Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   54984.224
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   CJ-II-m-B-07370
Nume   Situl arheologic de la Cluj-Napoca - Vestigiile Colegiului lezuit (Universitatea Babeş-Bolyai)
Județ   Cluj
Unitate administrativă   Municipiul Cluj-Napoca
Localitate   Cluj-Napoca
Adresa   Str. Mihail Kogălniceanunr. 1
Punct   Universitatea Babeş-Bolyai
Reper   Situl se află în centrul oraşului, încadrat de străzile Ion C. Brătianu şi Mihail Kogălniceanu, pe terasa malului drept al Someşului Mic.
Reper hidrografic - nume   Someşul Mic
Reper hidrografic - tip   râu
Forma de relief   terasă
Utilizare teren   locuire
Categorie   locuire; descoperire funerară
Tip   aşezare; necropolă
Descriere   Istoria celei mai mari instituţii de învăţământ superior din Cluj şi a clădirii sale centrale poate fi urmărită din secolele al XVI-lea şi XVII-lea, însă în locaţia sa actuală istoria debutează doar la finele celui din urmă. Actualul patrimoniu urban din zona piaţetei baroce s-a materializat la iniţiativa Ordinului lezuit, în special, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, pe locul unor loturi goale ori cu clădiri ruinate. Atunci au fost ridicate, pe laturile de vest, sud şi în colţul sud-vestic al piaţetei, Convictus Nobilium, „Aripa călugărilor” (sau das alte Collegium, al Academia Claudiopolitana Societatis Jesu / Universitas Claudiopolitana, clădiri în care va activa şi Guberniul Transilvaniei), Biserica Piaristă (fostă lezuită) şi Seminarul "Bathory-Apor".
Succesiunea construcţiilor a fost deschisă de o aripă de clădire cu un etaj („Aripa călugărilor” sau das alte Collegium), care se întindea de la biserică (construită între anii 1718 şi 1724) până la marginea străzii Mihail Kogălniceanu. Construirea clădirii era deja în curs în 1703, iar descrierea oraşului din 1734 o menţionează ca o clădire finalizată. Clădirea principală a universităţii ca o continuare a bisericii a fost situată în str. Kiraly (azi Ion I.C. Brătianu). având în mijloc o aripă îndreptată spre str. Farkas (azi Mihail Kogălniceanu), descriind astfel o construcţie în formă de "T" (das neue Collegium). Potrivit lui Jakab Elek edificarea acestei clădiri noi ar trebui datată în intervalul 1752-1765. Întreaga dezvoltare a acestui ansamblu se regăseşte pe planul de situaţie al colegiului din 1803, dar şi în planşe de proiectare din 1778.
După desfiinţarea Ordinului lezuit (1773), clădirile sunt preluate de către Ordinul Piarist. Din 1790 clădirile sunt închiriate de către Guberniul Transilvaniei care se mută de la Sibiu la Cluj. În 1829 cele două clădiri sunt cumpărate de la Statusul Romano-catolic din Transilvania, care va găzdui în continuare Guberniul până în anul 1848. Ulterior, la cumpăna secolelor XIX şi XX, vechile corpuri ale Guberniului, mai apoi ale Universităţii „Franz Joseph”, au fost înlocuite de monumentala clădire care astăzi găzduieşte sediul central al Universităţii „Babeş-Bolyai.”
Suprafața sitului   10050 mp
Stare de conservare   precară / 24.12.2024
Riscuri antropice   Afectare parţială: 5 / 06.09.2019
Regim de proprietate   public şi privat
Data ultimei modificări a fişei   10.09.2026
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului Cod LMI
Clădire  Epoca modernă (sec. XVIII-XIX)    

Jumătatea de vest

 
Clădire  Epoca modernă (sec. XVIII-XIX)    

Colţul sud-estic

 
Pavaj  Epoca modernă (sec. XVII-XIX)    

Zona de sud

 
Gard  Epoca modernă (sec. XVIII-XIX)    

Limita de sud

 
Sarcofag  Epoca romană (sec. I-II p. Chr.)    

Pe locul actualei Universităţi s-au găsit în perioada interbelică patru sarcofage romane de piatră, cu capacele săparte de jefuitori, descrise de C. Daicoviciu în 1929 şi depozitate la momentul respectiv în Lapidariul Universităţii. Cu prilejul construirii clădirii actuale a Universităţii s-a găsit de asemenea un sarcofag roman pentru copil.

 
Aşezare  Epoca romană (sec. I-II p. Chr.)    

Pe locul clădirii centrale a Universităţii s-au găsit în 1845-1846 două fragmente dintr-un altar roman de calcar cu incripţie.

 
 
Cercetare
 
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare preventivă 2021-2022

Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei - Cluj-Napoca CSÓK Zsolt
LÁSZLÓ Keve
MĂRGINEAN Florin
TODA Oana
NAGY Szabolcs
2. sondaj 2012

sondaj de diagnostic arheologic intruziv lângă grupul statuar Şcoala Ardeleană, fiind vizată documentarea coloanei stratigrafice generale

     

Bibliografie
1. Toda, Oana; Csók, Zsolt, Raport tehnic final cu privire la rezultatele cercetării arheologice preventive din cadrul proiectului "Lucrări de amenajare urbană strada Mihail Kogălniceanu, strada Universităţii şi străzile adiacente, Cluj-Napoca", Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 2024 [Raport de cercetare] (sursa fişei de sit)
2. Crişan, I. H.; Bărbulescu, M.; Chirilă, E.; Vasiliev, V.; Winkler, I., Repertoriul arheologic al județului Cluj, Biblioteca Musei Napocensis V, Cluj-Napoca, 1992, 134-135 [Repertoriu]
3. Daicoviciu, C., Descoperiri arheologice în Cluj, Anuarul Comisiunii monumentelor istorice. Secția pentru Transilvania 1926-1928, Progresul, Cluj, 1929, 218-223 [Publicaţie]
 
 
Scroll