Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
179542.04 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
IF-I-s-B-15227 |
|
Nume
|
|
Situl arheologic de la Popeşti Leordeni - Conacul Costaforu |
|
Județ
|
|
Ilfov |
|
Unitate administrativă
|
|
Oraş Popeşti Leordeni |
|
Localitate
|
|
Popeşti Leordeni |
|
Punct
|
|
Conacul Costaforu |
|
Reper
|
|
Situl se află la periferia localităţii Leordeni, în partea de est, pe malul drept al Dâmboviţei, de-a lungul terasei având în mijloc un bot triunghiular de terasă, între vâlcele de eroziune, la est de Balta Floarea Popeştiului, la sud-vest de Balta Vitan 3 şi la nord de strada Leordeni. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Dâmboviţa |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
râu |
|
Forma de relief
|
|
terasă înaltă |
|
Utilizare teren
|
|
locuire |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
aşezare |
|
Descriere
|
|
În perimetrul sitului au fost identificate o aşezare de epoca bronzului, cultura Tei, două aşezări La Tène şi ruinele unui conac din secolul al XIX-lea. |
|
Observații
|
|
Zona este în mare parte afectată de construcţii moderne. |
|
Descoperitor
|
|
Mioara Turcu |
|
Data descoperirii
|
|
1966 |
|
Suprafața sitului
|
|
8 ha |
|
Stare de conservare
|
|
grav afectat / 12.07.2008 |
|
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 5 / 31.10.2022 |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
31.10.2022
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului
|
Cod LMI
|
|
Aşezare
|
Epoca bronzului
|
Tei
|
|
|
IF-I-m-B-15227.03
|
|
Aşezare
|
La Tène
(Secolele II-I a. Chr.)
|
geto-dacică
|
|
|
IF-I-m-B-15227.02
|
|
Aşezare
|
La Tène târziu
(Sec. III-IV p. Chr.)
|
|
|
pe botul de terasă şi la vest de acesta
|
|
|
Aşezare
|
Epoca medievală
(Sec. XVII)
|
|
|
|
|
|
Conac
|
Epoca modernă
(sec. XIX)
|
|
|
Istoria moşiei începe pe la 1750 când este consemantă cererea bănesei Safta adresată lui Racoviţă Voievod pentru returnarea moşiei Vărăşti-Ilfov, aflată anterior în proprietatea cronicarului Radu Popescu. Ulterior una din nepoatele Saftei Popescu se căsătoreşte cu Alexandru Conduratu - grec din Fanar. De la această alianţă provine denumirea Popeşti-Conduratu care este purtată de comună până la mijlocul secolului al XX-lea. Tot aici, pe moşia sa, Alexandru Conduratu facilitează strămutarea unor colonişti pavlicheni (romano-catolici, de confesiune, sunt de origine bulgari de la sud de Dunăre, s-au aşezat şi în alte zone din Oltenia şi Banat de-a lungul timpului) în primele decenii ale secolului al 19-lea în urma ciumei lui Caragea care lăsese un vid de populaţie lucrătoare. Aceşti colonişti urmează să dea unui corp de moşie denumirea de Popeşti-Pavlicheni. La moartea lui Alexandru Conduratu, moşia revine ginerelui său, Gheorghe Costa-Foru (1820-1876). Acestei moşii, fiul lui Gheorghe, Constantin adaugă prin cumpărare, terenuri din cele ocupate de pavlicheni. Este naţionalizată în 1948. Cercetarea de arhivă nu a adus până în prezent informaţii vizuale cu privire la reşedinţa acestei moşii. Ruinele conacului Costaforu au dispărut în întregime, fiind grav avariat de cutremurul din 1977, ulterior fiind părăsit, degradat şi demolat de localnici.
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
evaluare de teren
|
2019
|
Cercetarea de suprafaţă s-a desfăşurat, în baza Autorizaţiei de evaluare emise de către Ministerul Culturii cu nr. 576 din data de 06.12.2019, în lunile noiembrie şi decembrie ale anului 2019, perioadă propice desfăşurării de astfel de investigaţii datorită numărul extrem de redus de culturi şi a terenului proaspăt arat.
S-a parcurs terenul în echipe de câte 2-4 persoane, cu 3 GPS-uri de mână marca GARMIN, model GPSMap 62s, 64s şi 66s. În cazul suprafeţelor agricole întinse şi deschise s-a parcurs terenul pe trasee paralele (line-walking) cu o distanţă de maxim 50 m între membrii echipei. În cazul zonelor segmentate de construcţii, s-au verificat suprafeţele disponibile, arate, dintre construcţii.
Atunci când s-au descoperit materiale arheologice pe teren (fragmente ceramice, fragmente de chirpici, alte artefacte), s-a început o parcurgere a zonei pe trasee paralele (line-walking) cu o distanţă de maxim 2 m între linii şi s-a înregistrat cu gps-ul fiecare astfel de descoperire, pentru a se putea analiza, ulterior, care este zona afectată de descoperiri şi care este densitatea acestor vestigii.
S-au făcut fotografii ale zonei. Verificarea pe teren s-a putut efectua numai pe un perimetru restrâns, în extrema de est a sitului, restul fiind acoperit de construcţii sau de vegetaţie spontană.
Pe lângă un număr de fragmente ceramice greu de determinat a fost identificate, pe teren,
- un fragment ceramic atribuibil epocii bronzului – cultura Tei (fig. 20 jos), de la un vas de dimensiuni mici (cana?) lucrat din pastă fină, din lut bine ales, cu mica; pe umăr se găsea un brâu orizontal, tras din pasta peretelui, pe care s-au practicat alveole;
- un fragment ceramic medieval de la un vas lucrat la roată, din pastă de calitate proastă incomplet ars, roşu atât la interorul cât şi la exteriorul vasului şi cenuşiu închis în spărtură, cu urme de ardere secundară.
În mica porţiune care a putut fi verificată pe teren în bune condiţii nu s-au identificat fragmente ceramice aparţinând epocii fierului, însă acest lucru nu ne surprinde, deoarece vestigiile acestei epoci ar fi putut fi concentrate în altă parte a sitului, după cum am constatat în alte ocazii.
|
*
|
DIMACHE
|
Mădălina
|
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti
|
KOGĂLNICEANU
|
Raluca
|
|
SCHUSTER
|
Christian
|
|
2.
|
sondaj
|
1966
|
Cercetările s-au desfășurat între 20 iunie și 30 iunie, cu ocazia descoperiri unor cuptoare de pământ tăiate parțial de lucrările de amenajare a unui drum ce ducea la secția de sere a Cooperativei Agricole de Producție Popești-Leordeni. Au fost secționate două cuptoare: un cuptor menajer de secol XVII, din care s-au mai păstrat doar camera de foc (3,10 x 1,75 m) și un alt cuptor mai mic, păstrat doar pe suprafață de 0,35 m2, din suprafața vetrei. Prin extinderea spre vest a cercetărilor s-a descoperit un bordei de secol II- I a. Chr. Bordeiul s-a păstrat doar pe o lungime parțială de 2,05 m și o lățime de 3,05 m., având forma unui patrulater cu colțurile rotunjite. În colțul nordic al încăperii s-a păstrat fragmentar o vatră deschisă.
|
Muzeul Municipal Bucureşti
|
TURCU
|
Mioara
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p.1605, poz.386 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
|
|
3.
Turcu, Mioara, Note arheologice pe șantierele de construcție din București, Materiale de Istorie și muzeografie, VIII, Muzeul de Istorie a Municipiului București, București, 1971, 89-99, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=12104-note-arheologice-pe-santierele-de-constructii-din-bucuresti-sapaturile-de-salvare-de-la-popesti-leordeni--bucuresti-materiale-de-istorie-si-muzeografie--viii-1971 [Publicaţie]
|
|
4.
P.U.G. Comuna Popești-Leordeni, 2007
|
|
5.
Lukács, Antál; Alexandrescu, Emilia; Filip, Anca, Studiu istoric general de fundamentare P.U.G. oraș Popești-Leordeni, jud. Ilfov, Planul Urbanistic General (PUG) al UAT Popești-Leordeni, județul Ilfov, București, 2015 [Studiu istoric]
|
|
6.
Lista Monumentelor Istorice 2015 - județul Ilfov, Monitorul Oficial al României, partea I, Nr, 113 bis/15.II.2016, București, 2016, 1793, poz 396, https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-IF.pdf [Ordin MCC]
|
|
7.
Kogălniceanu, Raluca, Studiu arheologic pentru actualizare PUG UAT Popești Leordeni, județul Ilfov, Planul Urbanistic General (PUG) al UAT Popești-Leordeni, județul Ilfov, București, 2019, 12-13, 35-38, 63-64, 76, 87-89, 2, 18,19, 20 [Studiu istoric] (sursa fişei de sit)
|
|
8.
Turcu, Mioara, Fișă analitică de evidență Nr. 11 Popești - Leordeni Sere C.A.P., 1979 [Document de arhivă]
|
| |
|
|
Fotografii sit
|