Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
27132.04 |
Nume
|
|
Situl arheologic de la Margine - Valea Tăniei |
Județ
|
|
Bihor |
Unitate administrativă
|
|
Abram |
Localitate
|
|
Margine |
Punct
|
|
Valea Tăniei |
Punct alte denumiri
|
|
La Ţarină |
Reper
|
|
Situl se întinde pe terasa naturală a unui torent, Valea Tăniei, afluent al Barcăului, pe o orientare nord-vest-sud-est, km 19,600 al autostrăzii Transilvania. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Valea Tăniei |
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
Categorie
|
|
locuire |
Tip
|
|
aşezare |
Descriere
|
|
În cele 118 secţiuni şi casetele aferente au fost cercetate complexe diferite ca natură specifice unei aşezări barbare din preajma frontierei provinciei Dacia, datând din secolele II-III p. Chr. Între acestea se remarcă 10 locuinţe adâncite de forme rotunjite sau rectangulare, anexe gospodăreşti, puţine gropi de provizii, gropi cu pereţii arşi, fântâni. Complexele de suprafaţă constau în aliniamente de câte două, trei, eventual patru siruri de stâlpi care închideau perimetre aproape rectangulare cu laturile de 3 sau 4 m sau chiar de dimensiuni mari, uneori cu laturi de peste 10 m. |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
01.02.2024
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
Aşezare
|
Epoca romană
(sec. II-III)
|
Przeworsk
|
|
Ceramica este cel mai frecvent material descoperit în sit. Ea a fost lucrată la roată şi cu mâna în mediul local sau cel provincial. Piesele din metal sunt puţine dar o fibulă cu picior întors pe dedesubt datează aşezarea de la sfârşitul secolului II p. Chr. până la mijlocul celui următor. Prin săpăturile preventive executate au fost reperate toate vestigiile importante care configurează imaginea unei aşezări rurale aparţinând purtătorilor culturii Przeworsk şi unei populaţii de origine dacică care cunosc un amplu proces de aculturaţie materială, aşa cum rezultă din materialul arheologic descoperit. Prin importarea masivă a ceramicii romane de uz comun, ori pentru servirea mesei, uneori ştampilată, apoi prin prelucrarea locală a ceramicii lucrate la roată, precum şi prin evoluţia unor forme ceramice lucrate cu mâna spre o hibridizare şi uniformitate se poate desprinde concluzia că din punct de vedere material în aşezare evoluţia a fost spre o nivelare culturală treptată. Impulsul pare să fi venit dinspre relaţiile comerciale cu provincia şi, eventual, din evoluţia socio-politică a relaţiilor cu romanii.
|
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
cercetare preventivă
|
2006
|
|
Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea
|
BULZAN
|
Sorin
|
DUMITRAŞCU
|
Sever
|
2.
|
periegheză
|
2004
|
|
Universitatea Oradea
|
ARDELEAN
|
Laura
|
GOMAN
|
Lucian
|
GOMAN
|
Mihaela
|
SFRENGEU
|
Florin
|
Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea
|
BULZAN
|
Sorin
|
DUMITRAŞCU
|
Sever
|
|
Bibliografie
|
1.
Dumitraşcu, Sever, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3705 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
2.
Dumitraşcu, Sever, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2004, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2005, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3170 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
3.
Studiu istoric privind siturile arheologice din teritoriul comunei Abram, 2016 [Studiu istoric PUG]
|
|
|