Ceramica descoperită impune situl arheologic de la Militari - Câmpu lui Boja printre foarte puţinele din Muntenia unde a fost identificat un aspect cultural post-Glina, care acoperă o parte din perioada necunoscută dintre culturile Glina şi Tei ale epocii bronzului.

Au fost cercetate gropi din prima epocă a fierului. S-au descoperit şi cercetat fragmente ceramice care indică vestigii din Hallstatt-ul timpuriu, pre-Basarabi.

Aşezarea getică din a doua epocă a fierului are două faze: secolele IV-III a. Chr. şi secolele II-I a. Chr. Aşezarea din prima fază a fost identificată în sectorul A, iar cea din a doua fază în sectoarele A şi C. Materialul arheologic descoperit constă în ceramică, un fragment de vas elenistic şi o fibulă de tip tracic (ultimele datate în secolele IV-III a.Chr.).

Au fost descoperite locuinţe sub formă de bordeie, gropi de provizii, un atelier de prelucrare a bronzului şi gropi de cult conţinând schelete de câini.
Descoperirile de la Militari - Câmpul Boja au impus numele de Militari pentru cultura Chilia – Militari atribuită geto-dacilor din Muntenia în secolele II – III p. Chr. şi a constituind obiectivul principal al săpăturilor arheologice întreprinse începând cu anul 1958 în acest sit.
Au fost descoperite mai multe obiecte de factură romană, printre care şi un fragment de lorica squamata.

Au fost cercetate locuinţe, gropi şi cuptoare în aer liber. Construite în aceeaşi tehnică precum cele din secolul al III-lea p.Chr., locuinţele semiîngropate aveau plan rectangular, paralelogram sau pentagonal. Locuinţele din sec.VI p.Chr. aveau în interiorul lor câte unul sau chiar două cuptoare menajere. Descoperirile din prima jumătate a secolului al V-lea p. Chr. de la Militari - Câmpul Boja sunt printre puţinele din ţara noastră pentru acest secol, fiind de altfel singurule de acest fel de pe teritoriul oraşului Bucureşti.

Aşezarea din această perioadă a fost identificată cu aşezarea care apare în izvoare cu numele Boja. Au fost descoperite locuinţe şi cuptoare menajere.

A fost cercetate un mormânt de inhumaţie, dublu, în care au fost aşezaţi doi indivizi adulţi, denumiţi M1 (partea de S) şi M2 (partea de N), ambii au fost descoperiţi în conexiune anatomică. În zona falangelor de la mâna dreaptă a M2 s-a descoperit o monedă perforată de bronz, de mici dimensiuni (emisiune Mahmud al II-lea, 1808-1839), iar în spatele craniului, la demontare a fost găsit un ac din bronz de păr. Mormântul descoperit aparţine cimitirului satului Boja, identificat cartografic în această arie.