Așezare Civilă Est

Turnul Mare

Necropolă Livadă

Cetate

Cercetările din campania 2018, au continuat la nord de Turnul de Colţ, în intramuros, secţiunile TC 5 şi TC 1, unde nivelurile medio-bizantine au făcut obiectul noilor investigaţii arheologice. În prima etapă a fost îndreptat profilul de vest şi de nord. Spre nord, au fost surprinse două morminte de inhumaţie. În sectorul Curtina 1- Turnul de Colț s-a continuat degajarea suprafeței printre demontarea martorului creat între două puncte de lucru: Turnul de Colţ şi Curtina C1. S-a dorit deschiderea unei suprafeţe cât mai extinse, pentru o înregistrare a contextelor şi a structurilor de locuire medio-bizantine şi medievale, dar şi pentru a înţelege raportul dintre refacerea zidului de perioadă romană la finalul sec. XIII sau primele decenii ale sec. XIV şi nivelurile de locuire extramurane. S-a deschis un nou sector „Așezarea civilă Est”, pe locul unde în anul 2017 s-a realizat o periegheză. Suprafaţa extramuros în cauză, se află în partea de E a oraşului antic, la aproximativ 20 m de zidul estic de incintă. Cu această ocazie au fost trasate un număr de 32 de carouri cu dimensiunile de 10 x 10 m, fiind înregistrat materialul arheologic prezent la suprafaţa solului (vezi raport 2018). În urma cercetării de teren a fost identificată cel puţin o zonă (□5), care ar putea indica existenţa unui edificiu, datorită unei aglomerării de mortar alb, cu tentă rozalie, prezenţa materialelor de construcţie (tegulae), a pietrelor şi o concentrare de fragmente ceramicr. Pe de altă parte diversitatea materialului ceramic indică o ocupare constantă a zonei, din epocă romană timpurie (sec. II) până în epocă modernă şi contemporană (sec. XIX-XX).

Campania anului 2017 a avut în vedere următoarele obiective principale: - Cercetările arheologice sistematice în perimetrul fortificației romane târzii și medio-bizantine; în așezarea civilă; - Continuarea cercetărilor la Turnul de Colț și Curtina 1 (degajarea segmentului); - Așezarea civilă Est; - Amenajarea depozitului șantierului; - Conservarea primară a monumentelor descoperite; - Manifestări de popularizare.

În sectorul Bazilica 2 obiectivul l-a constituit dezvelirea completă a edificiului de cult, cu precădere a părţii de vest, pentru identificarea intrării şi a unui eventual nartex. Au fost identificate urme de locuire anterioare, datate între secolele I și IV p. Chr. În mai multe casete au apărut segmente de ziduri aparţinând unor edificii cu altă orientare urbanistică, mai înguste, legate cu pământ, păstrate, în principal, la nivelul zidurilor bazilicii. Şi în acest caz avem de-a face cu temeliile edificiilor, păstrate pe doar două – trei asize.

În sectorul Incinta Est S1 s-a urmărit stabilirea momentului cronologic în care a fost ridicat „zidul medieval”. Cercetările precedente, au surprins un zid lung de 5 m, „adosat” emplectornului, care aparţine unei element de fortificaţie, ridicat la finalul secolului IV – începutul secolului V p.Chr. S-au descoperit o amenajare din pământ galben, cu tentă verzuie care intră sub un grupaj de pietre și cărămizi. În partea superioară, amenajarea cu pământ galben, prezenta o peliculă de mortar care a fost regăsită și în zidul medieval. Spre nord de zidul medieval a fost surprins un strat consistent de mortar, fragmente de cărămizi şi pietre, care provin din acelaşi zid de epocă romano-bizantină.

Campania de săpături arheologice sistematice din anul 2014 în cetatea Noviodunum s-a desfăşurat în perioada 1 – 31 octombrie, având ca obiectiv principal continuarea cercetărilor în Turnul de Colţ (TC), aflat în partea de S-E a fortificaţiei. A fost reluată cercetarea în secţiunea TC3 orientată, paralelă cu latura de Est semicirculară a Turnului de Colţ, secţiune care reprezenta limita de Est a campaniei din anul 2012, cu scopul de a identifica eventualele faze constructive mai timpurii ale Turnul de Colţ. Un alt punct de lucru al sectorului cercetat în campania anului 2014 a fost pilonul central al Turnului de Colţ, în secţiunea TC2, c. 1-2, cu scopul de a identifica adâncimea fundaţiei.

Cercetarea arheologică preventivă din situl Cetatea Noviodunum a fost realizată pentru obiectivul „Construire sediu sector Poliție de Frontieră Isaccea. Obiectivul evaluării de teren și al raportului de diagnostic a fost acela de a determina prezenţa/absenţa patrimoniului arheologic în perimetrul afectat de proiect şi în imediata vecinătate a acestuia. În acelaşi context, s-a luat în considerare realizarea unor sondaje de evaluare arheologică a terenului şi o scurtă analiză a materialului arheologic înregistrat pe suprafaţa solului, dar și cel provenit din sondajul de evaluare. În suprafața afectată de proiect (S1-S13), au fost identificate și cercetate un număr de 164 de complexe, dintre care: 2 - atribuite perioadei getice; 25 - aparțin epocii romane; 113 - sunt din perioada medievale (sec. XIII); 14 - Amenajări din perioada Primului Război Mondial și al Doilea Război Mondial. La această listă se mai adaugă 7 complexe care nu conțineau materiale arheologice. A doua etapă a cercetărilor arheologice preventive s-a desfășurat în perioada 15 – 30.09.2014, fiind investigate între secțiunile S14-S17, un număr de 110 de complexe din care: 28 de epocă romană, 73 de epocă medievală, 1 din timpul războaielor mondiale, iar 8 complexe fiind lipsite de materiale arheologice. În privința tipurilor de complexe cercetate se poate preciza că au fost înregistrate 37 de morminte medievale (sec. XII-XII), 30 de gropi menajere, 4 cuptoare de olar, 2 vetre de suprafață, toate fiind datate în secolul al XIII-lea, 21 de gropi din perioadă romană, 1 mormânt, 3 cuptoare de olar și gropile de rebuturi, 3 vetre din aceeași perioadă (sec. II-IV), 8 complexe fără inventar și 1 groapă din Primul Război Mondial. Pentru perioada romană este de menționat un cavou identificat în zona cea mai înaltă a terenului. Mormântul are o formă rectangulară fiind construit în tehnica opus incertum din blochete de piatră și cărămizi. Cavoul a fost jefuit din vechime astfel că nu sau păstrat elemente pentru a putea preciza tipul de acoperiș (boltă?), iar laturile de nord și est au fost demantelate de la jumătate către colțul de nord-est până la nivelul pragului intrării. De asemenea, au fost puternic deranjate și scheletele defuncților înmormântați în cavou, astfel că, este dificil de reconstituit atât conexiunea anatomică a fiecărui individ, cât și succesiunea înmormântărilor.

Industria materiilor dure animale descoperită în campania 2014

Cercetările arheologice s-au desfășurat în în sectorul de S-E al cetății, pe un segment care cuprinde trei turnuri: Turnul Mare, Turnul de Colț și Turnul A și cele două curtine aferente. Obiectivele au vizat continuarea cercetărilor la segmentul de curtină C1 şi C2, continuarea cercetărilor la Turnul A, Suprafaţa A şi Turnul de colt și verificarea reperelor cronologice stabilite prin cercetările anterioare la Turnul de Colţ, Turnul A, Suprafaţa A, Curtina 1 şi Curtina 2. În toate punctele menționate au fost identificate niveluri din merioada medio-bizantină și medieval care indică o locuire intensă la Noviodunum între secolele X-XIV.

Suprafața A

Curtina C2

Turnul A

Obiectivele proiectului de cercetare din anul 2012 au fost: continuarea degajării incintei de SE a cetăţii romano-bizantine; continuarea cercetărilor la segmentul de curtină C1 și C2, la Turnul A, Suprafața A și Turnul de colț; verifi carea reperelor cronologice stabilite prin cercetările anterioare la Turnul de Colț, Turnul A, Suprafața A, Curtina 1 și Curtina 2; identifi carea și stabilirea momentului în care au fost refăcute zidurile din perioada medievală (Curtina 1). De asemenea, cercetările din acest an au avut în vedere verifi carea zonei afl ate în apropiere de Pontonul Vechi, unde au fost identifi cate zidurile unor edifi cii.

Cercetările arheologice s-au desfășurat în Incinta Est în sectorul 1, deschis în anul precedent. Obiectivul cercetărilor din acest sector era identificarea celor două incinte târzii, cercetate în anii ’60 ai secolului trecut de Ion Barnea. În anul 2011 a fost prelungită secțiunea deschisă în anul 2010. S-a continuat cu încă 12 metri de la suprafața de 12x3 m cercetată anterior. Perimetrul a fost afectat de nivelările din perioada contemporană. În capătul de V al secțiunii, la -0,50 m, se păstrează capătul zidului medieval (ridicat la finele secolului al XIII-lea) adosat incintei romane descoperit în anul 2010.

A fost finalizată cercetarea în secțiunea TC4, a contextului în care a fost surprins orizontul de înmormântări de perioadă medio-bizantină. În sectorul Curtina C1 s-a continuat cercetarea în nivelul romano-bizantin fiind identificate două gropi menajere și două clădiri cu ziduri cu temelie din piatră datate în secolele VI-VII p. Chr. Totodată a fost degajată vatra descoperită în anul 2009. Vatra este distrusă în cea mai mare parte; se păstrează doar peretele vestic şi o parte din platformă. Peretele păstrat are o înălţime de 0,10-0,12 m, cu o mică alveolare în partea superioară. Vatra a fost surprinsă la -1,45 m; este confecţionată din lut care conţine paie şi pleavă, fiind ridicată pe o amenajare din pământ cenuşos-granulos. În sectorul Curtina C2 s-a deschis o s-a deschis o nouă secțiune, (8 x 3 m), prin extinderea ultimei secţiuni, la V de Turnul A – TA4. În această zonă, a existat probabil o amenajare din perioada celor două războaie mondiale – fie tranşeu, fie construcţie ce servea drept adăpost şi care se afla în apropierea tranşeelor –5. În campania anului 2010 de la Noviodunum au fost reluate cercetările sistematice la Complexul funerar cu cripte, monument aflat la aproximativ 650 m SV de cetate.

Cercetările arheologice din anul 2009 din sectorul Turnul Mare a urmărit continuarea săpăturilor prin înlăturarea nivelurilor de distrugere din interiorul Turnului Mare, pentru verificarea unor reperelor cronologice; epuizarea nivelului IV, pentru finalizarea planului interior al turnului. În sectorul Turnul de Colț s-a urmărit clarificarea perioadei de funcţionare a TC, prin înlăturarea martorului de pământ, care suprapunea accesul/intrarea în turn. Tot în acest scop a fost degajată zona cuprinsă într pilonul central, intrarea în turn şi laturile acestuia. Cu acest prilej am constatat ca treptele au fost realizate în grosimea zidului. S-au degajat nouă trepte, fiecare avînd lungimea de 1,10 m, lăţimea de 0,28/0,30 m şi înălţinea de 0,28/0,30 m. Primele patru trepte sunt realizate din blocuri de calcar, care în parte inferioară au plasate cărămizi pentru egalizare; următoarele două trepte, de la 6 pană la 8 sunt realizate din cărămizi. În sectorul Curtina C1 s-a urmărit lămurirea situaţiei complexelor din SC1 şi SC2, c. 5-6, clarificarea sistemului de construire a incintei, înlăturarea martorului dintre cele două secţiuni şi scoaterea în evidenţă a unei suprafeţe care să ne ofere o imagine de ansamblu a curtinei din partea de SE.

Cercetările din anul 2008 au vizat continuarea degajării incintei de SE a cetăţii romano-bizantine şi verificarea reperelor cronologice stabilite prin cercetările anterioare. În campania din anul 2008, cercetările arheologice au fost concentrate asupra Turnului de Colţ şi curtinei răsăritene – C1, situată între Turnul de colţ şi Turnul A, unde au fost trasate două noi secţiuni: secţiunea TC-5, paralelă secţiunii TC-4, cercetată în 2007, şi la V de aceasta, de 20 m lungime cu 3 m lăţime; secţiunea SC-2, paralelă, spre răsărit, cu secţiunea SC-1, începută în campania anterioară, de 20 m lungime cu 3m lăţime. Cele trei secţiuni au fost aliniate pe latura de N, creându-se posibilitatea realizării unui profil nordic pe o întindere de 12 m. A fost scos la iveală zidul de incintă al fortificaţiei romano-bizantine, urmărindu-se refacerile care au avut loc în epoca romano-bizantină şi în cursul epocii bizantine.

În anul 2007 s-a continuat degajarea segmentului de SE al fortificaţiei romano-bizantine. Au fost stabilite ca puncte de lucru zonele în care cercetarea arheologică se derula de mai mulţi ani. Este cazul celor trei turnuri notate de noi cu siglele: TM (Turnul Mare), TA (Turnul A) şi TC (Turnul de Colţ), Supr. A (Suprafaţa A). A fost deschis un nou punct de lucru, la mijlocul curtinei dintre TA şi TC. Noua secţiune de 20 x 4 m este denumită SC 1. Toate secţiunile executate în zona Turnului Mare poartă sigla CT , ultima fiind CT10, situată în vecinătatea de răsărit a TM. Au fost adâncite secţiunile: TC3, pe latura de răsărit a Turnului de Colţ şi CT10, reprezentând extinderea cu 3,50 m spre V a secţiunii CT7 de pe latura de V a TM, cercetată în 2005 până la loess. O nouă secţiune, TA 4, de 15 x 3,50 m, a fost efectuată pe latura de V a Turnului A. S-a menţinut caroiajul iniţial şi grila de lucru din 1998, realizată cu prilejul primei ridicări topografice. În scopul armonizării celor două proiecte care se derulează simultan la Noviodunum, din anul 2000, anul acesta s-a suprapus grila realizată de colegii britanici prin ridicarea topografică efectuată în ultima etapă de cercetare (2004-2006).

Cercetările arheologice s-au desfăşurat, în general, în sectorul de SE al cetăţii în extramuros - Turnul Mare, Turnul A şi în zona Turnului de Colţ. În final, cercetările arheologice din anul 2006 au evidenţiat în această zonă un turn de colţ în formă de potcoavă, cu laturile de E şi de V evazate şi cu frontul rotunjit, care îşi găseşte analogii în cadrul altor cetăţi din Dobrogea, cum ar fi la Capidava (turnul 2 şi 6)1, Dinogeţia (turnurile 1, 4 şi 10)2, Tropaeum Traiani (turnul 9)3, Ibida şi Troesmis- Cetatea de Est cu o structură interioară aparte, datorită refolosirii unor elemente arhitectonice anterioare.

Cercetările arheologice din anul 2005 s-au desfăşurat în cursul lunilor iulie–septembrie şi au avut, în general, aceleaşi obiective urmărite şi în anii 2000-2002 şi 2004 prin proiectul NOV(iodunum) 2000, respectiv degajarea unor suprafeţe cât mai mari din segmentul de SE al sistemului defensiv al cetăţii şi stabilirea limitelor cronologice ale acestuia. În acest scop au fost continuate săpăturile arheologice în cele trei sectoare ale segmentului monumental vizat: - sector Cetate – Turnul Mare (CT) - sector Cetate – Turnu A, fost „Curtina A” (TA = CA) - sector Cetate – Turn Colţ (TC) Cel de-al patrulea sector, unde au fost reluate cercetările arheologice, se află în extramuros şi este sector Cariera de lut – necropola.

Cercetările arheologice au vizat segmentul de SE al cetăţii şi zona răsăriteană a rezervaţiei şi s-au desfăşurat pe trei sectoare: - Cetate - Turnul Mare (CT); - Cetate – Curtina A (CA); - Cariera de lut – necropola

Sector Cetate - tun colț TC, Faleză, Extra-muros S4, Extra muros - S3, Stație de transformare

Faleză

Cercetările arheologice s-au desfăşurat în zona segmentul de sud-est al cetăţii şi în zona răsăriteană a rezervaţiei, pe patru sectoare: a) cetate – Turnul Mare (CT); b) cetate – turn colţ (TC); c) intramuros cetate – edificiul bizantin; d) "Cariera de lut" – necropola.

Campania 2001 a urmărit continuarea cercetărilor începute în interiorul şi-n exteriorul Turnului Mare. În 2001, prin adâncirea secţiunii CT-1, în c.6, până la -3,30 m şi până la -2,80 m în c.7, s-a dat peste ultimul nivel romano-bizantin care, în conformitate cu stratigrafia intra-muros, este N.8. Acest nivel este marcat de pietre suprapuse de o nivelare cu pământ galben.

Turnul Mare. În anul 2000 cercetarea s-a concentrat în zona intra-muros, atât în CT-6 cât şi însecţiunea pereche – CT-3. Au fost descoperite complexe arheologice din perioada secolelor XIII-XIV:vetre deschise, locuinţe, gropi menajere, cu un bogat material arheologic (monede, obiecte de cult şiceramică) important pentru cunoaşterea perioadei finale din istoria cetăţii.

Turnul Mare. În campania din anul 1999 s-a acordat o atenţie specială situaţiei din intra-muros, unde, încă din 1997, apăruseră numeroase vestigii medievale. În vecinătatea zidului de incintă(carourile 6-7) săpătura a coborât până la -2,40 / -2,60 m faţă de actualul nivel de călcare, adâncime lacare au început să apară fragmente ceramice romano-bizantine.

Turnul Mare. În campania acestui an s-a urmărit continuarea săpăturilor arheologice în interiorul TM, prinadâncirea secţiunilor existente şi, în paralel, deschiderea unor noi secţiuni cu ajutorul cărora să se prevină, pe de o parte, prăbuşirea pereţilor intermediari, pe de altă parte, să se mărească suprafeţele decercetare spre est şi spre vest.

Turnul Mare. S-a urmărit secționarea turnului cu ajutorul secțiunii magistrale (denumită în acest punct CT-1), în vederea stabilirii stratigrafiei acestui monument descoperit în 1996.

Săpăturile s-au desfășurat în sectorul așezarea civilă. În 1996 cercetările au fost orientate spre zona situată la nord de pct.0, în scopul definitivăriicercetărilor în complexele descoperite în campania anterioară şi în cele care urmau să apară în cursulnoilor investigaţii. Un alt obiectiv era adâncirea secţiunii de control. Au fost cercetate, în carourile 4-7 din S-I – S-III, două locuinţe de suprafaţă (L-9 şi L-10), locuinţe prevăzute cu cuptor-pietrar, respectiv L-10 cu cuptor semi-îngropat, situat într-unul din colţuri. Cele două locuinţe datează din sec.al XI-lea.

Cercetările s-au desfășurat în cadrul așezării civile unde s-a realizat o secțiune magistrală S-I pe toată lungimea secţiunii, iar în S-II pe 32 m spre vest şi8,00 m spre est. La adâncimi cuprinse între -0,35 m şi -0,60 m s-a dat peste un orizont de înmormântări, cu morminte de înhumaţie în poziţie întinsă, orientate aprox. E-V, cu ambele mâini pe abdomen, cu un braţ pe abdomen şi altul pe piept, sau, în cazuri mai rare, mâna dreaptă pe lângă corp şi stânga ridicată (M-52). Foarte puţine morminte sunt însoţite de inventar. Valul de pământ şi şanţul dinspre sud au fost secţionate până la o adâncime cuprinsă între -2,00şi - 3,50 m. S-a putut observa că, structura valului prezintă, în general, aceeaşi succesiune a straturilor şidescoperirilor, întâlnită în întreaga aşezare. Pe această bază s-a putut afirma că valul a fost ridicat (refăcut?) înainte de momentul transformării zonei locuite în necropolă, întrucât, până în dreptul coameisale este perforat de morminte iar între -1,00 şi -3,50 m adâncime se suprapune stratului de locuire din secolul al XI-lea.