Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
101733.02 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
CL-I-s-B-14531 |
|
Nume
|
|
Situl arheologic de la Căscioarele - Ostrovel |
|
Județ
|
|
Călăraşi |
|
Unitate administrativă
|
|
Căscioarele |
|
Localitate
|
|
Căscioarele |
|
Punct
|
|
Ostrovel |
|
Reper
|
|
Situl este localizat pe un ostrov, la SV de punctul Mănăstirea Cătălui, în mijlocul lacului Cătălui. În prezent, situl este acoperit de vegetaţie. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Cătălui |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
lac |
|
Forma de relief
|
|
câmpie |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
aşezare |
|
Descriere
|
|
Aici au fost descoperite mai multe aşezări succesive atribuite culturii eneolitice Gumelniţa, dar şi urme sporadice datate mai târziu. |
|
Observații
|
|
Situl este cunoscut încă din anii ‘20 ai secolului al XX-lea şi menţionat în câteva publicaţii de specialitate ale vremii, însă abia la începutul anilor ‘60 începe să fie cercetat sistematic. Momentul nu a fost ales întâmplător, ci a coincis cu lucrările de îndiguire şi desecare a bălţilor în toată zona dintre Olteniţa şi Giurgiu, când lacul Cătălui a secat în 1963 aproape cu totul, iar Ostrovelul a rămas înălţat ca un tell înalt de aproape 5 m, într-o zonă mlăştinoasă. Ostrovelul nu fusese niciodată acoperit cu totul de apele de inundaţie, deşi în perioada de maximă creştere a apelor, nivelul lor se ridica pînă aproape de suprafaţa sa şi în felul acesta depăşeau cu mult straturile inferioare de cultură. |
|
Data descoperirii
|
|
1924 |
|
Suprafața sitului
|
|
1 ha |
|
Stare de conservare
|
|
bună / 09.09.2009 |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
08.12.2022
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului
|
Cod LMI
|
|
Aşezare
|
La Tène
(sec. II-I a.Chr.)
|
getică /
Spanţov
|
|
Urmele datate în perioada La Tène (secolele II-I a. Chr.) pot fi puse în legătură cu aşezarea din punctul D-aia parte de pe malul golfului în care se află.
|
|
|
Aşezare
|
Neolitic
|
Boian
|
|
|
|
|
Aşezare
|
Eneolitic
|
Gumelniţa
|
|
Cele mai consistente urme de locuire aparţin universului cultural gumelniţean. Au putut fi identificate 15 locuinţe şi o mică anexă de formă pătrată, şi un spaţiu cu o vatră deschisă, în aer liber, pus în legătură cu anumite practici sau ceremonii ale comunităţii. Toate aceste locuinţe au fost construite la suprafaţa solului, cu pereţii dintr-un schelet de lemne destul de groase, având formă dreptunghiulară, cu acoperişuri în două ape. În interiorul locuinţelor a fost descoperit un număr impresionant de greutăţi prismatice sau ovale, în jur de 400, care au fost interpretate drept greutăţi folosite pentru pescuitul cu plase, având în vedere locaţia aşezării. Nicio altă populaţie succesoare reprezentanţilor culturii Gumelniţa nu şi-a mai întemeiat aici vreo aşezare permanentă, ele având mai degrabă prezenţe sporadice.
|
|
|
Aşezare
|
Eneolitic
|
Cernavodă I
|
|
|
|
|
Groapă rituală
|
Hallstatt timpuriu
|
|
|
Au fost descoperite complexe rituale (gropi). Populaţia hallstattiană timpurie care a săpat gropile rituale în care au fost descoperite vase sparte în timpul ritualurilor şi alte fragmente ceramice nu a locuit pe Ostrovel, ci îşi va fi avut probabil sălaşurile pe undeva prin apropiere, probabil pe terasa vecină.
|
|
|
Bibliografie
|
|
1.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 726, poz. 10 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
|
3.
Ştefan, Gheorghe, Dacia, Bucureşti, 1925, p. 138-197 [Publicaţie]
|
|
4.
Dumitrescu, Hortensia, Un modéle de sanctuaire découvert dans station énéolithque de Căscioarele, Dacia, XII, Bucureşti, 1968, p. 381-396 [Publicaţie]
|
|
5.
Dumitrescu, Hortensia, Sur une nouvelle interpretation du modèle de sanctuaire de Căscioarele, Dacia, XVII, Bucureşti, 1973, p. 211-316 [Publicaţie]
|
|
6.
Dumitrescu, Vladimir, Principalele rezultate ale primelor două campanii de săpături din așezarea neolitică târzie de la Căscioarele, Studii și cercetări de istorie veche, 2, 16, 1965, p. 215-237 [Publicaţie]
|
|
7.
Dumitrescu, Vladimir, Sanctuarul de la Căscioarele, Magazin Istoric, 5, 1969, p. 68-70 [Publicaţie]
|
|
8.
Dumitrescu, Vladimir, Édifice destine au culte découvert dans la couche Boian-Spanţov de la station tell de Căscioarele, Dacia, XIV, Bucureşti, 1970, p. 5-24 [Publicaţie]
|
|
9.
Dumitrescu, Vladimir, Căscioarele un sanctuaire énéolithique, Archeologia, ian-feb., fasc. 32, 1970, p. 74-77 [Publicaţie]
|
|
10.
Dumitrescu, Vladimir, Descoperiri arheologice excepţionale la Dunăre, artă şi magie. Sanctuarul de la Căscioarele, Magazin Istoric, 5, VI, 1972, p. 66-70 [Publicaţie]
|
|
11.
Marinescu-Bîlcu, Silvia, Câteva descoperiri geto-dacice de la Căscioarele, Studii și cercetări de istorie veche, 1, 17, 1966, p. 113-123 [Publicaţie]
|
|
12.
Șerbănescu, Done, 2008 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
|
|
13.
Șerbănescu, Done, Studiu de evaluare arheologică-istorică a comunei Căscioarele, nepublicat, 2007 [Document de arhivă]
|
|
14.
Dumitrescu, Vladimir, Stratigrafia așezării-tell de pe Ostrovelul de la Căscioarele, Cultură și civilizație la Dunărea de Jos, 1986, 73-81 [Publicaţie]
|
| |
|
|
|