Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   110278.02
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   MH-I-s-B-10085
Nume   Situl arheologic de la Oreviţa Mare - Cetatea Latină
Județ   Mehedinţi
Unitate administrativă   Oraş Vânju Mare
Localitate   Oreviţa Mare
Punct   Cetatea Latină
Punct alte denumiri   Dealul Cetate; Dealul Măroiu
Reper   Situl este localizat la aproximativ 240 de metri sud-vest de ieşirea din localitatea Oreviţa Mare, pe Dealul Cetate.
Reper hidrografic - nume   Oreviţa
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   deal
Categorie   locuire
Tip   aşezare militară
Descriere   Este un sit pluristratificat ce conţine nivele de locuire din epoca bronzului (cultura Glina), prima epocă a fierului (cultura Basarabi), perioada dacică şi epocă medievală timpurie. Punctul "Cetate" ori "Cetatea latină" se află pe Dealul Măroiu numit şi Dealul Cetate, la sud de sat pe un platou cu pomi fructiferi. Pentru a ajunge aici se poate porni din drumul comunal DC123 ce vine din satul Traian spre Oreviţa Mare. (I. Stângă 1998: 44). Sursele cartografice vechi cuprind referiri la acest obiectiv istoric de la Oreviţa Mare. Pe planurile satului din anul 1876, inginerul Teodor Manolescu a localizat la sud-est de aşezarea rurală o structură numită "Cetatea Latinească" aflată pe proprietatea statului (N. Chipurici 2011; o hartă a satului este pe coperta interioară a volumului). Alexandru Odobescu spunea că această cetate nu are nimic latinesc în ea şi că se mai numşte "Cetatea Păgâniloru şi a Jidoviloru, a Uriaşiloru" (C. N. Pătroi 2024: 107-108). Într-o periegheză din anul 1976, condusă de Cristian Vlădescu, care urmărea traseul Brazdei lui Novac în judeţul Mehedinţi (Vlădescu 1977, 80), în raza satului Oreviţa Mare, pa panta opusă văii Păuleasca, este identificat conturul unei fortificaţii dreptunghiulare cu laturile mari paralele văii. (Stângă 1998, p. 44). În literatura de specialitate sunt menţionate şi descoperiri romane în punctul Cetatea latină.
Data ultimei modificări a fişei   03.12.2024
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului Cod LMI
Aşezare fortificată  Hallstatt (sec. VIII - VI a. Chr.) Basarabi  

Sondajul din 1987 a dus la identificarea a unui bogat material arheologic, împărţit atât în ceramică grosieră, realizată din pastă cu mult nisip şi pietriş şi ceramică fină, lucrată la roată, dintr-o pastă cu nisip fin, în general de culoare neagră, dar şi gri şi maro. Cele mai uzuale forme sunt ceştile, oalele şi bolurile. Ceştile şi oalele prezintă în anumite cazuri toarte cu caneluri verticale. Bolurile au marginea trasă spre interior; unele sunt decorate, iar altele nu. Unul dintre boluri are marginea dreaptă şi patru caneluri paralele cu aceasta. Pe canelurile 2 şi 3 sunt triunghiuri haşurate prin incizie, între care rămâne un spaţiu în formă de romb. Ultima canelură este marcată de o linie lucrată în fals card tors, la fel ca celelalte linii care pleacă de la aceasta şi se închid jos, într-un unghi.

MH-I-m-B-10085.02 
Aşezare  La Tène dacică  

Aşezare dacică fortificată. În sondajul din 1987 au fost documentate trei locuinţe de suprafaţă şi o groapă menajeră.

MH-I-m-B-10085.01 
Aşezare  Epoca bronzului timpuriu Glina / III  

Prezenţă sporadică atribuită fazei III a culturii Glina.

 
Aşezare  Epoca medievală timpurie        
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. sondaj 1987

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta-Turnu Severin CRĂCIUNESCU Gabriel

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p.1690, poz.96 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Pătroi, Nicolae Cătălin, Toponimul ,,Jidov ,, și derivatele sale în raport cu stațiunile arheologice din Oltenia, Litua. Studii și Cercetări, XXII, Muzeul Județean Gorj "Alexandru Ștefulescu", Târgu Jiu, 2020, 197-198, 5, https://www.academia.edu/43123291/Toponimul_Jidov_%C8%99i_derivatele_sale_%C3%AEn_raport_cu_sta%C8%9Biunile_arheologice_din_Oltenia_Jidov_toponym_and_its_derivatives_in_relation_to_the_archaeological_sites_in_Oltenia_ [Publicaţie]
4. Chipurici, Nicoale, Documente cartografice mehedințene din anii 1831-1912 în Arhivele Naționale din București, Drobeta. Arheologie - Istorie, XV, Muzeul Regiunii Porților de Fier, Drobeta Turnu-Severin, 2005, 166-176 [Publicaţie]
5. Chipurici, Nicoale, Istoria Vânjului Mare, Editura Tipo Radical, Drobeta Turnu-Severin, 2011, 44 [Publicaţie]
6. Lahovari, George Ioan; Brătianu, I. Constantin; Tocilescu, G. Grigore, Marele Dicţionar Geografic al României, Socecu, Bucarest, 1899, 345 [Publicaţie]
7. Lahovari, George Ioan; Brătianu, I. Constantin; Tocilescu, G. Grigore, Marele Dicţionar Geografic al României, Socecu, Bucureşti, 1900, 600 [Publicaţie]
8. Lecca, Octav George, Dicționar istoric, arheologic și geografic al României, Editura Universu S.A., București, 1937, 540-541 [Publicaţie]
9. Pătroi, Nicolae Cătălin, Dacii din Oltenia: repertoriu de așezări și descoperiri înainte de cucerirea romană, Drobeta Turnu-Severin, 2020, 23, 237-238, 325, 326, 327 [Publicaţie]
10. Pătroi, Nicolae Cătălin, Prezentarea și analiza zonelor cu potențial arheologic consemnate în Marele Dicționar Geografic al României, Drobeta Turnu-Severin, 2024, 106-109 [Publicaţie]
11. Stângă, Ion, Viața economică în Drobeta în secolele II - VI p. Chr., Vavila Edinf, București, 1998, 44, https://biblioteca-digitala.ro/?pub=3915-viata-economica-la-drobeta-in-secolele-ii-vi-p-ch-institutul-roman-de-tracologie [Publicaţie]
12. Crăciunescu, Gabriel, Descoperiri arheologice în zona localităii Oreviţa Mare, jud. Mehedinţi, Drobeta. Arheologie - Istorie, XI-XII, Muzeul Regiunii Porților de Fier, Drobeta Turnu-Severin, 2003, 57 [Publicaţie]
13. Crăciunescu, Gabriel, Culture de Basarabi dans Mehedinți, Thraco-Dacica, 1-2, XVI, Editura Academiei Române, București, 1995, 141-142, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=112143-la-culture-basarabi-dans-le-departement-de-mehedinti--thraco-dacica--1-2-xvi-1995 [Publicaţie]
14. Gherghe, Petre, Repertoriul descoperirilor și informațiilor arheologice pentru epoca geto-dacică din județul Mehedinți, Drobeta. Arheologie - Istorie, Muzeul Regiunii Porților de Fier, Drobeta Turnu-Severin, 1999, 66 [Publicaţie]
15. Popa, Romeo, Preistorie și antichitate în județul Mehedinți: mărturii arheologice, Alma Consulting, Craiova, 2014, 44, 47, 54, 55, 58, 81, 83, 117, https://www.academia.edu/42320715/Romeo_Popa_CIVILIZATII_MH_alma_05_mai_2014_print [Publicaţie]
16. Popa, Romeo; Popa, Florentina, Civilizații antice în județul Mehedinți (sec. XIII a. Chr. - sec. IV p. Chr.), Editura MJM, Craiova, 2004, 52, 179 [Publicaţie]
17. Popa, Romeo, Descoperiri arheologice în zona mehedințeană a câmpiei înalte a Bălăciței: epocile preistorică, geto-dacică și romană, Drobeta, XXIII, Muzeul Regiunii Porților de Fier, Drobeta Turnu-Severin, 2013, 96 [Publicaţie]
18. Stroe, Răzvan; Pepteanu, Daniel, Dicționarul geografic al județului Mehedinți, Scrisul românesc, Craiova, 2011, 66, 243 [Publicaţie]
19. Terteci, Carol, Notă cu privire la vasele ceramice ale fenomenului Basarabi din Oltenia, Litua. Studii și Cercetări, XIX, Muzeul Județean Gorj "Alexandru Ștefulescu", Târgu Jiu, 2017, 186, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=122030-nota-cu-privire-la-vasele-ceramice-ale-fenomenului-basarabi-din-oltenia--litua-studii-si-cercetari--xix-2017 [Publicaţie]
 
 
Scroll