Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   161197.06
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   TL-I-s-A-05785
Nume   Cetatea medievală de la Enisala - Dealul Cetăţii Heracleea (Pampulo, Bambola)
Județ   Tulcea
Unitate administrativă   Sarichioi
Localitate   Enisala
Punct   Dealul Cetăţii Heracleea
Punct alte denumiri   Enisale
Punct alte denumiri, alte limbi   Yeni-Sale
Reper   Cetatea este situată pe dealul Cetăţii Eraclia, la cca 1,5 km NE de centrul satului Enisala, pe malul lacului Razelm.
Reper hidrografic - nume   Razem
Reper hidrografic - tip   lac
Forma de relief   deal
Utilizare teren   păşune
Categorie   locuire
Tip   aşezare
Descriere   Sit arheologic pluristratificat cu vestigii din epoca neolitică până în Evul Mediu. în urma analizei hărţilor de navigaţie (portulane) din secolele XIII-XV – harta lui Giovanni da Carignano, ale lui P. Visconti (1318), a lui M. Sanudo (1320), A. Dulcerto (1339), G. Soleri (sec. XIV), Mecia de Villadestes (1413) – cercetătorul R. Şt. Vergatti (Ciobanu) a identificat localitatea care apare sub numele de Bambola, Pampulo cu cetatea medievală Enisala.
Cel mai vechi document cunoscut în care se regăseşte denumirea Yeni Sale este cronica turcească a lui Sükrüllah bin Sehab-ed-din Ahmed, din prima parte a secolului al XV-lea. Vestitul călător turc Evliya Çelebi consemnează, în trecerea sa prin Dobrogea, în 1652, „cetatea Yeni-Sale, care este înaltă şi aşezată pe un deal pietros”.
Pe harta austriacă executată de Ignatius Albrecht în ultimul sfert al secolului al XVIII-lea este menţionată denumirea Eracri-Küpei. Cetatea Enisala apare în desenul geologului german K. F. Peters (mijlocul secolului al XIX-lea) şi într-o litografie de la 1900 publicată de M. D. Ionescu.Trebuie menţionate, de asemenea, şi cercetările realizate în zona cetăţii de Pamfil Polonic, în perioada 1897-1898.
Primele cercetări arheologice au fost realizate de Grigore Avakian în anul 1939.
În anii 1963-1964, I. Barnea şi I.T. Dragomir au reluat cercetările din zona cetăţii, context în care au fost descoperite urme de locuire din prima epocă a fierului, câteva complexe de locuire medievale şi o a doua incintă, în mare parte demantelată, aflată la marginea pantei mai line dinspre nord-nord-est şi sud-est a promontoriului. La baza acestuia din urmă, pe latura de sud-vest, a fost localizat cimitirul cetăţii. Cercetările realizate de Silvia Baraschi şi Gh. Cantacuzino (1976) în spaţiul delimitat de prima incintă au confirmat existenţa unui nivel de locuire din prima epocă a fierului (cultura Babadag) şi a două niveluri medievale. Silvia Baraschi a continuat cercetările, cu intermitenţe, timp de 10 ani, majoritatea informaţiilor rămânând, însă, în stadiul notiţelor de şantier.
Cercetările arheologice desfăşurate între anii 1991 şi 1999 de Raluca Iosipescu şi Sergiu Iosipescu, necesare pentru proiectul de conservare-restaurare, au îmbogăţit considerabil informaţiile asupra cetăţii.
Suprafața sitului   2, 7 ha
Stare de conservare   medie / 15.12.2020
Riscuri antropice   Afectare parţială: 3 / 15.12.2020; Vandalism: 3 / 15.12.2020
Data ultimei modificări a fişei   17.04.2024
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Cetate  Epoca medievală (a doua jumătate a secolului al XIV-lea - secolul al XVII-lea)    

Fortificaţia principală a cetăţii („Castelul”) are un plan poligonal neregulat, care urmează sinuozităţile masivului de „calcar jurasic” pe care este aşezată. Curtinele, turnurile şi contraforturile fortificaţiei, parţial conservate, au permis reconstituirea formei originare a monumentului. Acesta era apărat spre sud-est şi est de ziduri masive, groase de 3 m, cu o înălţime ce altădată atingea 6-7 m, şi de turnuri poligonale, hexagonale, regulat dispuse în jurul incintei. Spre nord – nord-est se continuă zidul masiv flancat de două turnuri patrulatere şi, în fine, către vest, ultima parte a curtinei, mergând pe buza prăpastiei, este sprijinită pe un imens bastion. Atrage atenţia, ca element arhitectonic deosebit, bastionul porţii principale. Lată de 3 m, înaltă de circa 4 m, aceasta are o frumoasă arcadă dublă, terminată cu un arc în zona centrală. De origine orientală, arcada oarbă, utilizată frecvent în evul mediu de meşterii lumii islamice şi de constructorii bizantini la diverse edificii din Peninsula Balcanică, apare şi în Ţările Române la Cetatea Neamţului, biserica Sf. Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeş şi la bisericile moldoveneşti ctitorite de Ştefan cel Mare. Lipit de bastionul porţii principale se află un turn hexagonal care se înalţă cu aproximativ 6 m deasupra curtinei. Trebuie amintit, de asemenea, că lângă turnul din colţul de nord, în care mai poate fi încă observată o fereastră de tragere, se află o spărtură, boltită în partea superioară, care a fost interpretată ca poartă secundară.
Fortificaţia principală are incinta de zidărie cu paramenţi din blocuri de dimensiuni relativ mici, cu liant de var şi nisip. Blocurile sunt slab fasonate sau neprelucrate şi sunt dispuse în asize aproape regulate.
Rocile inventariate în zidurile fortificaţiei principale de la Enisala sunt, în ordinea descrescătoare a frecvenţei, de trei tipuri: roci cretacice, roci triasice şi blocuri exotice. Primele două categorii sunt răspândite în zone învecinate cetăţii, iar a treia include blocuri reutilizate din edificii mai vechi, cu localizare necunoscută. Nisipul cuarţos roşu-brun din componenţa mortarului paramenţilor şi emplectonului poate fi regăsit pe plaja îngustă şi lungă de peste 2 km a lacului Razim între Capul Iancila, în sud, şi promontoriul dealului Călugăra, în nord, la o distanţă de 8-10 km sud-est de Enisala.
O a doua incintă, aproape complet demantelată, prevăzută cu cinci turnuri pătrate şi unul triunghiular, se află la marginea pantei mai line dinspre nord – nord-est şi sud-est a promontoriului pe care a fost amplasată cetatea.
Săpăturile arheologice realizate până în prezent au condus la descoperirea, în fortificaţia principală („Castelul”) şi exteriorul acesteia, a două locuinţe din prima epocă a fierului şi a 12 locuinţe medievale, dintre care două aparţin sigur nivelului anterior ridicării zidurilor. Lipită de zidul sud-estic al incintei castelului medieval se afla o cisternă. Cercetarea complexului a evidenţiat îngrijita tencuire interioară, cu multe straturi de mortar hidrofug, şi prezenţa în centrul podelei a unui bazinet circular din cărămizi folosit pentru adunarea şi curăţarea periodică a reziduurilor. Acesta era format din două inele concentrice, cel de jos înalt de 15 cm, cel de sus de 10 cm, buza acestuia fiind la nivelul pavajului de cărămidă din interiorul construcţiei.
Inventarul monetar acoperă o perioadă de timp îndelungată, de la epoca romană până în sec. XVIII. În acest interval sec. XIV este cel mai bine reprezentat prin cele şase monede genovezo-tătare, o monedă tătărească din bronz emisă de Abd-Ullah în centrul de la Orheiul Vechi, un dinar de argint de la Vladislav I Vlaicu, şapte ducaţi de argint emişi în timpul lui Mircea cel Bătrân, un gros de argint de la Petru I Muşat, o monedă de bron bulgărească şi şapte monede turceşti. Sec. XV este ilustrat de un denar de argint emis de Mircea cel Bătrân şi o jumătate de gros de la Alexandru cel Bun. În cadrul descoperirilor ceramice de la Enisala o deosebită valoare pentru interpretările istorice o are ceramica smălţuită cu monograme. Acestea apar pe suprafaţa interioară a cupelor sau bolurilor de mici dimensiuni. Cele mai des întânite sunt Δ, ΔΕΜ, MHX şi K. Pe baza analogiilor ceramica de la Enisala poate fi încadrată în sec. XIV.

 
Cetate  Epoca medievală (sfârşitul secolului al XIII-lea - începutul secolului al XIV-lea)    

Nivelul de locuire medieval anterior construcţiei cetăţii, datat după materialul descoperit la sfârşitul sec. XIII – începutul sec. XIV, este tăiat de fundaţia zidurilor. Nivelului de locuire al castelului îi corespunde o placă de mortar, deasupra acesteia aflându-se un nivel de locuire datat larg în secolele XIV-XVI.

TL-I-m-A-05785.01 
Aşezare  Hallstatt (secolele al XII-lea-al V-lea a. Chr.) Babadag  

Locuirea medievală de pe Dealul Gras suprapune un nivel din prima epocă a fierului (cultura Babadag). Sporadic, au fost descoperite fragmente ceramice atribuite epocii romane.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare geofizică 2017

* BOTTEZ Valentin
* CROITORU Liliana
* TUFARU Marian
* VLADU Adi
* BIVOLARU Alexandra
Université Aix-en-Provence, France * *
Universitatea din București * *
2. cercetare sistematică 1999

Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Naţional, Bucureşti IOSIPESCU Raluca-Georgeta
Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I" IOSIPESCU Sergiu
3. cercetare sistematică 1994

Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Naţional, Bucureşti IOSIPESCU Raluca-Georgeta
IOSIPESCU Sergiu
4. cercetare sistematică 1983 - 1992

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti BARASCHI Silvia
Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Naţional, Bucureşti IOSIPESCU Raluca-Georgeta
Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară IOSIPESCU Sergiu
5. cercetare sistematică 1976

* BARASCHI Silvia
* CANTACUZINO Gheorghe
6. cercetare sistematică 1963-1964

* BARNEA Ion
* DRAGOMIR Ion
7. cercetare sistematică 1939

* AVAKIAN Grigore

Bibliografie
1. Irimia, Mihai, Observaţii privind arheologia secolelor VII-V î.e.n în Dobrogea, Pontica, VIII, Constanţa, 1975, p. 80-114 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Publicaţie]
3. Lista monumentelor istorice 2004, Monitorul Oficial nr. 646 bis/16/07/2004, 2004, p. 2259, poz. 141-143 [Publicaţie]
4. Lista Monumentelor Istorice 2015, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 113 bis/15.II.2016, 2016, 2523, https://patrimoniu.ro/images/lmi-2015/lista-monumentelor-istorice-2015.pdf [Publicaţie]
5. Lista Monumentelor Istorice 2010, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 670 bis/1.X.2010, 2010, https://patrimoniu.ro/images/LMI/LMI2010.pdf [Publicaţie]
6. Institutul Național al Patrimoniului, Proiect AFCN 360 - tur virtual, 2012, https://360.inp.org.ro/obiective/cetatea-enisala-jud-tulcea-tur-virtual-video [site web]
7. Baltres, Albert, Stanciu, Lucian, Cercetări privind rocile utilizate la construirea cetăţii medievale de la Enisala, Peuce S.N., IX, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Tulcea, 2011, 523-538, https://revistapeuce.icemtl.ro/wp-content/uploads/Arhiva-Peuce-Serie-noua/08-Peuce-SN-IX-2011/26-Baltres-Stanciu-sn.9.pdf [Publicaţie]
8. Damian, Oana, Considerații asupra ceramicii medievale pontice pe baza descoperirilor de la Enisala, Banatica, 23, Timișoara, 2013, 393-428 [Publicaţie]
9. Mănucu-Adameşteanu, Gheorghe, Oberlander, Ernest,, Monede antice și bizantine descoperite la Enisala, jud. Tulcea / Monnaies antiques et byzantines découvertes à Enisala, dép. de Tulcea / Ancient and Byzantine coins found at Enisala, Tulcea county, Cercetări numismatice, IV, București, 1982, 113-120, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=61916-monede-antice-si-bizantine-descoperite-la-enisala-jud-tulcea-monnaies-antiques-et-byzantines-decouvertes-a-enisala-dep-de-tulcea-ancient-and-byzantine-coins-found-at-enisala-tulcea-county [Publicaţie]
10. Dragomir, Ion, La fortrese merdievale d'Enisala - outils, armes et objects de parure, Danubius, VI-VII, Muzeul de Istorie Galați, Galați, 1973, 29-40, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=1714-la-fortrese-merdievale-d-enisala-outils-armes-et-objects-de-parure [Publicaţie]
11. Mănucu-Adameşteanu, Gheorghe, Necropola medievală de la Enisala, jud. Tulcea (1967-1968), Materiale și Cercetări Arheologice, 17, Bucureşti, 1993, 455-468, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=35527-necropola-medievala-de-la-enisala-jud-tulcea-1967-1968 [Publicaţie]
12. Simion, Gavrilă, Necropolele getice de la Enisala și Telița, Peuce, VI, ICEM, Tulcea, 1977, 49-72, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=9709-necropolele-getice-de-la-enisala-si-telita [Publicaţie]
13. Baraschi, Silvia, Cantacuzino, Gheorghe, Cercetări arheologice din cetatea de la Enisala (1976), Peuce, VIII, ICEM, Tulcea, 1980, 459-471, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=27179-cercetari-arheologice-din-cetatea-de-la-enisala-1976 și https://revistapeuce.icemtl.ro/wp-content/uploads/Arhiva-Peuce-Serie-veche/08-Peuce-SV-VIII-1980-Istorie/14-Baraschi-Cantacuzino.pdf [Publicaţie]
14. Mănucu-Adameşteanu, Gheorghe, Necropola medievală de la Enisala. Raport preliminar de săpătură (1977), Peuce, VIII, ICEM, Tulcea, 1980, 473-496 [Publicaţie]
15. Mănucu-Adameşteanu Mihaela, Necropola daco-romană de la Enisala, com Sarichioi, jud Tulcea, Peuce, IX, ICEM, Tulcea, 1984, 31-39, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=21948-necropola-daco-romana-de-la-enisala-com-sarichioi-jud-tulcea [Publicaţie]
16. Mănucu-Adameşteanu, Gheorghe, Oberlander, Ernest, Noi dovezi de locuire pe teritoriul actual al satului Enisala în mileniul I e.n, Peuce, IX, ICEM, Tulcea, 1984, 349-354, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=7674-noi-dovezi-de-locuire-pe-teritoriul-actual-al-satului-enisala-in-mileniul-i-e-n [Publicaţie]
17. Mănucu-Adameşteanu, Gheorghe, Ceramica din secolul XIV descoperită în așezarea medievală de la Enisala (județul Tulcea), Peuce, X, ICEM, Tulcea, 1991, 393-397, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=33164-ceramica-din-secolul-xiv-descoperita-in-asezarea-medievala-de-la-enisala-judetul-tulcea [Publicaţie]
18. Maxim, Mihai, Nicolae, Eugen, Monedele otomane descoperite în necropola medievală de la Enisala, Peuce, IX, ICEM, Tulcea, 1984, 559-572, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=20202-monedele-otomane-descoperite-in-necropola-medievala-de-la-enisala [Publicaţie]
19. Stanc, Simina, Stănică, Aurel Daniel, Noi cercetări arheologice preventive la Cetatea Enisala. Date arheologice și arheozoologice, Peuce, XVII, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Tulcea, 2019, 249-274, http://revistapeuce.icemtl.ro/wp-content/uploads/10-Stanc-Stanica-Peuce-17-2019-6K_opt.pdf [Publicaţie]
20. Iosipescu, Raluca; Iosipescu, Sergiu, Enisala | Comuna: Sarichioi | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetatea medievală | Anul: 1994, Cronica Cercetărilor Aheologice din România. Campania 2004, Institutul de Memorie Culturală, 1995, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=118&d=Enisala-Sarichioi-Tulcea-Cetatea-medievala-1994 [Publicaţie]
21. Iosipescu, Raluca; Iosipescu, Sergiu, Enisala | Comuna: Sarichioi | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetatea medievală | Anul: 1983 - 1992, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 1983-1992, Institutul de Memorie Culturala, 1993, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=818&d=Enisala-Sarichioi-Tulcea-Cetatea-medievala-1983--1992 [Publicaţie]
22. Iosipescu, Raluca; Iosipescu, Sergiu, Enisala | Comuna: Sarichioi | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetatea medievală | Anul: 1999, Cronica Cercetărilor Aheologice din România. Campania 1999, Institutul de Memorie Culturala, 2000, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=934&d=Enisala-Sarichioi-Tulcea-Cetatea-medievala-1999 [Publicaţie]
23. Bottez, Valentin; Bivolaru, Enisala | Comuna: Sarichioi | Judeţ: Tulcea | Punct: Dealul cetăţii Heracleea | Anul: 2017, Cronica Cercetărilor Aheologice din România. Campania 2017, Institutul Național al Patrimoniu, 2018, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6255&d=Enisala-Sarichioi-Tulcea-Dealul-cetatii-Heracleea-2017 [Publicaţie]
24. Iosipescu, Raluca, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1995, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 1996, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=324&d=Enisala-Sarichioi-Tulcea-Cetatea-medievala-1995 [Publicaţie]
25. Iliescu, Octav, Însemnări privitoare la descoperiri monetare (II), SCN, II, 1958, 447-463 [Publicaţie]
26. Iliescu, Octav, Emisiuni monetare ale orașelor medievale de la Dunărea de Jos, Peuce, II, Tulcea, 1971, 261-266 [Publicaţie]
27. Iliescu, Octav, Cu privire la o hartă parțială a sud-estului Europei datând din preajma bătăliei de la Nicopole, SMIM, IX, 1978, 193-197 [Publicaţie]
28. Papuc, Gheorghe, Câteva monede feudale din Țara Românească și Moldova descoperite în Dobrogea, Pontica, III, Constanța, 1970, 391-395 [Publicaţie]
29. Barnea, Ion; Ștefănescu, Ștefan, Din Istoria Dobrogei, Bizantini, români şi bulgari la Dunărea de Jos, vol. III, Editura Academiei, București, 1971 [Publicaţie]
30. Ailincăi, Sorin-Cristian, 2017 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
31. Ailincăi, Sorin-Cristian; Micu, Cristian; Mihail, Florian; Stănică, Aurel; Mocanu, Marian; Nuțu, George; Titov, Iuliana; Chiselev, Alexandru; Negoiță, Alexandru; Panait, Valentin, Studiu istoric şi arheologic comuna Sarichioi, 2017 [Studiu istoric PUG]
 
Fotografii sit

Scroll