Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
112931.04 |
|
Nume
|
|
Situl arheologic în peşteră de la Dubova - Peştera Fluturilor |
|
Județ
|
|
Mehedinţi |
|
Unitate administrativă
|
|
Dubova |
|
Localitate
|
|
Dubova |
|
Punct
|
|
Peştera Fluturilor |
|
Punct alte denumiri
|
|
Gaura Fluturilor sau
Gaura de la Şălitrari |
|
Reper
|
|
Peştera se localizează la 18,5 km sud-vest de biserica catolică din Orşova, la 29 km sud-est
de biserica catolică cehă din Liubcova, la 35 km sud-vest de biserica ortodoxă din Eftimie Murgu, la 820 m nord-vest de Dunăre şi la 111 m est de Pârâul Morii. Se află în Munţii Almăjului, în bazinul Dunării, zona Porţilor de Fier, Ciucaru Mare, Cheile Ponicovei, malul din stânga râului Ponicova, deasupra Peşterii Ponicova. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Dunăre; Pârâul Morii; Ponicova |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
fluviu; râu |
|
Forma de relief
|
|
munte |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
aşezare rupestră |
|
Descriere
|
|
Peştera reprezintă o cavitate naturală localizată în masivul Ciucaru Mare, prezentând o desfăşurare a galeriilor pe o lungime totală de 158 m. Cavitatea presupune o singură intrare ale cărei dimensiuni sunt de 1,8 m înălţime şi 1,9 m lăţime, altitudinea absolută a peşterii fiind de 190 m. |
|
Descoperitor
|
|
Vasile Boroneanţ |
|
Data descoperirii
|
|
1964–1965 |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
02.03.2021
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului
|
Cod LMI
|
|
Locuire în peşteră
|
Hallstatt
|
|
|
|
|
|
Locuire în peşteră
|
Epoca medievală
|
|
|
|
|
|
Locuire în peşteră
|
Epoca modernă
|
|
|
|
|
|
Locuire în peşteră
|
Eneolitic târziu
|
|
|
Fragmentele ceramice au suprafaţa interioară lustruită superficial şi neglijent. Suprafaţa exterioară este netezită şi are culori care variază de la brun închis la brun deschis. Ca degresant în pastă a fost preferat nisipul cu bobul mare. Decorurile sunt formate din incizii subţiri în reţea, incizii cu o lăţime medie care formează reţele încadrate de incizii verticale, incizii cu o lăţime medie, oblice asociate cu împunsături şi incizii late, verticale şi oblice. Un singur fragment, degresat cu nisip fin, are ambele suprafeţe negre şi este decorat cu incizii verticale scurte.
|
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Luca, Sabin Adrian, Descoperiri arheologice din Banatul Românesc, Sibiu, 2006, 97 [Publicaţie]
|
| |
|
|
|