Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
26724.04 |
|
Nume
|
|
Aşezarea La Tène de la Peştiş - Dealul Osoi |
|
Județ
|
|
Bihor |
|
Unitate administrativă
|
|
Oraş Aleşd |
|
Localitate
|
|
Peştiş |
|
Punct
|
|
Dealul Osoi |
|
Reper
|
|
Pădurea în care au fost făcute descoperirile este situată în partea de nord-est a satului Peştiş, localitate componentă a oraşului Aleşd, pe partea stângă a văii Lion, un pârâu ce coboară de pe versantul sudic al Munţilor Plopiş. Acest curs de apă este un afluent al Văii Morii, care, sub numele de Valea Peştişului străbate micul oraş bihorean şi se varsă apoi în Crişul Repede. La 200 metri de limita sudică a sitului, spre sud-vest, se află peştera „Piatra Jurcoaiei”, cercetată arheologic de Doina Ignat în anul 1970, singurul punct cu descoperiri neolitice documentate stratigrafic de pe partea stângă Crişului Repede în depresiunea Vad-Borod. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Valea Lion |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
|
Forma de relief
|
|
deal |
|
Utilizare teren
|
|
pădure |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
aşezare |
|
Descriere
|
|
Dealul Osoi este reprezentat pe hartă de un deal la nord de Valea Peştişului, între Valea Lion, la vest şi Valea Ogrezi la est. Mai la sud, imediat deasupra Văii Peştişului, se află un promontoriu stâncos, inaccesibil dinspre sud. Pe acest promontoriu s-au făcut descoperirile din vara anului 2020, în fapt un muncel de stâncărie împădurit şi înconjurat de văi, lung de aproximativ 200 de metri dezvoltat vest-sud-vest - est-nord-est, din care, doar pe o lungime de 90-100 metri există descoperiri, adică numai în zona de stâncărie. Zona este marcată de o coamă calcaroasă lată de 2-3 metri. Aspectul promontoriului se prezintă sub forma unei coame calcaroase, aflată între trei văi, din care două dezvoltate paralel la nord şi la sud. Spre est promontoriul este marcat de un abrupt de cinci metri, constituit de stânca de calcar. Sub Dealul Osoi, înspre est şi spre nord-est, există un mic platou mai jos decât coama dealului pe care stânca de calcar o separă de şaua de legătură cu celelalte dealuri. Această conformaţie puternic accidentată a terenului a făcut să fie apărat natural pe toate laturile. La sud se află un abrupt stâncos de câteva sute de metri spre Valea Morii greu de escaladat, presărat cu stâne şi balcoane de calcar. Versantul este acum plantat cu molizi şi pădure de fag. La vest se află Valea Lion, în care la nord se varsă un torent care curge dinspre nord-est de pe platou şi care separă promontoriul stâncos de Dealul Osoi. Potrivit unor informaţii orale, până acum câteva decenii, din stâncărie a fost exploatat calcarul, iar descoperirea a patru răngi contemporane întăreşte această informaţie. Pe harta cadastrală 1:2280 de la 1897 platoul de pe şaua de legătură se numeşte „Câmpul la Ogrezi”, era despădurit şi constituia un teren aparte de pădurea din jur. La est se află o vale care păstrează acest toponim. |
|
Observații
|
|
Staţiunea arheologică Peştiş „Dealul Osoi” (Valea Lion), oraşul Aleşd, a fost descoperită în data de 1 august 2020 prin detecţie de metale de către Antonio Nechifor, Dan Slăvescu, Cristian Rusu, Ciprian Matei, Florin Avram, Aron Slăvescu, membri ai asociaţiei „Dacii liberi” din Aleşd. Până în momentul descoperirii, nu exista nici o informaţie despre potenţialul arheologic al zonei. |
|
Data descoperirii
|
|
1.08.2020 |
|
Suprafața sitului
|
|
15000 mp |
|
Stare de conservare
|
|
precară / 19.10.2021 |
|
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 4 / 19.10.2021 |
|
Parcela cadastrală
|
|
102690 |
|
Regim de proprietate
|
|
privat |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
30.05.2023
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului
|
Cod LMI
|
|
Aşezare fortificată
|
La Tène
(secolele I a.Chr. - I p.Chr.)
|
dacică
|
|
Cu ocazia detecţiei de metale au apărut numeroase piese din metal: argint, bronz şi fier între care se remarcă un mic tezaur compus din 103 monede republicane şi imperiale timpurii care poate fi jalonat de la L. Calpurnius Piso Frugi până la Augustus încă tânăr. Foarte importante sunt şi cele 18 săgeţi descoperite, cu o singură excepţie, pe coama stâncoasă şi în zona mai abruptă din jurul promontoriului la nord şi în stâncăria mai abruptă de la est. Celelate descoperiri, din care 22 cuţite, două fibule din bronz şi una din fier, două brăţări din fier cu noduri, un posibil ataş de vas din bronz, două vârfuri de lănci, o bardă din fier, patru dornuri sau ace din fier, un pinten din fier, două dalte şi fragmente ceramice aparţinând celei de a doua epoci a fierului, La Tene-ul dacic, care au generat semnal în detecţie, provin din zona coamei şi, mai ales de la sud de aceasta. Pe promontoriu
|
|
|
Aşezare deschisă
|
|
|
|
Pe platoul „Câmpul la Ogrezi”
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
evaluare de teren
|
2020
|
|
|
|
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Bulzan, Sorin, 2021 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
|
| |
|
|
|