Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   158555.06
Nume   Aşezarea multistratificată de la Hodoni - Dealul Flămând NE
Județ   Timiş
Unitate administrativă   Satchinez
Localitate   Hodoni
Punct   Dealul Flămând NE
Reper   Situl arheologic se află la 2,19 km SSE de biserica romano catolică din Hodoni, 5,3 km nord de biserica romano-catolica din Dudestii Noi, 5,16 SV km de biserica catolică din Carani şi la 200 m vest de pârâul Iercici.
Reper hidrografic - nume   Iercici
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   Câmpie
Utilizare teren   agricultură
Categorie   locuire
Tip   aşezare
Observații   Staţiunea arheologică a fost descoperită în primăvara anului 2014 de către arheologii Victor Bunoiu (Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş), Octavian Cristian Rogozea (Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş), Bogdan Muscalu şi Remus Dincă cu ocazia unor cercetări de teren ce vizau identificarea şi implicit protejarea unor situri arheologice dintr-un areal supus detecţiilor de metale.
Data descoperirii   2014
Suprafața sitului   180x300 m
Stare de conservare   medie / 31.05.2016
Riscuri antropice   Afectare parţială: 3 / 31.05.2016
Regim de proprietate   privată
Data ultimei modificări a fişei   31.05.2016
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului Cod LMI
Aşezare  Neolitic Banatului / I      
Aşezare  Eneolitic timpuriu Tiszapolgár      
Aşezare  Evul mediu timpuriu (sec. XI-XIV)    

Din punct de vedere cantitativ, fragmentele ceramice atribuite fazei I a culturii Banatului sunt cele mai numeroase. Dintre acestea marea majoritate aparţin ceramicii grosiere şi semifine. Ceramica fină, chiar dacă este mai puţin prezentă, se remarcă datorită atenţiei acordate arderii, decorului, eleganţei formelor şi a calităţii pastei.
Fragmentele grosiere sunt modelate dintr-o pastă degresată cu cioburi pisate şi nisip fin, cioburi pisate şi mai rar nisip fin în amestec cu o materie organică (probabil mâl). Arderea care caracterizează ceramica grosieră din această aşezare este cea realizată într-o atmosferă oxidantă. Suprafeţele sunt netezite în general şi decorate cu alveole dispuse într-un şir orizontal pe gâtul vasului, un şir de alveole dispus vertical, incizii pe buză, alveole dispuse neorganizat pe suprafaţa vasului, brâuri alveolare sau caneluri foarte late realizate probabil cu o spatulă. Din repertoriul formelor specifice acestei culturi am reuşit să identificăm pentru ceramica grosieră: străchini globulare, tip A4; oala globulară, fără gât, tip C1b; probabil amfora cu gât cilindric, înalt şi corp globular, tip E3a; capacul-afumătoare. Materialele ceramice pot fi atribuite cu rezervele de rigoare (determinate de lipsa unor cercetări sistematice) fazei I a culturii Banatului.
În această aşezare au fost descoperite şi fragmente ceramice care pot fi atribuite culturii Tiszapolgár. Această ceramică este modelată dintr-o pastă făinoasă degresată cu nisip fin, arsă într-o atmosferă oxidantă, cu suprafeţele netezite. Din cauza fragmentării puternice a materialului, nu au fost identificate forme de vase. Singurele elemente care au permis stabilirea apartenenţei culturale sunt toartele cioc de pasăre cu perforaţie sau doar cu semiperforaţie.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. periegheză 2014

* BUNOIU Victor
* ROGOZEA Octavian
U Timişoara * *
DJCT * *

Bibliografie
1. Rogozea, Octavian: Bunoiu, Victor, 2016 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
2. Rogozea O. C., Noi aşezări neolitice şi eneolitice descoperite în judeţul Timiş, Sargetia, IV (XLII) S.N., 2015, 123-143 [Publicaţie]
 
 
Scroll