Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
167482.04 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
VL-I-s-A-09508 |
|
Nume
|
|
Situl arheologic de la Râmnicu Vâlcea - cartier Copăcelu |
|
Județ
|
|
Vâlcea |
|
Unitate administrativă
|
|
Municipiul Râmnicu Vâlcea |
|
Localitate
|
|
Râmnicu Vâlcea |
|
Adresa
|
|
Str. Gh. Veţeleanu, Ghioceilor 70, Copăcelu 120A, |
|
Punct
|
|
cartier Copăcelu |
|
Punct alte denumiri
|
|
cartier Valea Răii |
|
Reper
|
|
Cartierul Copăcelu este situat la 6 km SV de centrul municipiului Râmnicu Vâlcea. Situl se află în unghiul format de şoseaua ce duce spre Ocnele Mari cu pârâul Sărata (pe terasa alovionară stângă ) în jurul căminului cultural Copăcelu, la poalele Dealului "Valea Mitric"(Dealul Găneştilor). |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Sărata |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
|
Forma de relief
|
|
deal |
|
Utilizare teren
|
|
locuire |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
aşezare |
|
Descriere
|
|
Aşezarea de la Copăcelu, punctul Valea Răii, este situată la aproximativ 5 km sud-vest de Râmnicu Vâlcea, pe terasa aluvionară aflată pe partea stângă a pârâului Sărata. La nord se află dealuri alcătuite din tufuri vulcanice dacitice datate în Dendronianul inferior, iar spre sud-est se întinde lunca Oltului. Poziţia geografică favorabilă şi resursele naturale ale zonei au determinat o utilizare îndelungată a acestui spaţiu, situl oferind dovezi ale unor locuiri succesive din neoliticul timpuriu până la începutul primei epoci a fierului. Meritul descoperirii sitului îi revine lui Dumitru Berciu, care a efectuat primul sondaj arheologic în anul 1960, în curtea fostului SMT. Ulterior, între anii 1962 şi 1964, acesta a desfăşurat cercetări sistematice la care au participat studentul Cornel Mirescu şi Gheorghe Petre-Govora. Rezultatele preliminare au fost publicate în anul 1966, când s-a precizat că materialul arheologic descoperit la Valea Răii aparţine neoliticului timpuriu, culturii Starčevo-Criş, reprezentată prin două niveluri de locuire, peste care se suprapune ceramică atribuită culturii Boian, faza a II-a de început, aparţinând neoliticului dezvoltat. Încadrarea cronologică a descoperirilor de la Copăcelu şi toate referirile ulterioare privind evoluţia acestora se bazează pe sistemul cronologic elaborat de Gheorghe Lazarovici, devenit un reper fundamental pentru cercetarea neoliticului din această regiune. În anul 1969, Dumitru Berciu, împreună cu M. Iosifaru şi S. Purice, au realizat o săpătură de salvare în curtea Căminului Cultural, unde au identificat atât nivelul de cultură aparţinând neoliticului timpuriu, cât şi o locuinţă atribuită culturii Verbicioara, faza finală. Cercetările au fost reluate în anul 2002, odată cu mutarea în zonă a sinistraţilor de la Ocnele Mari, după prăbuşirea Câmpului de sonde II. Investigaţiile au fost coordonate de Marin Iosifaru şi Constantin Fântâneanu şi s-au concentrat la limita sudică a aşezării, în punctele Centrala Termică, Govil, Drumul 2-2' şi Căminul Cultural. Aceste cercetări au permis realizarea stratigrafiei sitului şi delimitarea extinderii sale spre sud. S-a constatat o locuire intensă pe loturile P1, P2 şi P7, una sporadică pe loturile P3, P8 şi P9, în timp ce pe loturile P4, P5, P6, P10 şi P11 a fost identificat un strat de viitură cu grosimi cuprinse între 0,30 m şi 1,90 m. Pe baza acestor observaţii s-a formulat ipoteza că, în trecut, Oltul avea un braţ secundar paralel cu albia principală, care forma mai multe insule, printre acestea putându-se număra Ostrovenii de astăzi şi zona Copăcelu. Stratul de cultură neolitic are o grosime de aproximativ 0,90 m şi cuprinde două niveluri de locuire caracterizate prin bordeie de formă aproximativ circulară, dispuse probabil în şiruri. Nivelul apare la adâncimea de circa -1,60 m faţă de nivelul actual de călcare şi este acoperit de un strat consistent de aluviuni. În secţiunea trasată pe Drumul 2-2', la adâncimi cuprinse între -1,40 şi -1,60 m, au fost descoperite câteva fragmente ceramice atribuite culturii Coţofeni, fără identificarea unui nivel de cultură propriu-zis. În punctul Căminul Cultural au fost descoperite materiale din epoca bronzului aparţinând culturii Verbicioara, fazele IV-V, precum şi un strat de cultură neolitic timpuriu cu două niveluri de locuire. Din punct de vedere cronologic, descoperirile neolitice sunt încadrate în fazele IIIB şi IVA ale culturii Starčevo-Criş, conform sistemului lui Gheorghe Lazarovici, respectiv în etapele Cârcea III-IV (Viaduct I-II), conform periodizării propuse de Marin Nica. În termeni de cronologie absolută, aceste descoperiri pot fi plasate în jurul datei de 4530 ± 75 î.Hr., fără ca această datare să fie considerată definitivă. În anii 2003-2004 au fost reluate cercetările sistematice de către Marin Iosifaru şi Constantin Fântâneanu în mai multe puncte ale sitului: în curtea fostului SMT, la aproximativ 20 m est de vechile săpături din anii 1962-1964; pe proprietatea Govil, la circa 10 m nord de cercetările din 2002; precum şi pe proprietăţile situate la nord de DN Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu. Rezultatele au demonstrat că aşezarea neolitică aparţinând culturii Starčevo-Criş se extinde pe ambele părţi ale drumului naţional şi până în apropierea pârâului Sărata, ocupând exclusiv terasa joasă a acestuia. Totodată, a fost identificată o locuire sporadică atribuită culturilor Glina şi Gornea-Orleşti, surprinsă la sud de DN Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu, în S XII/2003. Un nivel de cultură Verbicioara, fazele I şi IV-V, a fost documentat în aceeaşi secţiune şi pe proprietăţile Sârbu Ana, Colţa Ilie şi Colţa Elisabeta. Din cauza pânzei freatice aflate la numai 0,50 m adâncime în zona estică a Căminului Cultural, cercetările de pe proprietăţile Niţişor Vasile şi Dogaru Ilie nu au putut fi adâncite suficient pentru confirmarea prezenţei aşezării. Cercetările arheologice preventive desfăşurate între 2004 şi 2007 pe proprietăţi situate în jurul Căminului Cultural şi de o parte şi de alta a DN Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu au confirmat existenţa nivelurilor Starčevo-Criş din neoliticul timpuriu, precum şi a unor niveluri de locuire aparţinând culturilor Glina şi Verbicioara pe proprietăţile Gogiu Lucia, Marin Toma şi Belbu Valerian. Materialul arheologic rezultat din aceste campanii se încadrează, în majoritate, în fazele IIIB-IVA ale culturii Starčevo-Criş. În anul 2008, un colectiv format din Marin Iosifaru, I. Tuţulescu şi C. Tulugea a efectuat cercetări preventive pe strada Ghioceilor, drumul care leagă DN Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu de localitatea Ocnele Mari şi urmează baza dealurilor cu tufuri vulcanice din nord-estul Căminului Cultural. Cu acest prilej a fost descoperită parţial o locuinţă aparţinând culturii Sălcuţa, în dreptul imobilului nr. 62, precum şi resturile unei locuinţe Verbicioara I, la aproximativ 30 m est de pârâul Valea Goruneilor. Alte două locuinţe cu materiale caracteristice fazelor Verbicioara I şi Verbicioara IV-V au fost identificate la aproximativ 6 m vest de aceasta. Rezultatele cercetării au permis formularea concluziei că terasa mijlocie a pârâului Sărata a fost ocupată în special de comunităţi aparţinând culturilor Sălcuţa şi Verbicioara. În anul 2010, cercetarea arheologică preventivă realizată pe proprietatea situată pe strada Ghioceilor nr. 68, de către Marin Iosifaru, I. Tuţulescu şi C. Tulugea, a dus la identificarea unui nivel de cultură aparţinând Hallstattului timpuriu. La adâncimi cuprinse între -1,40 şi -1,60 m a fost descoperită o locuinţă de suprafaţă, iar la extremitatea estică a acesteia, între -1,40 şi -1,75 m, un mormânt triplu de înhumaţie. Ansamblul descoperirilor efectuate până în prezent demonstrează existenţa unei locuiri de lungă durată în zona Copăcelu, începând cu neoliticul timpuriu şi continuând prin eneolitic, epoca bronzului şi până la începutul primei epoci a fierului. Succesiunea nivelurilor Starčevo-Criş, Boian, Coţofeni, Sălcuţa, Glina, Gornea-Orleşti, Verbicioara şi Hallstatt timpuriu transformă situl într-un reper esenţial pentru cunoaşterea evoluţiei comunităţilor preistorice din bazinul mijlociu al Oltului. Cercetările viitoare au potenţialul de a aduce noi informaţii privind extinderea aşezării şi eventuala prezenţă a unor locuiri din alte perioade istorice. |
|
Descoperitor
|
|
Dumitru Berciu |
|
Data descoperirii
|
|
1960 |
|
Stare de conservare
|
|
grav afectat / 04.05.2007 |
|
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 4 / 28.01.2021 |
|
Regim de proprietate
|
|
privată |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
19.10.2026
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului
|
Cod LMI
|
|
Aşezare
|
Neolitic timpuriu
|
Starčevo - Criş /
III B şi IV A
|
|
Reprezintă principala şi cea mai extinsă locuire identificată în acest sit arheologic. Cercetările din anii 2002-2003, precum şi diagnosticul arheologic din 2023, au demonstrat existenţa unei aşezări de mari dimensiuni dezvoltate pe terasa joasă a pârâului Sărata şi de o parte şi de alta a DN Râmnicu Vâlcea - Târgu Jiu.
Au fost identificate două niveluri distincte de locuire, reprezentate prin bordeie cu plan aproximativ circular şi complexe menajere. Stratul de cultură are grosimi ce ating aproximativ 0,90 m şi conţine cantităţi importante de ceramică, chirpici, cărbune şi resturi de locuire. Materialul ceramic este modelat manual din pastă bine frământată, cu degresanţi organici şi minerali (nisip, pleavă, cochilii şi cioburi pisate), fiind specific fazelor târzii ale culturii Starčevo-Criş.
În diagnosticul din 2023 au fost documentate trei complexe atribuite acestei culturi (Cx.1, Cx.3 şi Cx.4), constând în gropi şi amenajări cu umpluturi bogate în ceramică, chirpici şi cărbune. Locuirea aparţinând nivelului neolitic timpuriu este documentată în mai multe puncte ale sitului, fiind identificată în zona fostului SMT, pe proprietatea Govil, în Sectorul Căminul Cultural, la Drumul 2-2' şi pe strada Copăcelu nr. 115. Distribuţia descoperirilor indică o ocupare mai intensă în loturile P1, P2 şi P7, unde densitatea complexelor şi a materialului arheologic sugerează existenţa unor nuclee de habitat mai bine conturate. Corelarea tuturor datelor disponibile permite reconstituirea unei arii de locuire extinse, a cărei dezvoltare maximă poate fi urmărită până în apropierea pârâului Sărata, pe terasa joasă a acestuia. Pe tot cuprinsul sitului arheologic.
|
|
|
Aşezare
|
Epoca bronzului timpuriu
|
Glina
|
|
Locuirea Glina este redusă şi sporadică, fiind identificată doar prin materiale arheologice dispersate, fără o aşezare extinsă.
Cercetările sistematice din 2003 şi cele preventive din jurul Căminului Cultural au confirmat existenţa unui nivel de locuire Glina suprapus peste zone deja ocupate în perioadele anterioare. exclusiv la sud de DN Râmnicu Vâlcea - Târgu Jiu; secţiunea S XII/2003; sectorul Căminul Cultural şi zonele învecinate.
|
|
|
Aşezare
|
Epoca bronzului timpuriu
|
Coţofeni
|
|
Prezenţa culturii Coţofeni este atestată exclusiv prin câteva fragmente ceramice descoperite în secţiunea de la Drumul 2-2'. sectorul Drumul 2-2; limita sudică a aşezării investigate în campania din 2002
|
|
|
Aşezare
|
Epoca bronzului târziu
|
Verbicioara
|
|
Reprezintă cea mai importantă etapă post-neolitică documentată în sit. Sunt atestate mai multe faze ale culturii Verbicioara, respectiv fazele I şi IV-V. Au fost documentate complexe de locuire: locuinţe de suprafaţă; complexe menajere, dar si materiale arheologice: ceramică fină şi semifină; castroane; vase bitronconice; ceşti de tip kantharos (khantaros); fragmente decorate cu linii incizate. În curtea Căminului Cultural a fost documentată o locuinţă aparţinând fazei finale Verbicioara. Pe strada Ghioceilor au fost descoperite resturile unei locuinţe Verbicioara I şi alte două locuinţe cu materiale Verbicioara I şi IV-V. În diagnosticul din 2023 a fost identificat complexul Cx.2, atribuit bronzului târziu şi culturii Verbicioara. Locuirea din epoca bronzului târziu, atribuită culturii Verbicioara, este atestată în mai multe sectoare ale sitului, fiind identificată în zona Căminului Cultural, pe proprietăţile situate la nord de DN Râmnicu Vâlcea - Târgu Jiu, în S XII/2003, pe strada Ghioceilor, în arealul aflat la aproximativ 30 m est de pârâul Valea Goruneilor şi pe strada Copăcelu nr. 115 (Sondajul 3). Distribuţia vestigiilor indică dezvoltarea unei aşezări amplasate pe terasa mijlocie a pârâului Sărata, într-un cadru geomorfologic favorabil locuirii permanente.
|
|
|
Descoperiri ceramice
|
Eneolitic timpuriu
|
Boian /
II
|
|
|
|
|
aşezare
|
Hallstatt timpuriu
|
Neprecizat
|
|
Această etapă este reprezentată printr-o descoperire deosebit de importantă realizată în urma cercetării preventive de pe strada Ghioceilor nr. 68. Au fost identificate: o locuinţă de suprafaţă descoperită la adâncimea de aproximativ 1,40-1,60 m; un mormânt triplu de înhumaţie amplasat la extremitatea estică a locuinţei, la adâncimi cuprinse între 1,40 şi 1,75 m. Strada Ghioceilor; sectorul nord-estic al sitului arheologic
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
diagnostic arheologic intruziv
|
2023
|
Diagnostic arheologic intruziv desfășurat pe strada Copăcelu nr. 115, între 12 - 13 iulie 2023, în baza autorizației de cercetare nr. 409/03.07.2024, emisă de Ministerul Culturii. Cercetarea s-a desfășurat în perimetrul sitului arheolgic precum și în zona de protecție a acestuia. Au fost realizate 7 sondaje, orientate est-vest și sud-nord. Săpătura a fost realizată mecanizat, urmată de cea manuală, de desen la scara, fotografiere, înregistrare etc. Sondajul 1 a avut următoare dimensiuni: 7 x 1,8 m, fiinda trasat în extremitatea de vest a suprafeței afectată de proiect, fiind orientată nord-sud. Cercetarea a ajuns la adâncimea de 2 metri. În profilul de est s-a documentat următoarea secvență stratigrafică: - 0,00 – 0,35 m, sol vegetal; - 0,35 – 0,59 m,strat brun-închis, pigmentat cu fragmente ceramice, chirpici, strat de cultură Starčevo-Criș; - 0,59 – 0,74 m, strat brun-deschis/tigrat, lutos, fără urme arheologice; - 0,74 – 1,20 m, nisip de culoare brun-închis/depunere aluvioanară; - 1,20 – 2 m, strat nisipos, galben deschis. Sondajul 2 a avut următoarele dimensiuni: 8 x 1,6 m, fiind trasat la S1, orientat nord-sud. În profilul de est al S2 a fost documentată următoarea secvență stratigrafică: - 0,00 – 0,38 m, strat vegetal; - 0,38 – 2,20 m, umplutură (sondaj Dumitru Berciu, realizat în perioada anilor 60). Sondajul 3 a avut următoarele dimensiuni: 7,6 x 1,6 m, fiind trasată la limita de sud a proprietății (drum actual de acces), orientată est-vest. În profilul de sud al S3 a fost documentată următoarea secvență stratigrafică: - 0,00 – 0,38 m, strat vegetal. În acest strat a fost descoperit Cx.2. complex aparținând epocii bronzului, respectiv cultura Verbicioara; - 0,38 – 0,68 m, strat brun-închis, pigmentat cu fragmente ceramice, chirpici, strat de cultură Starčevo-Criș. Aici au fost identificate două complexe: Cx.3-Cx.4.; - 0,68-1,18 m, strat brun-deschis/tigrat, lutos, fără urme arheologice; - 1,18 – 1,40 m, depunere aluvionară. În profilul de nord al S3 a a fost documentată următoarea secvență stratigrafică: - 0,00 – 0,38 m, strat vegetal; - 0,38 – 0,68 m, strat brun-închis, pigmentat cu fragmente ceramice, chirpici, strat de cultură Starčevo-Criș. Aici a fost identificat complexul notat Cx.1; - 0,68-1,18 m, strat brun-deschis/tigrat, lutos, fără urme arheologice; - 1,18 – 1,40 m, depunere aluvionară. Sondajul S4 a avut următoarele dimensiuni: 6,2 x 1,6 m, fiind trasată la est de S2, orientată est-vest. În profilul de sud al S4 a fost documentată următoarea secvență stratigrafică: - 0,00 – 0,40 m, umplutură din pietriș; - 0,40 – 0,80 m, sol brun-închis/lutos (negru) fără urme arheologice; - 0,80 – 1,06 m, strat brun-închis, pigmentat cu fragmente ceramice, chirpici, strat de cultură Starčevo-Criș. Stratul de cultură se subțiază treptat către est, în capătul secțiunii, grosimea fiind de 0,08-0,10 m; - 1,06 – 0,91 m, strat brun-deschis/tigrat, lutos, fără urme arheologice/steril. Sondajul S5 a avut următoarele dimensiuni: 5,8 x 1,6 m, fiind trasată la est de S4, orientată est-vest. În profilul de nord al S5 a fost documentată următoarea secvență stratigrafică: - 0,00 – 0,40 m, umplutură din pietriș; - 0,40 – 0,80 m, sol brun-închis/lutos (negru) fără urme arheologice; - 0,80 – 2 m, strat brun-deschis/tigrat, lutos, fără urme arheologice/steril. Sondajul S6 a avut următoarele dimensiuni: 1,6 x 5 m, fiind trasată la est de S5, orientată est-vest. În profilul de nord al S6 a fost documentată următoarea secvență stratigrafică: - 0,00 – 0,15 m, sol vegetal; - 0,15 – 0,68 m, umplutură din pietriș; - 0,68 –1,48 m, sol brun-închis/lutos (negru) fără urme arheologice; - 1,48 –1,80 m strat brun-deschis/tigrat, lutos, fără urme arheologice/steril. Sondajul S7 a avut următoarele dimensiuni: 6,6 x 1,6 m, fiind trasată la est de S5, orientată est-vest. În profilul de nord al S7 a fost documentă următoarea secvență stratigrafică: - 0,00 – 0,10 m, sol vegetal; - 0,10 – 0,70 m, umplutură din pietriș; - 0,70 –1,40 m, sol brun-închis/lutos (negru) fără urme arheologice; - 1,40 –1,80 m strat brun-deschis/tigrat, lutos, fără urme arheologice/steril. Au fost documentate niveluri și materiale arheologice din neoliticul timpuriu, cultura Starčevo-Criș în Sondajele 1-4, situate în proximitatea DN74 (Str. Copăcelu). Un nivel de epoca bronzului târziu, cultura Verbicioara, a fost identificat în sondajul 3. În Sondajul 3 au fost documentate patru complexe arheologice. Cx.1: Complexul a fost descoperit la adâncimea de -0,65 m. Are formă circulară și dimensiunile de 0,80 m la partea superioară și 0,50 m la bază. Adâncimea maximă surprinsă în profil este de 0,70 m. Umplutura este de culoare brun-închisă și conține fragmente de chirpici și cărbune. Pe baza materialului arheologic și a caracteristicilor sale, complexul este atribuit neoliticului timpuriu, culturii Starčevo-Criș .
Cx.2: Complexul a fost identificat la adâncimea de -0,35 m. Acesta are formă circulară, cu diametrul de 0,72 m la partea superioară și 0,67 m la bază. Adâncimea maximă observată în profil este de 0,34 m. Umplutura, de culoare brun-deschisă, conține fragmente de chirpici și material ceramic. Complexul este datat în perioada bronzului târziu și atribuit culturii Verbicioara.
Cx.3: Complexul a fost descoperit la adâncimea de -0,65 m. Prezintă un plan patrulater, având dimensiunile de 1,90 m la partea superioară și 1,80 m la bază. Adâncimea maximă surprinsă pe profil este de 0,50 m. Umplutura, de culoare brun-închisă, conține fragmente de chirpici, material ceramic și cărbune. Complexul este încadrat cronologic în neoliticul timpuriu și atribuit culturii Starčevo-Criș.
Cx.4: Complexul a fost surprins la adâncimea de -0,70 m. Are formă circulară, cu diametrul de 0,60 m la partea superioară și 0,40 m la bază. Adâncimea maximă documentată în profil este de 0,60 m. Umplutura este de culoare brun-închisă și conține cărbune. Pe baza caracteristicilor sale, complexul este atribuit neoliticului timpuriu, culturii Starčevo-Criș. Materialul ceramic atribuit epocii bronzului este reprezentat de trei fragmente ceramice realizate dintr-o pastă semifină, având în compoziție nisip de bună calitate, pietricele și cioburi pisate utilizate ca degresant. Din punct de vedere tipologic, au fost identificate fragmente provenind de la un castron (fig. 28/2), un vas bitronconic (fig. 28/1) și o ceașcă de tip khantaros (fig. 32/2). Decorul este prezent doar pe toarta ceștii de tip khantaros, fiind realizat prin șiruri de linii incizate dispuse paralel (fig. 32/2).
Materialul ceramic de epocă neolitică a fost modelat manual dintr-o pastă omogenă și bine frământată, având ca degresant nisip fin sau semigrosier, la care se puteau adăuga pleavă, pietricele, cochilii de scoici ori melci pisați. Ceramica grosieră este predominantă în cadrul lotului analizat și se caracterizează prin utilizarea unui amestec de lut, pleavă și cioburi pisate. Fragmentele ceramice prezintă urme ale unei arderi oxidante incomplete, miezul vaselor păstrând frecvent o culoare neagră, aspect ce indică o ardere neuniformă sau insuficientă. În urma diagnosticului arheologic efectuat în perioada 12-13.07.2023 s-a constatat că perimetrul supus investiției se află la limita sudică a așezării neolitice de la Copăcelu-Valea Răii și la limita estică a așezării de epoca bronzului din același punct. Cercetarea a evidențiat prezența nivelului de locuire neolitic la adâncimi cuprinse între 0,60 și 0,80 m, situație care diferă de observațiile anterioare din literatura de specialitate, unde nivelul Starčevo-Criș era semnalat la adâncimi de 1,70-2,00 m. Din acest motiv, sondajele au fost executate până la adâncimea de -2,20 m. Analiza configurației terenului și a cartografiei istorice indică existența unor grinduri pe care s-au concentrat locuirile preistorice, în timp ce spațiile dintre acestea nu par să fi fost ocupate, aspect observat în special în sectorul sondajelor S.4-S.7. Desfășurarea cercetării a fost îngreunată de prezența numeroaselor materiale de construcție și a unei barăci amplasate în zona investigată.
Materialul arheologic recuperat atestă două etape distincte de locuire. Descoperirile atribuite epocii bronzului se încadrează în perioada târzie, respectiv în faza a IV-a a culturii Verbicioara, în timp ce materialele neolitice aparțin fazelor IIIB-IVA ale culturii Starčevo-Criș. Prin cercetarea de diagnostic intruziv au fost investigate 56,76 m² din suprafața afectată de proiect, la care se adaugă încă 18,56 m² cercetați prin două sondaje realizate pe traseul drumului de acces. Aceste rezultate confirmă extinderea ambelor situri arheologice în zona studiată și contribuie la o mai bună înțelegere a distribuției spațiale a locuirilor preistorice din arealul Copăcelu-Valea Răii.
|
Muzeul Județean "Aurelian Sacerdoțeanu" Vâlcea
|
TUȚULESCU
|
Ion
|
|
TERTECI
|
Cristian-Carol
|
|
TULUGEA
|
Claudiu Aurel
|
|
2.
|
cercetare preventivă
|
2010
|
Cercetare arheologică preventivă pe strada Ghioceilor nr. 68. A dus la descoperirea unui nivel de cultură aparținând hallstatt-ului timpuriu. La adâncimea de -1, 40 -1,60m a fost descoperită o locuinţă de suprafaţă, iar la extremitatea estică a acesteia un mormânt triplu de înhumaţie ( -1,40 -1,75m).
|
Muzeul Județean "Aurelian Sacerdoțeanu" Vâlcea
|
IOSIFARU
|
Mariana
|
|
TUȚULESCU
|
Ion
|
|
TULUGEA
|
Claudiu Aurel
|
|
3.
|
cercetare preventivă
|
2008
|
Cercetare preventivă pe strada Ghioceilor, ce face legătura între DN Rm. Vâlcea – Tg.Jiu şi Ocnele Mari, urmând baza dealurilor tufoase situate la N/E de Căminul Cultural. A fost descoperită parţial o locuinţă Sălcuţa în faţa locuinţei cu nr. 62, resturile unei locuinţe Verbicioara I, la 30 m est de pârâul Valea Goruneilor şi două locuinţe cu material Verbicioara I şi IV –V situate la cca 6m vest de locuinţa amintită anterior. Se poate spune că terasa mijlocie a pârâului Sărata a fost locuită numai de purtătorii culturilor Sălcuţa şi Verbicioara.
|
Muzeul Județean "Aurelian Sacerdoțeanu" Vâlcea
|
IOSIFARU
|
Mariana
|
|
TUȚULESCU
|
Ion
|
|
TULUGEA
|
Claudiu Aurel
|
|
4.
|
cercetare preventivă
|
2004-2007
|
Cercetări arheologice preventive grupate în jurul Căminului Cultural, de-o parte și de alta a DN Râmnicu-Vâlcea - Τârgu-Jiu. Au confirmat confirmat prezenţa nivelelor de cultură Starcevo-Criş din neoliticul timpuriu dar şi un nivel de locuire Glina şi Verbicioara.
|
Muzeul Județean "Aurelian Sacerdoțeanu" Vâlcea
|
IOSIFARU
|
Mariana
|
|
FÂNTÂNEANU
|
Cristinel
|
|
5.
|
cercetare sistematică
|
2003-2004
|
Cercetări sistematice în mai multe puncte: în curtea fostului SMT, la cca 20 m est de vechile săpături din anii 1962-1964 ; pe proprietatea Govil, la cca 10m nord de săpăturile din 2002 şi proprietăţile situate la nord de DN Rm. Vâlcea Tg. Jiu, unde au fost făcute mai multe casete pentru a urmării locuirea din acest sit. S-au putut constata următoarele: aşezarea neolitică aparţinând culturii Starcevo Criş se întinde de o parte şi de alta a DN Rm. Vâlcea – Tg.Jiu, până în apropierea pârâului Sărata, numai pe terasa joasă a acestuia; locuire sporadică Glina şi Gornea – Orleşti, a fost întâlnită doar la sud de DN Rm. Vâlcea –Tg.Jiu, în S XII/2003; nivel de cultură Verbicioara, fazele I şi IV-V, a fost întâlnit în S XII /2003, pe proprietăţile/ de la nord de drumul național.
|
Muzeul Județean "Aurelian Sacerdoțeanu" Vâlcea
|
IOSIFARU
|
Mariana
|
|
FÂNTÂNEANU
|
Cristinel
|
|
6.
|
cercetare de salvare
|
2002
|
Cercetarea s-a desfășurat în contextul construirii unui cartier pentru sinistrații de la Ocnele Mari. S-a reușit delimitarea parțială a sitului pe latura de sud-est. Cercetările de salvare efectuate în anul 2002 la limita sudică a așezării, în punctele Centrala Termică, Govil, Drumul 2-2' și Căminul Cultural, au contribuit la definirea extinderii sitului și la stabilirea stratigrafiei acestuia. Investigațiile au evidențiat o locuire intensă pe anumite loturi (P1, P2 și P7), una sporadică pe altele (P3, P8 și P9), iar în zonele P4, P5, P6, P10 și P11 au fost identificate depuneri masive de viitură cu grosimi cuprinse între 0,30 și 1,90 m. Aceste observații au sugerat existența, în trecut, a unui braț secundar al râului Olt, care forma insule și zone separate de locuire.
Stratul de cultură neolitic, cu o grosime de aproximativ 0,90 m, a fost identificat la circa 1,60 m sub nivelul actual de călcare și cuprinde două niveluri de locuire reprezentate prin bordeie de formă aproximativ circulară. În secțiunea de pe Drumul 2-2' au fost descoperite și câteva fragmente ceramice atribuite culturii Coțofeni, fără existența unui nivel de locuire distinct. În punctul Căminul Cultural au fost identificate atât materiale din epoca bronzului, specifice culturii Verbicioara (fazele IV-V), cât și un nivel de cultură neolitică timpurie cu două etape de locuire.
Materialele neolitice au fost încadrate cronologic în fazele IIIB și IVA ale culturii Starčevo-Criș, respectiv în etapele Cârcea III-IV. Pe baza datelor disponibile, locuirea este atribuită mijlocului mileniului al V-lea î.Hr., ilustrând continuitatea și complexitatea ocupării preistorice a acestei zone de pe valea Oltului.
|
Muzeul Județean "Aurelian Sacerdoțeanu" Vâlcea
|
IOSIFARU
|
Mariana
|
|
FÂNTÂNEANU
|
Cristinel
|
|
7.
|
cercetare de salvare
|
1969
|
O săpătură de salvare în curtea Căminului Cultural, unde se documentează atât nivelul de cultură aparţinând neoliticului timpuriu cât şi o locuinţă Verbicioara , faza finală.
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti
|
BERCIU
|
Dumitru
|
|
Universitatea Bucureşti
|
IOSIFARU
|
Mariana
|
|
PURICE
|
S.
|
|
8.
|
cercetare sistematică
|
1961-1965
|
|
*
|
MIRESCU
|
Cornel
|
| *
|
PETRE-GOVORA
|
Gheorghe
|
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti
|
BERCIU
|
Dumitru
|
|
9.
|
sondaj
|
1960
|
Sondaj în curtea fostului SMT în urma căruia este descoperit situl arheologic.
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti
|
BERCIU
|
Dumitru
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, 2295, poz. 8 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
Iosifaru, Mariana, Cronica cercetarilor arheologice din România. Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2324 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
|
3.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
|
|
4.
Iosifaru, Mariana, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2008 - VALACHICA XXI-XXII, CIMEC-Institutul de Memorie CulturalăCIMEC - Institutul de Memorie Culturală și Complexul Național Muzeal "Curtea Domnească" Târgoviște, Bucureşti, 2009, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4146&d=Copacelu-Ramnicu-Valcea-Valcea-cartier-Copacelu-Valea-Raii-str-Ghioceilor-2008 [Publicaţie]
|
|
5.
Iosifaru, Mariana, 2005 [Fişă tehnică]
|
|
6.
Iosifaru, Mariana, 2008 [raport de cercetare preventivă]
|
|
7.
Iosifaru, Mariana, 2007 [fișă tehnică]
|
|
8.
Iosifaru, Mariana, Raport de cercetare arheologică preventivă. Desființare locuință, D+P+M Rotaru Elena, strada Drumul Gării, nr. 1, Cartier Copăcelu, Râmnicul Vâlcea, jud. Vâlcea, 2010 [raport]
|
|
9.
Tuțulescu, Ion, Terteci, Carol, Locuirile sitului arheologic de la Copăcelu, județul Vâlcea, In honorem prof. Univ. Dr. Sabin Adrian Luca: istorie și destin, Muzeului Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 119-132, https://www.researchgate.net/publication/334131711_Locuirile_sitului_arheologic_de_la_Copacelu_judetul_Valcea [Publicaţie]
|
|
10.
Pătroi, Nicolae Cătălin, Neo-eneoliticul în Oltenia. Repertoriu de așezări și descoperiri, Sitech, Craiova, 2013, 149-150, https://www.academia.edu/6086198/Neo_eneoliticul_in_Oltenia_Repertoriu_de_asezari_si_descoperiri_Neo_Eneolithic_in_Oltenia_Collection_of_settlements_and_findings_ [Publicaţie]
|
|
11.
Pătroi, Nicolae Cătălin, Neo-eneoliticul în Oltenia. Hărțile arheologice, Drobeta Turnu-Severin, 2019, 69, 85, [Publicaţie]
|
|
12.
Iosifaru, Mariana, Fântâneanu, Cristinel, Catalog expoziție "Copăcelu, o importantă așezare neolitică în nord-estul Olteniei", Muzeul Județean "Aurelian Sacerdoțeanu" Vâlcea, Râmnicu Vâlcea, 2003 [Publicaţie]
|
|
13.
Tulugea, Cladiu Aurel, Plastica Starčevo-Criş din aşezarea neolitică de la Copăcelu, Râmnicu-Vâlcea, judeţul Vâlcea, Buridava, VI, Muzeul Județean "Aurelian Sacerdoțeanu" Vâlcea, Râmnicu Vâlcea, 2008, 9-19, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=81894-plastica-starcevo-cris-din-asezarea-neolitica-de-la-copacelu-ramnicu-vilcea-jud-valcea--buridava-studii-si-materiale-muzeul-judetean-aurelian-sacerdoteanu-valcea--vi-2008 [Publicaţie]
|
|
14.
Sabin Adrian Luca, Catalogue of the Early Neolithic (Starčevo-Criș Culture) settlements in Western part of Romania - Transylvania, Banat, Crișana, Maramureș, Oltenia and Western Muntenia, Early Neolithic (Starčevo-Criș ) Site on the Territory of Romania, BAR International Series 2188, Cracovia, 2011, 117-118, https://www.researchgate.net/publication/273005322_Cataloque_of_the_Early_Neolithic_Starcevo-Cris_Culture_settlements_in_Western_part_of_Romania_-_Transylvania_Banat_Crisana_Maramures_Oltenia_and_Western_Muntenia [Publicaţie]
|
|
15.
Tuțulescu, Ion; Terteci, Carol, Raport de diagnostic intruziv pentru lucrările de execuție a obiectivului: Servicii de diagnostic arheologic intruziv pentru terenul susceptibil de existența potențialului arheologic, pe o suprafață de teren de 902 mp, situată în cartierul Copăcelu, municipiul Rm. Vâlcea, județul Vâlcea, pentru realizarea obiectivului de investiție PLAN URBANISTIC ZONAL – Ridicarea interdictiei de construire a zonei de circulatie rutiera si Construire Locuinta P+1E, anexa gospodareasca si imprejmuire, Muzeul Județean "Aurelian Sacerdoțeanu" Vâlcea, Râmnicu Vâlcea, 2023 [Document de arhivă]
|
| |
|
|
Fotografii sit
|