Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   81102.02
Nume   Situl arheologic de la Călugăreni - La Morminţi
Județ   Gorj
Unitate administrativă   Padeş
Localitate   Călugăreni
Punct   La Morminţi
Punct alte denumiri   Morminţii Mari
Reper   Situl se află pe un bot al terasei din dreapta râului Motru
Reper hidrografic - nume   Motru
Reper hidrografic - tip   râu
Forma de relief   deal
Categorie   locuire
Tip   aşezare
Descriere   Staţiunea arheologică are o suprafaţă de 400 de metri lungime şi 100-150 de metri lăţime şi se află la o altitudine medie de 350 de metri. Nivelul de locuire Sălcuţa sunt suprapuse de niveluri de locuire Glina, Verbicioara, Vârtop-Susani şi medievale.
Observații   Mai mult de un sfert din aşezare a fost distrusă din cauza eroziunii solului cât şi a faptului că localnicii obişnuiau să sape gropi pentru lut în zona sitului.
Riscuri antropice   Afectare parţială: 4 / 28.01.2021
Data ultimei modificări a fişei   28.01.2021
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului Cod LMI
Aşezare  Eneolitic dezvoltat Sălcuţa / IV  

Locuirea de tip Sălcuţa IV a fost documentată sporadic în cercetările din anii 1980, numai prin câteva fragmente ceramice, în stratul brun închis, respectiv câteva fragmente ceramice provenind de la străchini sau castroane lucrate din pastă neagră amestecată cu un nisip cu bobul mic.

 
Aşezare  Epoca bronzului timpuriu Glina  

În anul 1980 a fost documentată parţial o locuinţă (Locuinţa nr.1) de tip bordei, surprinsă spre latura dinspre nord şi colţul de nord-est al S1C/1980, la adâncimea de -0,28 m. Locuinţa era orientată aproximativ est-vest, cu planul rectangular, cu colţurile rotunjite. În umplutură s-au găsit numeroase fragmente ceramice, pietre şi oase de animale. Nivelul Glina este reprezentat de solul brun-închis, unde s-au descoperit numeroase fragmente ceramice din vase lucrate dintr-o pastră grosieră, de culoare cărămizie, cu marginea uşor evazată, cu marginea dreaptă sau cu marginea cu marginea lăţită spre exterior. Decorul vaselor este constituit fie din găuri-buton, duspuse sub margine, brâu organic alveolat şi împunsături semicirculare în pastă, aşezate imediat sub marginea vasului, precum şi brâuri

 
  Epoca bronzului târziu Verbicioara / IV  

Nivelul de locuire atribuit fazei a IV-a a culturii Verbicioara a fost documentat în partea superioară a stratului brun închis din secţiunea S1 din 1980, între -0,24 şi -0,32 m adâncime, unde fost identificate fragmente ceramice fine şi o ceaşcă cu două torţi supraînălţate, asociate Complexului 3, precum şi alte forme specifice fazei târzii Verbicioara, influenţate de grupul Zimnicea–Plovdiv. Descoperirile provin din S1A–S1C, în special din zona Complexului 3, unde ceramica neagră cu nisip fin, fundul inelar şi vasul globular cu două tortiţe laterale definesc prezenţa acestui nivel cultural.

 
Aşezare  Hallstatt timpuriu Vârtop-Susani  

Nivelul hallstattian timpuriu, grupul Vârtop, este surprins în stratul negru cu mult chirpici al secţiunii S1, unde, la adâncimi între –0,20 şi –0,30 m, apar vase pântecoase, străchini şi recipiente masive cu brâuri organice puternic reliefate, identificate în special în Complexul 1 şi în zona S1B–S1C. Ceramica fină cu caneluri, ghirlande pe gât şi margini faţetate, alături de vasele de uz comun cu brâuri alveolate, defineşte prezenţa nivelului Vârtop–Susani, corespunzător fazei Ha A a epocii fierului.

 
Aşezare  Epoca medievală timpurie (secolele XII-XIII)    

Nivelul medieval timpuriu de la Călugăreni este reprezentat de stratul negru cu pietriş şi de Groapa 1, surprinse în secţiunea S1B la adâncimi între –0,10 şi –0,32 m, unde apar urme de arsură continue pe profil, zgură, cenuşă şi fragmente ceramice lucrate la roata de mână şi roata rapidă, databile în secolele XII–XIII, perioada lui Litovoi. Ceramica include borcane cu umeri ridicaţi, pastă zgrunţuroasă, arsă la cărămiziu sau cenuşiu‑gălbui, precum şi forme fine, bine arse, asociate locuirii medievale timpurii din zona Motrului.

 
Aşezare  Epoca medievală dezvoltată (secolele XV-XVI)    

Nivelul medieval târziu de la Călugăreni este documentat în partea superioară a secţiunii S1, în stratul negru cu pietriş, unde ceramica datată în secolele XV–XVI apare în asociere cu locuirea cunoscută din primele menţiuni documentare ale Padeşului. Materialul provine din zona S1B–S1D, la adâncimi cuprinse între –0,10 şi –0,20 m, fiind reprezentat prin fragmente de vase lucrate la roata rapidă, bine arse, cu pastă cărămizie şi forme specifice epocii târzii medievale (fig. 5/3–6), indicând o locuire stabilă în perioada medievală dezvoltată.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare de salvare 1980

A fost trasată o secțiune (S1), perpedinculară pe marginea de nord a botului de terasă, orientată NVN - ESE, cu dimensiunile de 17,5 x 4 m, segmentată în patru suprafețe de 4x4 cu martori intermediari de 0,5 m între ele și notate cu siglele S1A, B, C, D. S-a căutat în acest fel ca, alături de săpătura în adâncime, să se poată efectua și o cercetare în suprafață a eventualelor complexe. Scopul cercetării era obținerea de date privind limitele, stratigrafia și durata locuirii. Din cauza unor condiții obiective (forța de muncă redusă, duritatea solului) - săpătura nu a atins pământul viu, ajungându-se numai la adâncimea de -0,4 - -0,45 m. S-a documentat următoarea situație stratigrafică: sol vegetal, gros de circa 0,05 m, în care se găsește material arheologic antrentat de arături; sol negru-cenușiu cu pietriș mărunt, fragmente ceramice, bucăți de cărbune, pietre, gros de circa 0,15 - 0,2 m; sol negru cu mult chirpic, fragmente ceramice, urme de arsură, pietre mari, gros de circa -0,15 - 0,20 m; pământ brun închis, mai afânat, cu multe fragmente ceramice, oase de animale, pietre.

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti CHICIDEANU Ion
Universitatea Craiova GHERGHE Petre
2. periegheză 1980

S-a desfășurat în primăvara anului 1980. Cu această ocazie s-a descoperit situl arheologic de la Călugăreni - La Morminți.

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti POPA Radu
CHICIDEANU Ion
Muzeul Naţional de Istorie a României - Bucureşti RĂDULESCU Venera
Muzeul Județean "Alexandru Ştefulescu" Gorj - Târgu Jiu GHERGHE Petre
CALOTOIU Gheorghe

Bibliografie
1. Pătroi, Nicolae Cătălin, Neo-eneoliticul în Oltenia. Hărțile arheologice, Drobeta Turnu-Severin, 2019, 92 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Chicideanu, Ion, Gherghe, Petre, Săpăturile arheologice de la Călugăreni (jud. Gorj), Materiale și Cercetări Arheologice, 15, Academiei Republicii Socialiste România, Brașov, 1983, 103-107, https://www.persee.fr/doc/mcarh_0076-5147_1983_num_15_1_1788 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Calotoiu, Gheorghe, Mocioi, Ion, Marinoiu, Vasile, Mărturii arheologice în Gorj, Târgu Jiu, 1987, 24 [Publicaţie]
4. Gheorghe-Govora, Petre, O preistorie a nord-estului Olteniei, Petras, Râmnicu Vâlcea, 1995, 16 [Publicaţie]
5. Pătroi, Nicolae Cătălin, O completare la catalogul de așezări și descoperiri aparținând culturii eneolitice Sălcuța, Oltenia. Studii şi Comunicări. Arheologie – Istorie, XXV, Muzeul Olteniei, Craiova, 2018, 62, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=71685-o-completare-la-catalogul-de-asezari-si-descoperiri-apartinand-culturii-eneolitice-salcuta--oltenia-studii-si-comunicari-muzeul-olteniei--xxv-2018 [Publicaţie]
 
 
Scroll