Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
104537.01 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
GR-I-s-B-14763 |
|
Nume
|
|
Situl arheologic de la Braniştea - Măgura Mare |
|
Județ
|
|
Giurgiu |
|
Unitate administrativă
|
|
Oinacu |
|
Localitate
|
|
Braniştea |
|
Punct
|
|
Măgura Mare |
|
Reper
|
|
Situl se află pe o buză de terasă înaltă, pe malul pârâului Comascan la cca 1,8 kilometri est de biserica din satul Comasca, respectiv 2,7 km est de biserica din satul Braniştea şi la 2 kilometri est de ieşirea din acest sat. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Comasca |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
|
Forma de relief
|
|
lunca Dunării |
|
Utilizare teren
|
|
agricultură |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
aşezare |
|
Descriere
|
|
De mari dimensiuni, acoperind aproape 50 de hectare, situl cuprinde o necropolă din secolele II-IV p. Chr. şi locuinţe atribuite epocilor fierului, Hallstatt şi Latene. Pe toată suprafaţa sitului au fost identificate elemente ale culturii neolitice Gumelniţa, reprezentate de lame de silex şi fragmente ceramice. |
|
Data descoperirii
|
|
1928 |
|
Suprafața sitului
|
|
48,188 ha |
|
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 3 / 15.03.2022; Agricultură intensivă: 3 / 15.03.2022 |
|
Regim de proprietate
|
|
privat |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
15.03.2022
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului
|
Cod LMI
|
|
Aşezare
|
Eneolitic timpuriu
|
Boian
|
|
|
GR-I-m-B-14763.05
|
|
Aşezare
|
Epoca bronzului mijlociu
|
Tei /
III
|
|
|
GR-I-m-B-14763.04
|
|
Aşezare
|
Hallstatt
|
|
|
|
GR-I-m-B-14763.03
|
|
Aşezare
|
Epoca migraţiilor
(secolelele III-IV p. Chr.)
|
|
|
|
GR-I-m-B-14763.01
|
|
Necropolă de inhumaţie
|
Epoca migraţiilor
(secolul al III-lea p. Chr)
|
sarmatică
|
|
Au fost cercetate şase morminte sarmatice de inhumaţie. Orientarea lor era nord-sud, cu excepţia unui mormânt (nr. 42), orientat est-vest. Forma gropilor era alungită, ovală. Mormântul orientat est-vest a fost săpat cu un puţ dreptunghiular, cu o nişă semicirculară. Inventarul depus în mormintele sarmatice de la Oinac este format din ceramică lucrată cu mîna, de tipul obişnuit, propriu culturii sarmatice şi ceramică lucrată la roată, de factură romană. Restul inventarului este format din mărgele, găsite în jurul picioarelor, oglindă din metal alb şi pandantive. Caracteristic pentru acest grup de înmormîntări este depunerea vaselor la cap sau la picioare, după practica sarmatică şi absenţa craniilor deformate. Aceste morminte se datează după analogiile stabilite cu grupa mormintelor de inhumaţii aparţinînd populaţiei sarmatice, din prima jumătate a secolului al III-lea.
|
GR-I-m-B-14763.02
|
|
Aşezare
|
Eneolitic dezvoltat
|
Gumelniţa
|
|
|
GR-I-m-B-14763.05
|
|
Necropolă birituală
|
Epoca migraţiilor
(secolul al IV-lea p. Chr.)
|
Sântana de Mureş-Cerneahov
|
|
Grupul Sântana de Mureş - Cerneahov este reprezentat de două grupe de morminte: mormintele de incineraţie şi mormintele de inhumaţie. Au fost cercetate 42 de morminte de inhumaţie şi 22 de incineraţie. Mormintele de incineraţie au gropile săpate la mică adâncime ( -0,30 m - 1 m) şi sunt de formă rotundă. Inventarul din această grupă de morminte este asemănător cu cel al mormintelor de inhumaţie. Mormintele de inhumaţie din grupa Sântana de Mureş -Cerneahov sunt orientate nord-sud şi, cu unele excepţii, est-vest. Adâncimea lor variază între 1 ,10 m şi 2,40 m. Dimensiunile gropilor sunt în general proporţionale cu dimensiunea mortului căruia îi era destinată groapa. în multe cazuri însă se rezerva un spaţiu mai larg pentru depunerea obiectelor de ofrandă. Morţii erau culcaţi pe spate, cu braţele şi picioarele întinse, cu capul întors spre dreapta ; uneori braţele erau aduse pe piept sau bazin şi picioarele cu genunchii ridicaţi. De multe ori se cruţa o treaptă în pământ pentru a ridica pe ea ca pe o pernă capul ; alteori, pentru a înălţa capul era depus pămînt din umplutura gropii. În unele cazuri s-a observat o îngrămădire nenaturală a umerilor, care probabil fuseseră legaţi, sau înfăşuraţi în momentul depunerii în groapă. Toate mormintele descoperite la Oinac sunt individuale. Inventarul lor este variat : ceramica este reprezentată de străchini de dimensiuni variabile, castroane, căni cu toartă, ulcioare, pahare din pastă cenuşie, fină, lucrate la roată şi oale lucrate din pastă aspră. Frecvenţa ceramicii lucrate cu mîna este foarte redusă în comparaţie cu ceramica lucrată la roată, care predomină. Mai trebuie amintită prezenţa ceramicii roşii, romane, de import.
|
GR-I-m-B-14763.02
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
cercetare sistematică
|
1960-1962
|
|
*
|
MIRESCU
|
Corneliu
|
| *
|
BABEȘ
|
Mircea
|
| *
|
MUSCALU
|
Emil
|
|
Muzeul Național de Antichități
|
MORINTZ
|
Sebastian
|
|
DOLINESCU-FERCHE
|
Suzana
|
|
Muzeul Județean "Teohari Antonescu" Giurgiu
|
BERCIU
|
Dumitru
|
|
RĂDULESCU
|
Gheorghe
|
|
IONESCU
|
Mihai
|
|
2.
|
cercetare sistematică
|
1929-1930
|
Cercetările s-au desfășurat în necropolele sarmatică și Sântana de Mureș- Cerneahov din punctul Măgura Oinacului. Au fost inițiate în urma semnalării unor descoperiri întâmplătoare, realizate de localnici în anul 1928. Rezultatele au fost publicate de Ion Andrieșescu în septembrie 1937, în cadrul celui de-al XVII-lea Congres Internațional de Antropologie și Arheologie Preistorică de la București și Cluj. Au fost prezentate 8 vederi in situ și două fotografii, dispărute după cel de-Al Doilea Război Mondial.
|
Muzeul Național de Antichități
|
ANDRIEȘESCU
|
Ion
|
|
Muzeul Județean Teohari Antonescu
|
BERCIU
|
Dumitru
|
|
Bibliografie
|
|
1.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p. 1226-1227,poz. 21-26 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
|
3.
Memoriu General, Actualizare Plan Urbanistic General Comuna Oinacu, județul Giurgiu, București, 2016 [Publicaţie]
|
|
4.
Berciu, Dumitru; Dolinescu-Ferche, Suzana; Rădulescu, Gheorghe; Ionescu, Mihai, Săpăturile de la Oinac 1960-1962, Studii și Cercetări de Istorie Veche, 2, 17, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966, 375-383 [Publicaţie]
|
|
5.
Berciu, Dumitru; Hamparțumian, Nubar; Muscalu, Emil; Rădulescu, Gheorghe, Săpăturile de la Oinac (1966), Studii și Cercetări de Istorie Veche, 2, 18, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967, 307-311 [Publicaţie]
|
| |
|
|
|