|
Aşezare
|
Eneolitic
(4750-4500 a. Chr)
|
Foeni
|
|
Situl este situat pe un grind înalt în apropierea canalului de desecare Timişaţ şi constă într-o aşezare deschisă. Situl a fost reperat pe baza materialui arheologic, constând din fragmente ceramice. Pe prima ridicare topografică austriacă (1769-1772) situl se află pe malul unui braţ al râului Timiş, nefiind marcat în niciun fel. Pe cea de-a doua ridicare topografică austriacă (1819-1869) situl este marcat ca zonă mai înaltă, marcajul semănând cu cel pentru movile. Pe cea de-a treia ridicare austriacă (1869-1887) situl nu mai este marcat, în zonă fiind marcate grădini. În prezent, în urma sistematizărilor, singura sursă de apă din apropierea sitului este canalul de desecare Timişaţ. Materialul constă în fragmente de ceramică: tipice (buze, toarte, funduri, fragmente pictate) şi atipice. Cronologic, acestea pot fi încadrate în perioada eneolitică.
|
|