Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
110278.02 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
MH-I-s-B-10085 |
|
Nume
|
|
Situl arheologic de la Oreviţa Mare - Cetatea Latină |
|
Județ
|
|
Mehedinţi |
|
Unitate administrativă
|
|
Oraş Vânju Mare |
|
Localitate
|
|
Oreviţa Mare |
|
Punct
|
|
Cetatea Latină |
|
Punct alte denumiri
|
|
Dealul Cetate; Dealul Măroiu |
|
Reper
|
|
Situl este localizat la aproximativ 240 de metri sud-vest de ieşirea din localitatea Oreviţa Mare, pe Dealul Cetate. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Oreviţa |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
|
Forma de relief
|
|
deal |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
aşezare militară |
|
Descriere
|
|
Este un sit pluristratificat ce conţine nivele de locuire din epoca bronzului (cultura Glina), prima epocă a fierului (cultura Basarabi), perioada dacică şi epocă medievală timpurie. Punctul "Cetate" ori "Cetatea latină" se află pe Dealul Măroiu numit şi Dealul Cetate, la sud de sat pe un platou cu pomi fructiferi. Pentru a ajunge aici se poate porni din drumul comunal DC123 ce vine din satul Traian spre Oreviţa Mare. (I. Stângă 1998: 44). Sursele cartografice vechi cuprind referiri la acest obiectiv istoric de la Oreviţa Mare. Pe planurile satului din anul 1876, inginerul Teodor Manolescu a localizat la sud-est de aşezarea rurală o structură numită "Cetatea Latinească" aflată pe proprietatea statului (N. Chipurici 2011; o hartă a satului este pe coperta interioară a volumului). Alexandru Odobescu spunea că această cetate nu are nimic latinesc în ea şi că se mai numşte "Cetatea Păgâniloru şi a Jidoviloru, a Uriaşiloru" (C. N. Pătroi 2024: 107-108). Într-o periegheză din anul 1976, condusă de Cristian Vlădescu, care urmărea traseul Brazdei lui Novac în judeţul Mehedinţi (Vlădescu 1977, 80), în raza satului Oreviţa Mare, pa panta opusă văii Păuleasca, este identificat conturul unei fortificaţii dreptunghiulare cu laturile mari paralele văii. (Stângă 1998, p. 44). În literatura de specialitate sunt menţionate şi descoperiri romane în punctul Cetatea latină. |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
03.12.2024
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului
|
Cod LMI
|
|
Aşezare fortificată
|
Hallstatt
(sec. VIII - VI a. Chr.)
|
Basarabi
|
|
Sondajul din 1987 a dus la identificarea a unui bogat material arheologic, împărţit atât în ceramică grosieră, realizată din pastă cu mult nisip şi pietriş şi ceramică fină, lucrată la roată, dintr-o pastă cu nisip fin, în general de culoare neagră, dar şi gri şi maro. Cele mai uzuale forme sunt ceştile, oalele şi bolurile. Ceştile şi oalele prezintă în anumite cazuri toarte cu caneluri verticale. Bolurile au marginea trasă spre interior; unele sunt decorate, iar altele nu. Unul dintre boluri are marginea dreaptă şi patru caneluri paralele cu aceasta. Pe canelurile 2 şi 3 sunt triunghiuri haşurate prin incizie, între care rămâne un spaţiu în formă de romb. Ultima canelură este marcată de o linie lucrată în fals card tors, la fel ca celelalte linii care pleacă de la aceasta şi se închid jos, într-un unghi.
|
MH-I-m-B-10085.02
|
|
Aşezare
|
La Tène
|
dacică
|
|
Aşezare dacică fortificată. În sondajul din 1987 au fost documentate trei locuinţe de suprafaţă şi o groapă menajeră.
|
MH-I-m-B-10085.01
|
|
Aşezare
|
Epoca bronzului timpuriu
|
Glina /
III
|
|
Prezenţă sporadică atribuită fazei III a culturii Glina.
|
|
|
Aşezare
|
Epoca medievală timpurie
|
|
|
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
sondaj
|
1987
|
|
Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta-Turnu Severin
|
CRĂCIUNESCU
|
Gabriel
|
|
Bibliografie
|
|
1.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p.1690, poz.96 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
|
3.
Pătroi, Nicolae Cătălin, Toponimul ,,Jidov ,, și derivatele sale în raport cu stațiunile arheologice din Oltenia, Litua. Studii și Cercetări, XXII, Muzeul Județean Gorj "Alexandru Ștefulescu", Târgu Jiu, 2020, 197-198, 5, https://www.academia.edu/43123291/Toponimul_Jidov_%C8%99i_derivatele_sale_%C3%AEn_raport_cu_sta%C8%9Biunile_arheologice_din_Oltenia_Jidov_toponym_and_its_derivatives_in_relation_to_the_archaeological_sites_in_Oltenia_ [Publicaţie]
|
|
4.
Chipurici, Nicoale, Documente cartografice mehedințene din anii 1831-1912 în Arhivele Naționale din București, Drobeta. Arheologie - Istorie, XV, Muzeul Regiunii Porților de Fier, Drobeta Turnu-Severin, 2005, 166-176 [Publicaţie]
|
|
5.
Chipurici, Nicoale, Istoria Vânjului Mare, Editura Tipo Radical, Drobeta Turnu-Severin, 2011, 44 [Publicaţie]
|
|
6.
Lahovari, George Ioan; Brătianu, I. Constantin; Tocilescu, G. Grigore, Marele Dicţionar Geografic al României, Socecu, Bucarest, 1899, 345 [Publicaţie]
|
|
7.
Lahovari, George Ioan; Brătianu, I. Constantin; Tocilescu, G. Grigore, Marele Dicţionar Geografic al României, Socecu, Bucureşti, 1900, 600 [Publicaţie]
|
|
8.
Lecca, Octav George, Dicționar istoric, arheologic și geografic al României, Editura Universu S.A., București, 1937, 540-541 [Publicaţie]
|
|
9.
Pătroi, Nicolae Cătălin, Dacii din Oltenia: repertoriu de așezări și descoperiri înainte de cucerirea romană, Drobeta Turnu-Severin, 2020, 23, 237-238, 325, 326, 327 [Publicaţie]
|
|
10.
Pătroi, Nicolae Cătălin, Prezentarea și analiza zonelor cu potențial arheologic consemnate în Marele Dicționar Geografic al României, Drobeta Turnu-Severin, 2024, 106-109 [Publicaţie]
|
|
11.
Stângă, Ion, Viața economică în Drobeta în secolele II - VI p. Chr., Vavila Edinf, București, 1998, 44, https://biblioteca-digitala.ro/?pub=3915-viata-economica-la-drobeta-in-secolele-ii-vi-p-ch-institutul-roman-de-tracologie [Publicaţie]
|
|
12.
Crăciunescu, Gabriel, Descoperiri arheologice în zona localităii Oreviţa Mare, jud. Mehedinţi, Drobeta. Arheologie - Istorie, XI-XII, Muzeul Regiunii Porților de Fier, Drobeta Turnu-Severin, 2003, 57 [Publicaţie]
|
|
13.
Crăciunescu, Gabriel, Culture de Basarabi dans Mehedinți, Thraco-Dacica, 1-2, XVI, Editura Academiei Române, București, 1995, 141-142, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=112143-la-culture-basarabi-dans-le-departement-de-mehedinti--thraco-dacica--1-2-xvi-1995 [Publicaţie]
|
|
14.
Gherghe, Petre, Repertoriul descoperirilor și informațiilor arheologice pentru epoca geto-dacică din județul Mehedinți, Drobeta. Arheologie - Istorie, Muzeul Regiunii Porților de Fier, Drobeta Turnu-Severin, 1999, 66 [Publicaţie]
|
|
15.
Popa, Romeo, Preistorie și antichitate în județul Mehedinți: mărturii arheologice, Alma Consulting, Craiova, 2014, 44, 47, 54, 55, 58, 81, 83, 117, https://www.academia.edu/42320715/Romeo_Popa_CIVILIZATII_MH_alma_05_mai_2014_print [Publicaţie]
|
|
16.
Popa, Romeo; Popa, Florentina, Civilizații antice în județul Mehedinți (sec. XIII a. Chr. - sec. IV p. Chr.), Editura MJM, Craiova, 2004, 52, 179 [Publicaţie]
|
|
17.
Popa, Romeo, Descoperiri arheologice în zona mehedințeană a câmpiei înalte a Bălăciței: epocile preistorică, geto-dacică și romană, Drobeta, XXIII, Muzeul Regiunii Porților de Fier, Drobeta Turnu-Severin, 2013, 96 [Publicaţie]
|
|
18.
Stroe, Răzvan; Pepteanu, Daniel, Dicționarul geografic al județului Mehedinți, Scrisul românesc, Craiova, 2011, 66, 243 [Publicaţie]
|
|
19.
Terteci, Carol, Notă cu privire la vasele ceramice ale fenomenului Basarabi din Oltenia, Litua. Studii și Cercetări, XIX, Muzeul Județean Gorj "Alexandru Ștefulescu", Târgu Jiu, 2017, 186, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=122030-nota-cu-privire-la-vasele-ceramice-ale-fenomenului-basarabi-din-oltenia--litua-studii-si-cercetari--xix-2017 [Publicaţie]
|
| |
|
|
|