
Muzeul Național al Banatului Timișoara 1
Universitatea din Köln 2
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", București 3
RWTH Aachen, Germania 4
2. periegheză 2015
Name Forename Role
MICLE Dorel 1
STAVILĂ Andrei 1
FLOCA Cristian 1
Institution Role
U Timişoara 1
3. cercetare preventivă 2015
Name Forename Role
CÂRCIUMARU Marian 2
NIȚU Elena 2
STAVILĂ Andrei 1
DINCĂ Remus Constantin 1
MICLE Dorel 1
Institution Role
U Timişoara 1
CNMCD Târgovişte 2

Bibliography
1. Micle, Dorel, Raport de cercetare preventivă. Temereşti "Dealul Vinii", oraş Făget, jud. Timiş (2015), Raport de cercetare preventivă, Timișoara, 2015 [Publicaţie] (site record source)
2. Micle, Dorel, 110. Temerești, orașul Făget, Jud. Timiş, Punct: Dealu Vinii, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, 205-207, http://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=5580&d=Temeresti-oras-Faget-Timis-Dealu-Vinii-2015 [Publicaţie]
3. Kels et alii, Genesis of loess-like sediments and soils at the foothills of the Banat Mountains, Romania - Examples from the Paleolithic sites Româneşti and Coşava, Quaternary International, 2014, 1-18 [Publicaţie]
4. Medeleţ, Fl., Contribuţii la repertoriul numismatic al Banatului, Epoca Latène. Secolul IV î.Chr.-106, AnB, 3, 1994, 283 [Publicaţie]
5. Mogosanu, F., Paleoliticul din Banat. Cu un studiu paleoclimatic si geocronologic, Institutul de Arheologie Bucuresti, XXXII, Academia de Ştiinte Sociales şi Politice a Republicii Socialiste România, București, 1978 [Publicaţie]
6. Szentmiklosi Al., Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2017, 2018 [Publicaţie]
7. Micle, Dorel, Proiect de cercetare arheologică preventivă - Temerești "Dealul Vinii", oraș Făget, jud. Timiș, Timișoara, 2015 [Document de arhivă]