Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
54984.224 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
CJ-II-m-B-07370 |
|
Nume
|
|
Situl arheologic de la Cluj-Napoca - Vestigiile Colegiului lezuit (Universitatea Babeş-Bolyai) |
|
Județ
|
|
Cluj |
|
Unitate administrativă
|
|
Municipiul Cluj-Napoca |
|
Localitate
|
|
Cluj-Napoca |
|
Adresa
|
|
Str. Mihail Kogălniceanunr. 1 |
|
Punct
|
|
Universitatea Babeş-Bolyai |
|
Reper
|
|
Situl se află în centrul oraşului, încadrat de străzile Ion C. Brătianu şi Mihail Kogălniceanu, pe terasa malului drept al Someşului Mic. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Someşul Mic |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
râu |
|
Forma de relief
|
|
terasă |
|
Utilizare teren
|
|
locuire |
|
Categorie
|
|
locuire; descoperire funerară |
|
Tip
|
|
aşezare; necropolă |
|
Descriere
|
|
Istoria celei mai mari instituţii de învăţământ superior din Cluj şi a clădirii sale centrale poate fi urmărită din secolele al XVI-lea şi XVII-lea, însă în locaţia sa actuală istoria debutează doar la finele celui din urmă. Actualul patrimoniu urban din zona piaţetei baroce s-a materializat la iniţiativa Ordinului lezuit, în special, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, pe locul unor loturi goale ori cu clădiri ruinate. Atunci au fost ridicate, pe laturile de vest, sud şi în colţul sud-vestic al piaţetei, Convictus Nobilium, „Aripa călugărilor” (sau das alte Collegium, al Academia Claudiopolitana Societatis Jesu / Universitas Claudiopolitana, clădiri în care va activa şi Guberniul Transilvaniei), Biserica Piaristă (fostă lezuită) şi Seminarul "Bathory-Apor". Succesiunea construcţiilor a fost deschisă de o aripă de clădire cu un etaj („Aripa călugărilor” sau das alte Collegium), care se întindea de la biserică (construită între anii 1718 şi 1724) până la marginea străzii Mihail Kogălniceanu. Construirea clădirii era deja în curs în 1703, iar descrierea oraşului din 1734 o menţionează ca o clădire finalizată. Clădirea principală a universităţii ca o continuare a bisericii a fost situată în str. Kiraly (azi Ion I.C. Brătianu). având în mijloc o aripă îndreptată spre str. Farkas (azi Mihail Kogălniceanu), descriind astfel o construcţie în formă de "T" (das neue Collegium). Potrivit lui Jakab Elek edificarea acestei clădiri noi ar trebui datată în intervalul 1752-1765. Întreaga dezvoltare a acestui ansamblu se regăseşte pe planul de situaţie al colegiului din 1803, dar şi în planşe de proiectare din 1778. După desfiinţarea Ordinului lezuit (1773), clădirile sunt preluate de către Ordinul Piarist. Din 1790 clădirile sunt închiriate de către Guberniul Transilvaniei care se mută de la Sibiu la Cluj. În 1829 cele două clădiri sunt cumpărate de la Statusul Romano-catolic din Transilvania, care va găzdui în continuare Guberniul până în anul 1848. Ulterior, la cumpăna secolelor XIX şi XX, vechile corpuri ale Guberniului, mai apoi ale Universităţii „Franz Joseph”, au fost înlocuite de monumentala clădire care astăzi găzduieşte sediul central al Universităţii „Babeş-Bolyai.” |
|
Suprafața sitului
|
|
10050 mp |
|
Stare de conservare
|
|
precară / 24.12.2024 |
|
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 5 / 06.09.2019 |
|
Regim de proprietate
|
|
public şi privat |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
10.09.2026
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului
|
Cod LMI
|
|
Clădire
|
Epoca modernă
(sec. XVIII-XIX)
|
|
|
Jumătatea de vest
|
|
|
Clădire
|
Epoca modernă
(sec. XVIII-XIX)
|
|
|
Colţul sud-estic
|
|
|
Pavaj
|
Epoca modernă
(sec. XVII-XIX)
|
|
|
Zona de sud
|
|
|
Gard
|
Epoca modernă
(sec. XVIII-XIX)
|
|
|
Limita de sud
|
|
|
Sarcofag
|
Epoca romană
(sec. I-II p. Chr.)
|
|
|
Pe locul actualei Universităţi s-au găsit în perioada interbelică patru sarcofage romane de piatră, cu capacele săparte de jefuitori, descrise de C. Daicoviciu în 1929 şi depozitate la momentul respectiv în Lapidariul Universităţii. Cu prilejul construirii clădirii actuale a Universităţii s-a găsit de asemenea un sarcofag roman pentru copil.
|
|
|
Aşezare
|
Epoca romană
(sec. I-II p. Chr.)
|
|
|
Pe locul clădirii centrale a Universităţii s-au găsit în 1845-1846 două fragmente dintr-un altar roman de calcar cu incripţie.
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
cercetare preventivă
|
2021-2022
|
|
Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei - Cluj-Napoca
|
CSÓK
|
Zsolt
|
|
LÁSZLÓ
|
Keve
|
|
MĂRGINEAN
|
Florin
|
|
TODA
|
Oana
|
|
NAGY
|
Szabolcs
|
|
2.
|
sondaj
|
2012
|
sondaj de diagnostic arheologic intruziv lângă grupul statuar Şcoala Ardeleană, fiind vizată documentarea coloanei stratigrafice generale
|
|
|
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Toda, Oana; Csók, Zsolt, Raport tehnic final cu privire la rezultatele cercetării arheologice preventive din cadrul proiectului "Lucrări de amenajare urbană strada Mihail Kogălniceanu, strada Universităţii şi străzile adiacente, Cluj-Napoca", Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 2024 [Raport de cercetare] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
Crişan, I. H.; Bărbulescu, M.; Chirilă, E.; Vasiliev, V.; Winkler, I., Repertoriul arheologic al județului Cluj, Biblioteca Musei Napocensis V, Cluj-Napoca, 1992, 134-135 [Repertoriu]
|
|
3.
Daicoviciu, C., Descoperiri arheologice în Cluj, Anuarul Comisiunii monumentelor istorice. Secția pentru Transilvania 1926-1928, Progresul, Cluj, 1929, 218-223 [Publicaţie]
|
| |
|
|
|