Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
57369.09 |
|
Nume
|
|
Situl arheologic de la Cojocna – Martoliuca |
|
Județ
|
|
Cluj |
|
Unitate administrativă
|
|
Cojocna |
|
Localitate
|
|
Cojocna |
|
Punct
|
|
Martoliuca |
|
Punct alte denumiri, alte limbi
|
|
Marton Luk |
|
Reper
|
|
Situl se află la sud-est de localitatea Cojocna, în fundul unei văi secundare care se deschide în stânga cotului şoselei ce duce spre Boj-Cătun. Pe valea respectivă există un pârâu cu debit scăzut, afluent de dreapta al văii ce curge din lacul Dărvăstău. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Dărvăstău |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
lac |
|
Forma de relief
|
|
deal |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
aşezare |
|
Descriere
|
|
Aşezarea este într-o poziţie accesibilă, dar uşor înălţată faţă de nivelul văii, fiind neinundabilă şi beneficiind de o expunere sudică şi de protecţia dealurilor din jur împotriva vânturilor puternice. |
|
Observații
|
|
În ultimul deceniu în ultimul deceniu al sec. XIX a fost descoperit un tezaur de podoabe dacice de argint, compus dintr-un lanţ cu trei pandantive-cui (înfăşurat deasupra tuburilor terminale cu şase inele spiralice), trei fibule cu noduri (două pereche, dintre care una fragmentară) şi o brăţară spiralică fragmentară (din care se păstrează trei spire). Tezaurul a fost descoperit într-un punct si context necunoscut azi, astfel că nu a oferit nici o direcţie de cercetare privind localizarea aşezării contemporane, dar poate fi pus în legătură cu aşezarea dacică din punctul Martoliuca. |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
12.01.2022
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului
|
Cod LMI
|
|
Aşezare
|
La Tène
(sec. II-I a. Chr.)
|
dacică
|
|
Conform clasificării aşezărilor dacice întocmite de profesorul Ioan Glodariu, aceasta se încadrează în tipul I. La est şi la nord de arătura respectivă se află versante afectate de alunecări de teren, cu mai multe terase cu aspect parţial antropic. Doar pe două dintre aceste terase, situate la est de arătură, am găsit pe suprafaţa unor muşuroaie câteva fragmente ceramice şi bucăţi de chirpici, dar probabil că mai multe astfel de terase au fost locuite în epoca dacică. Locuinţele aşezării sunt probabil de tipul celor parţial adâncite în pământ, fiind construite dintr-o structură de lemn bătută cu lut, asa cum indică bucăţile de chirpici, destul de numeroase, care se găsesc la suprafaţă. Acoperişurile lor erau confecţionate de obicei din stuf sau paie. Numeroase gropi de provizii se găsesc probabil între locuinţe. Aşezarea dacică de la Cojocna – Martoliuca poate fi pusă în legătură cu exploatarea masivului de sare de aici. Au fost exploatate probabil cele mai favorabile locuri de pe suprafaţa masivului de sare.
|
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Bereteu, Dinu Ioan, Așezarea dacică de la Cojocna, Sargetia, VIII, Deva, 2017, 197-204, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=77213-asezarea-dacica-de-la-cojocna--sargetia-acta-musei-devensis--viii-2017 [Publicaţie]
|
|
2.
Bereteu, Dinu Ioan, 2021 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
|
| |
|
|
|