Aşezarea neolitică a fost cercetată în zona marginii sudice şi marginii vestice. Au fost identificate 92 complexe arheologice: gropi de provizii, gropi de stâlp, gropi de extracţie a lutului. Materialul ceramic descoperit este de bună factură, degresat preponderent cu nisip şi într-o mai mică măsură se utilizează degresarea cu resturi organice. Pentru castroanele globulare sau vasele cu profil în „S”, mai scunde sau mai alungite, slipul se utilizează doar pe exterior, interiorul fiind de culoare negru-cenuşiu, bine netezit sau lustruit. Formele sunt cele obişnuite la acest nivel cronologic şi cultural, găsindu-şi analogii în mediile definite ca Herpály, grupul cultural Suplacu de Barcău, grupul Iclod, mai recent cultura Zau: strachinile tronconice sau semisferice cu buza lobată castroane, cu corpul tronconic, globular sau bitronconic amfora, cu corp globular, toartă pe umăr şi o adâncitură care marchează umărul; cupa cu picior scund sau înalt; vasele cu profil „S”, mai scunde sau mai alungite (formă ce se dezvoltă în această etapă), vasele cu forma globulară, tipsia este scundă, uneori cu buza crestată.

Cele trei gropi ale culturii Baden surprinse în partea de vest a traseului conductei, reprezintă o margine a unei aşezări, situate sub buza terasei. Amplasarea aşezării la marginea mlaştinii nu trebiuie să surprindă, deoarece adesea a fost constată preferinţa purtătorilor acestei culturi pentru zonele joase. Astfel de aşezări sunt prezente în apropiere la Mofinu Mic Pescărie, Dindeşti, Pişcolt-Via Veche etc. Ceramica culturii Baden descoperită la Moftin include: ceşti, ulciore, capace, vase de mari dimensiuni. Ornamentele prezente pe ceramică sunt realizate prin incizie (linii haşurate), canelare (şiruri de caneluri înguste), crestare şi imprimare (şiruri sau suprafeţe de puncte). În interiorul complexelor a fost găsită şi o importantă cantitate de material osteologic.

Săparea şi documentarea a trei complexe din epoca bronzului a dus la datarea aşezării de aici în faza timpurie a culturii Hajdúbagos - Cehăluţ. Cercetarea aşezării este de natură să completeze imaginea unei locuiri intense la marginea Mlaştinii Ecedea şi să ofere informaţii suplimentare referitoare la Valea Crasnei, ca zonă de contact dintre culturile Hajdúbagos-Cehăluţ şi Suciu de Sus.

Au fost identificate 11 morminte distribuite în grupuri de câte două sau trei. Scheletele sunt prost prezervate, în unele cazuri fiind complet distruse. Toate mormintele sunt orientate pe direcţia est-vest (morţii au fost depuşi cu capul spre est, în poziţie chircită). Gropile mormintelor sunt de formă dreptunghiulară. Cu o singură excepţie, toate mormintele au avut inventar funerar: vase ceramice, topoare din piatră şlefuită, piese litice cioplite (din silex şi obsidian). Studiul distribuirii mormintelor şi al caracteristicilor acestora permite formularea de ipoteze privind organizarea socială a unei comunităţi din trecut. Grupările de morminte de la Moftin sugerează că înmormântările au fost făcute potrivit unor reguli ce reflectă cu siguranţă anumite identităţi de grup, foarte probabil familii.