Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   62814.03
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   CT-I-s-A-02627
Nume   Cetatea romano-bizantină de la Cochirleni - Cetatea Pătulului
Județ   Constanţa
Unitate administrativă   Rasova
Localitate   Cochirleni
Punct   Cetatea Pătulului
Punct alte denumiri   Valea Mare
Reper   Staţiunea este amplasată pe un platou care domină Dunărea, la 600 m nord-vest de valul mare de pământ ("Valul lui Traian"), pe partea dreaptă a Văii Mari. Spre vest şi nord platoul este înconjurat de pante abrupte, pe restul perimetrului pante domoale leagă zona de restul terasei înalte a Dunării.
Reper hidrografic - nume   Dunărea
Reper hidrografic - tip   fluviu
Forma de relief   terasă
Categorie   locuire
Tip   aşezare civilă
Descriere   Aşezarea fortificată a fost amenajată pe un platou înalt situat pe malul abrupt al Dunării, în acelaşi punct în care se află capătul vestic al valului mare de pământ. Situl arheologic se găseşte la sud de valul mare de pământ.
Observații   Cantitatea mare de materiale romane şi romano-bizantine (inclusiv materiale de construcţie) şi caracterul dominant al platoului pot indica aici identificarea Cetăţii Pătulului, cetate din sec. IV descoperită la începutul sec. XX de către Gr. Tocilescu.
Data descoperirii   1884-1885
Stare de conservare   medie / 01.02.2021
Riscuri antropice   Afectare parţială: 4 / 01.02.2021
Data ultimei modificări a fişei   01.02.2021
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Cetate  Epoca romano-bizantină (sec. IV - VI) neprecizată  

Incinta a fost amenajată după forma platoului şi constă dintr-un val de pământ pe latura nordică. Suprafaţa protejată este de circa 4,5 ha. Verificările de suprafaţă au relevat existenţa unei arii de locuit mai mari. Materialele ceramice recuperate cu diverse ocazii, indică o perioadă de locuire a aşezării în secolele al IX-lea-al XI-lea.
Conform cercetărilor făcute de Schuchhardt în acelaşi perimetru s-ar fi aflat castrul nr. XXX, cu dimensiunile de circa 200x24 m, inclus în sistemul de apărare al valului de piatră.
Stratigrafia, relevată de un şir de carote orientat sud-vest – nord-est, nu este complexă. După solul actual (care are o grosime medie surprinsă în carote de 0.45 m) urmează un nivel loessoid, cu o textură fină şi numeroşi constituenţi organici. Spre limita sa inferioară se concentrează materialele Gumelniţa, până spre -1.40 m, adâncime după care începe sterilul arheologic.

CT-I-s-A-02627 
Necropolă de incineraţie  Epoca romano-bizantină        
mormânt de incineraţie  Epoca romano-bizantină     A fost descoperită o urnă funerară, o amforă de Thassos neştampilată, care a fost datată în sec. IV-III a. Chr.  
aşezare  Eneolitic Gumelniţa      
aşezare  Eneolitic Cernavodă / I      
Locuire  La Tène        
Locuire  Epoca medievală timpurie Dridu      

Bibliografie
1. Irimia, Mihai, Descoperiri noi privind populaţia autohtonă a Dobrogei şi legăturile ei cu coloniile greceşti (sec. V-I a. Chr),, Pontica, VI, Constanţa, 1973, 7-72. [Publicaţie]
2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
3. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol. II, București, 2004, p. 946, poz. 159 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
4. Florescu, Radu, Limesul dunărean bizantin în vremea dinastiilor isauriană şi macedoneană, Pontica, XIX, Constanţa, 1986, 173 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Comşa, Eugen, Neoliticul judeţului Constanţa, Revista Muzeelor şi Monumentelor, 5, Bucureşti, 1977, 66, 69 [Publicaţie]
6. Haşotti, Puiu, Epoca neolitică în Dobrogea, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa, 1997, 85 [Publicaţie]
7. Cliante, Traian, Studiu istoric aferent PUG-ului comunei Rasova, Județul Constanța, 2018 [Publicaţie]
8. Schuchhardt, Carl, Die sogenameten Trajans välle in der Dobroudscha, Abhandlungen der prenssichen Akademie der Wissencha, 12, Phil-hist. Klasse, Berlin, 1918, 1-66 [Publicaţie]
9. Comșa, Eugen, Cercetări și observații în legătură cu valurile din Dobrogea, Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie, II, 2, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1951, 233-238 [Publicaţie]
10. Barnea, Ion, Ștefănescu, Ștefan, Din Istoria Dobrogei III. Bizantini, români și bulgari la Dunărea de Jos, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1971, 99-104 [Publicaţie]
 
 
Scroll