Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
77484.06 |
|
Nume
|
|
Situl arheologic de la Valea Mărului - Primărie |
|
Județ
|
|
Galaţi |
|
Unitate administrativă
|
|
Valea Mărului |
|
Localitate
|
|
Valea Mărului |
|
Punct
|
|
Primărie |
|
Reper
|
|
Situl arheologic a fost identificat pe promontoriul din faţa primăriei – punct dominant pe terasa din dreapta Gerului, la circa 130-140 metri vest de pârâu. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Geru |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
|
Forma de relief
|
|
terasă |
|
Utilizare teren
|
|
locuire |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
aşezare |
|
Descriere
|
|
După informaţii orale, în zonă au fost descoperite anterior, la construcţia bazei antenei primăriei, amfore întregi; materialul a ajuns după câte se pare în colecţiile fostului Muzeului Mixt Tecuci şi s-ar încadra cronologic în secolele IV-V p. Chr. (cultura Sântana de Mureş) confirmând astfel prezenţa în zonă a unei aşezări din această perioadă. |
|
Observații
|
|
Cercetările au debutat cu o diagnoză efectuată pe sectorul de pe teritoriul comunei Valea Mărului, efectuată la solicitarea administraţiei locale şi determinată de intenţia autorităţilor de cunoaştere, cât mai temeinică, a patrimoniului arheologic, în vederea elaborări unui proiect mai larg de protejare şi valorificare. |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
26.09.2019
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului
|
Cod LMI
|
|
Aşezare
|
Epoca migraţiilor
(secolele IV-V p. Chr.)
|
Sântana de Mureş
|
|
Au fost identificate fragmente ceramice lucrate la roată din pastă de culoare cenuşie, caracteristice secolului IV p. Chr. şi partea inferioară, piciorul, respectiv o toartă provenind de la amfore greceşti lucrate din pastă nisipoasă roz-gălbuie, bine arsă, cu particule maronii în compoziţie. Suprafaţa investigată este afectată într-o oarecare măsură de acţiunile edilitare ale secolului al XX-lea. La adâncimea de aproximativ – 0,20 m. s-a sesizat în extremitatea sud-estică a platoului zidul de fundaţie al unui imobil (acesta continuă în curtea sediului poliţiei). Totodată, în sectorul nord vestic al platoului, pe o zonă mai ridicată antropic, a existat până spre finele veacului menţionat un imobil modest ca dimensiuni.
|
|
|
Aşezare
|
Epoca bronzului
|
Noua
|
|
Se remarcă descoperirea unui împungător din os, bivalen, foarte bine finisat, de formă romboidală alungită, respectiv a unei lame din silex de culoare neagră. Inventarul destul de redus al uneltelor/ustensilelor este completat de prezenţa a două „arşice” / astragale cu urme evidente de polizare. Menţionăm aici şi prezenţa unui fragment de tipar din „şamotă” – judecând după forma şi dimensiunile păstrate pentru turnarea acelor din bronz –, descoperit în apropierea resturilor unui cuptor distrus care mai păstra în umplutură cantităţi semnificative de zgură, respectiv o depunere rituală a unui craniu animal (porc?). Repertoriul ceramic al culturii Noua – numeroase forme ceramice specifice, în special recipiente în formă de „sac” cu ornamente caracteristice sub forma unor brâuri, ceşti cu două torţi supraînălţate etc. – este prezent aproape exclusiv în cadrul descoperirilor de la Valea Mărului, punctul La Primărie , în „gropi” din care este nelipsită cenuşa, fragmentele de podine de locuinţe, lipituri de pereţi calcinaţi, vetre, material osteologic animal. Locul dominant îl deţine ceramica lucrată din pastă de calitate inferioară („grosieră”), amestecată cu cioburi pisate şi pietricele, de culoare brun-roşcată, brună-negricioasă sau neagră, de cele mai multe ori mată şi poroasă. Categoria recipientelor din pastă fină deţine un rol secundar. Ponderea cea mai ridicată o au fragmentele ceramice ce provin de la recipiente de tip „sac”, de diverse dimensiuni şi forme, de cele mai multe ori ornamentate cu un brâu simplu, crestat sau alveolat. Au fost descoperite şi resturi de ceşti cu corpul bombat, prevăzute cu toartă / torţi cu buton sau în bandă, supraînălţate sau trase din buză cu „creastă” şi străchini tronconice cu pereţii uşor arcuiţi.
|
|
|
Aşezare
|
Hallstat timpuriu
|
Babadag
|
|
Printre fragmentele ceramice descoperite se regăsesc şi unele cu decor specific culturii Babadag. Aceluiaşi nivel îi aparţine şi depunerea unor resturi ale unui cuptor de redus minereul.
|
|
|
Aşezare
|
La Tène
|
|
|
Au fost identificate fragmente ceramice provenind de la amfore greceşti, lucrate din pastă de culoare gălbuie, cu nisip în compoziţie utilizat ca degresant, dovadă a schimbului de produse dintre această comunitate şi lumea sudică. Prezenţa lor este asociată cu ceramica locală caracteristică perioadei getice din secolele V-III a. Chr.: vase grosiere ornamentate cu brâuri alveolate sau cu alveole, prevăzute cu proeminenţe pentru manevrare, dar şi fragmente de străchini, castroane sau ceşti lucrate din pastă fină de culoare cenuşie, lustruită.
|
|
|
Aşezare
|
Epoca medievală târzie
(secolele XVII-XVIII)
|
|
|
Dincolo de materialele arheologice rulate, prezente pe aproape toată suprafaţa investigată arheologic, un singur complex poate fi atribuit acestei perioade, dovadă a unei locuiri sporadice sau poate sezoniere. Având în vedere nivelul de la care pornesc unele gropi de pari, poate fi atribuit acestei perioade. Presupunem deci existenţa pentru acest palier cronologic a unei construcţii din lemn, cu suprafaţa redusă, dar probabil cu un regim de înălţime ridicat, cel mai probabil – dacă se păstrează în vedere zona în care este dispus – un punct de observaţie.
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
diagnoză
|
2015
|
|
*
|
COSTIN
|
Croitoru
|
|
Muzeul de Istorie Galați
|
*
|
*
|
|
Muzeul Brăilei "Carol I"
|
*
|
*
|
|
2.
|
cercetare sistematică
|
2014
|
|
*
|
ALEXĂ
|
Dana
|
| *
|
CÂNDEA
|
Ionel
|
| *
|
PANDEA
|
Stănică
|
| *
|
CROITORU
|
Costin
|
|
Muzeul Brăilei "Carol I"
|
*
|
*
|
|
Muzeul de Istorie Galați
|
*
|
*
|
|
Muzeul de Istorie "Teodor Cincu" Tecuci
|
*
|
*
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Croitoru, Costin, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniului, 2016, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5569&d=Valea-Marului-Galati-Primarie-2015 [Publicaţie]
|
|
2.
Croitoru, Costin, Raportul diagnozei de teren - Valea Gerului, com. Valea Mărului, jud. Galați, sectorul Mândrești - Valea Mărului, 2015 [Fişă tehnică]
|
|
3.
Croitoru, Costin, Varia memoria antiquitatis et medievalis (I). Informaţii arheologice într-un document contemporan, Studii de Istorie, I, 2012, 129-137 [Publicaţie]
|
|
4.
Croitoru, Costin; Doca, Virgil, Un capăt de buzdugan descoperit la Valea Mărului, judeţul Galaţi, Acta Musei Tutovensis, XI, 2015, 230-239 [Publicaţie]
|
|
5.
Pandrea, Stănică; Croitoru, Costin, O figurină zoomorfă deosebită identificată fortuit la Mândreşti, comuna Valea Mărului, judeţul Galaţi, Miscellanea historica et archaeologica in honorem Vasile Ursachi octogenarii (eds.: C. Croitoru, G. D. Hânceanu), Brăila, 2015, 165-176 [Publicaţie]
|
|
6.
Pandrea, Stănică; Croitoru, Costin, Cercetări arheologice de teren pe Valea Gerului, judeţul Galaţi, Danubius, XXXII, 2015 [Publicaţie]
|
| |
|
|
|