Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   65351.38
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   DB-II-m-A-17239
Nume   Curtea şi Casa Coconilor lui Constantin Brâncoveanu de la Târgovişte -Muzeul Poliţiei Române şi Parcul Stadionului
Județ   Dâmboviţa
Unitate administrativă   Municipiul Târgovişte
Localitate   Târgovişte
Adresa   Calea Domnească 187, Str. Justiţiei nr 1
Punct   Muzeul Poliţiei Române şi Parcul Stadionului
Punct alte denumiri   "Uliţa cea mai veche a Târgoviştei" nr.185-189
Reper   Situl se află în perimetrul dintre Calea Domnească 187 şi strada Justiţiei nr. 1, în Parcul Stadionului.
Reper hidrografic - nume   Ialomiţa
Reper hidrografic - tip   râu
Forma de relief   câmpie
Utilizare teren   locuire
Categorie   locuire
Tip   aşezare civilă
Descriere   Curtea Coconilor ridicată de Constantin Brâncoveanu în jurul anului 1700 a fost documentată arheologic în anii 1976 şi 1986, când Gabriel Mihăescu a decopertat fundaţiile pridvorului clădirii ridicat de Constantin Brâncoveanu, cel de pe latura de Vest.
Aşezare, sfârşit de secol XIV (locuinţe, cuptoare de ars oale), “Curtea coconilor lui Constantin Brâncoveanu”, circa 1700. S-a cercetat pridvorul dinspre est al casei. În acelaşi perimetru s-au intreprins investigaţii în complexe de locuire şi cimitir din secolele XIV-XV.
Cercetările intreprinse în anul 2007 au identificat o locuinţă, un cuptor menajer, cât şi traseul uliţei care dubla spre est Calea Domnească.
În punctul Parcul Stadionului au fost identificate elemente ale zidului de incintă a Curţii Coconilor, al Bisericii dar şi ale cimitirului, aparţinând secolului al secolul XVIII.
Regim de proprietate   stat
Data ultimei modificări a fişei   04.07.2022
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului Cod LMI
casă  Epoca modernă (1703)        
Aşezare rurală  Epoca medievală (ssecolul al XVII-lea) neprecizată 1703 

Aşezare rurală compusă din locuinţe şi cuptoare de olărit. Tot aici se află Curtea Coconilor ridicată de Constantin Brâncoveanu la cca. 1700. A fost cercetat pridvorul de est al casei.
1867-1893 – transformare edificiu din stil brâncovenesc în stil neoclasic
Transf. mijl. sec. XIX – conf. LMI 2015
1701 – construire pe locul casei vechi care a aparţinut lui Grama Stolnicul
1703 – conf. LMI 2015 (posibilă dată de finalizare a construcţiei)
1895 – an inscripţionat pe frontispiciul monumentului. Fosta casă a fiilor domnitorului Constantin Brâncoveanu a fost construită în 1701 pe locul alteia mai vechi care a aparţinut lui Grama Stolnicul. Aceasta va fi numită ulterior “Casa coconilor”, adică a fiilor domnitorului, fiind aşezată „den jos de biserica Sfânta Vineri” potrivit izvoarelor istorice.
Din cronica logofătului Radu Greceanu aflăm că, în anul 1712, în timpul marelui incendiu care a pustiit oraşul Târgovişte „ajunsese şi la casele coconilor şi arsese învălişul la o pereche de case”. Casele au fost însă refăcute imediat sub directa supraveghere a domnitorului.
Între anii 1867-1893, casa a fost refăcută în stil neoclasic, păstrând numai beciurile brâncoveneşti, sub atenta îndrumare a inginerului topograf Külle.
Cu ocazia construirii Prefecturii, la sfârşitul secolului al XIX-lea, casa a fost modificată în forma actuală. În prezent se mai păstrează doar vestigii arheologice din fosta curte boierească.

Stăpânirea domnească a lui Constantin Brâncoveanu – casa fiilor
Personalităţi asociate - Scarlat Hiotu (sf. sec. XVIII); Nicolae (Nae) Hiotu (fiul lui Scarlat) şi ulterior soţia sa; ing. topograf I. Külle; statul român; C.J. Dâmboviţa.
Gheorghe Bibescu (1802-1873) – domn al Ţării Româneşti – a vizitat între 20-23 august, respectiv între 4-6 septembrie 1844, alături de potul Grigore Alexandrescu, Ocârmuirea judeţului, clădirea fiind iluminată cu ulcele.
Rafail – dascăl, a predat şi locuit în această clădire între 1821-1832, pe perioada funcţionării sale ca şcoală.
Grigore Alexandrescu – poet, se presupune că a învăţat ca elev în această clădire, pe perioada funcţionării sale ca şcoală.
I. Külle – inginer topograf, a locuit şi transformat clădirea între 1867-1893. Autor a unei ridicări topografice a oraşului Târgovişte la sfârşitul sec. XIX.
Casa a devenit sediul Muzeului Naţional al Poliţiei Române (începând cu 07.07.2000)
Sălile muzeului adăpostesc şi conservă bogate colecţii de heraldică, uniforme şi echipament, documente şi obiecte din istoria de peste un secol şi jumătate a Poliţiei şi Jandarmeriei Române.
În expoziţia permanentă se află documente de legislaţie purtând semnături ale domnitorilor, uniforme, însemne de grad şi heraldice, lucrări de referinţă, cărţi, publicaţii periodice, albume, drapele, lucrări de artă cu tematică adecvată, arme de foc şi albe, printre altele.
Planul actual al clădirii este de formă pătrată, cu parter înalt şi etaj.
Beciul ce are o structură specifică epocii brâncoveneşti, a rămas intact din timpul domnitorului. Acesta este realizat din zidărie de cărămidă netencuită, fiind împărţit în patru compartimente boltite cu calote sferice pe pandantive, dispuse în jurul unei coloane din piatră de secţiune circulară pe care se descarcă patru arce de tip dublou. Lumina zilei pătrunde prin patru ferestre mici dispuse grupat pe laturile de nord si est.
Parterul înalt are o sală pe toată lungimea clădirii şi câte trei camere pe laturile de vest şi de sud. La etaj se ajunge pe o scară monumentală centrală către un hol dispus, de asemenea, pe toată lungimea clădirii. Din acest spaţiu se realizează accesul către trei încăperi amplasate pe fiecare latură, unde este amenajată expoziţia permanentă a muzeului. Planul casei a fost conceput fără pridvor închis sau deschis, evidenţiind astfel caracterul boieresc al construcţiei. Intrarea principală se făcea printr-un foişor, pe o scară laterală, iar accesul în beci se realiza printr-un gârlici situat tot pe latura de sud. Faţadele şi dispoziţia planimetrică a parterului au fost modificate în timp, rămânând prezent sacnasiul, până la sfârşitul sec. al XIX-lea, element care era absent la alte case mai vechi. Clădirea era acoperită cu şindrilă în patru ape.

DB-II-m-A-17239.01 
Curte boierească  Epoca medievală (secolul al XVII-lea) neprecizată cca 1703    DB-II-m-A-17239.02 
Zid de incintă  Epoca medievală (secolul al XVII-lea)   cca 1703    DB-II-m-A-17239.03 
Biserică  Epoca medievală (secolul al XVII-lea)   cca 1703    DB-II-m-A-17239.04 
Necropolă  Epoca modernă (secolul al XVIII-lea)       DB-II-m-A-17239.05 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare de salvare 2007

Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească" - Târgovişte DIACONESCU Petre
OLTEANU Gheorghe
2. sondaj 1976, 1986

Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească" - Târgovişte DIACONESCU Petru
OLTEANU Gheorghe

Bibliografie
1. Diaconescu, Petre, Cercetarea arheologică a habitatului urban târgoviștean, Valachica, 20, Târgoviște, 2007, 195, 198, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=120915-cercetarea-arheologica-a-habitatului-urban-targovistean--valachica-studii-si-cercetari-de-istorie-si-istoria-culturii-complexul-national-muzeal-curtea-domneasca-targoviste--20-2007 [Publicaţie]
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p.1091, poz. 548 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Olteanu, Gheorghe; Cârstina, Ovidiu, Căprăroiu, Denis, Repertoriul arheologic al județului Dâmbovița, volumul II, Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2007, 71, 77 [Publicaţie]
4. Lista monumentelor Istorice 2015 - jud. Dâmbovița, Monitorul Oficial al României, partea I, Nr, 113 bis/15.II.2016, București, 2016, 1248, https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-DB.pdf [Baza LMI]
5. Năstase, Mihai-Claudiu, Fișă analitică de evidență, Târgoviște, 2020 [Fişă de sit]
6. Neagoe, Cătălin-Andrei, Fișă analitică de inventariere " Casa Coconilor lui Constantin Brâncoveanu de la Târgovişte -Muzeul Poliţiei Române şi Parcul Stadionului", 2019-2020 [Fişă de sit]
 
 
Scroll