Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
81102.02 |
|
Nume
|
|
Situl arheologic de la Călugăreni - La Morminţi |
|
Județ
|
|
Gorj |
|
Unitate administrativă
|
|
Padeş |
|
Localitate
|
|
Călugăreni |
|
Punct
|
|
La Morminţi |
|
Punct alte denumiri
|
|
Morminţii Mari |
|
Reper
|
|
Situl se află pe un bot al terasei din dreapta râului Motru |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Motru |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
râu |
|
Forma de relief
|
|
deal |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
aşezare |
|
Descriere
|
|
Staţiunea arheologică are o suprafaţă de 400 de metri lungime şi 100-150 de metri lăţime şi se află la o altitudine medie de 350 de metri. Nivelul de locuire Sălcuţa sunt suprapuse de niveluri de locuire Glina, Verbicioara, Vârtop-Susani şi medievale. |
|
Observații
|
|
Mai mult de un sfert din aşezare a fost distrusă din cauza eroziunii solului cât şi a faptului că localnicii obişnuiau să sape gropi pentru lut în zona sitului. |
|
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 4 / 28.01.2021 |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
28.01.2021
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului
|
Cod LMI
|
|
Aşezare
|
Eneolitic dezvoltat
|
Sălcuţa /
IV
|
|
Locuirea de tip Sălcuţa IV a fost documentată sporadic în cercetările din anii 1980, numai prin câteva fragmente ceramice, în stratul brun închis, respectiv câteva fragmente ceramice provenind de la străchini sau castroane lucrate din pastă neagră amestecată cu un nisip cu bobul mic.
|
|
|
Aşezare
|
Epoca bronzului timpuriu
|
Glina
|
|
În anul 1980 a fost documentată parţial o locuinţă (Locuinţa nr.1) de tip bordei, surprinsă spre latura dinspre nord şi colţul de nord-est al S1C/1980, la adâncimea de -0,28 m. Locuinţa era orientată aproximativ est-vest, cu planul rectangular, cu colţurile rotunjite. În umplutură s-au găsit numeroase fragmente ceramice, pietre şi oase de animale. Nivelul Glina este reprezentat de solul brun-închis, unde s-au descoperit numeroase fragmente ceramice din vase lucrate dintr-o pastră grosieră, de culoare cărămizie, cu marginea uşor evazată, cu marginea dreaptă sau cu marginea cu marginea lăţită spre exterior. Decorul vaselor este constituit fie din găuri-buton, duspuse sub margine, brâu organic alveolat şi împunsături semicirculare în pastă, aşezate imediat sub marginea vasului, precum şi brâuri
|
|
|
|
Epoca bronzului târziu
|
Verbicioara /
IV
|
|
Nivelul de locuire atribuit fazei a IV-a a culturii Verbicioara a fost documentat în partea superioară a stratului brun închis din secţiunea S1 din 1980, între -0,24 şi -0,32 m adâncime, unde fost identificate fragmente ceramice fine şi o ceaşcă cu două torţi supraînălţate, asociate Complexului 3, precum şi alte forme specifice fazei târzii Verbicioara, influenţate de grupul Zimnicea–Plovdiv. Descoperirile provin din S1A–S1C, în special din zona Complexului 3, unde ceramica neagră cu nisip fin, fundul inelar şi vasul globular cu două tortiţe laterale definesc prezenţa acestui nivel cultural.
|
|
|
Aşezare
|
Hallstatt timpuriu
|
Vârtop-Susani
|
|
Nivelul hallstattian timpuriu, grupul Vârtop, este surprins în stratul negru cu mult chirpici al secţiunii S1, unde, la adâncimi între –0,20 şi –0,30 m, apar vase pântecoase, străchini şi recipiente masive cu brâuri organice puternic reliefate, identificate în special în Complexul 1 şi în zona S1B–S1C. Ceramica fină cu caneluri, ghirlande pe gât şi margini faţetate, alături de vasele de uz comun cu brâuri alveolate, defineşte prezenţa nivelului Vârtop–Susani, corespunzător fazei Ha A a epocii fierului.
|
|
|
Aşezare
|
Epoca medievală timpurie
(secolele XII-XIII)
|
|
|
Nivelul medieval timpuriu de la Călugăreni este reprezentat de stratul negru cu pietriş şi de Groapa 1, surprinse în secţiunea S1B la adâncimi între –0,10 şi –0,32 m, unde apar urme de arsură continue pe profil, zgură, cenuşă şi fragmente ceramice lucrate la roata de mână şi roata rapidă, databile în secolele XII–XIII, perioada lui Litovoi. Ceramica include borcane cu umeri ridicaţi, pastă zgrunţuroasă, arsă la cărămiziu sau cenuşiu‑gălbui, precum şi forme fine, bine arse, asociate locuirii medievale timpurii din zona Motrului.
|
|
|
Aşezare
|
Epoca medievală dezvoltată
(secolele XV-XVI)
|
|
|
Nivelul medieval târziu de la Călugăreni este documentat în partea superioară a secţiunii S1, în stratul negru cu pietriş, unde ceramica datată în secolele XV–XVI apare în asociere cu locuirea cunoscută din primele menţiuni documentare ale Padeşului. Materialul provine din zona S1B–S1D, la adâncimi cuprinse între –0,10 şi –0,20 m, fiind reprezentat prin fragmente de vase lucrate la roata rapidă, bine arse, cu pastă cărămizie şi forme specifice epocii târzii medievale (fig. 5/3–6), indicând o locuire stabilă în perioada medievală dezvoltată.
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
cercetare de salvare
|
1980
|
A fost trasată o secțiune (S1), perpedinculară pe marginea de nord a botului de terasă, orientată NVN - ESE, cu dimensiunile de 17,5 x 4 m, segmentată în patru suprafețe de 4x4 cu martori intermediari de 0,5 m între ele și notate cu siglele S1A, B, C, D. S-a căutat în acest fel ca, alături de săpătura în adâncime, să se poată efectua și o cercetare în suprafață a eventualelor complexe. Scopul cercetării era obținerea de date privind limitele, stratigrafia și durata locuirii. Din cauza unor condiții obiective (forța de muncă redusă, duritatea solului) - săpătura nu a atins pământul viu, ajungându-se numai la adâncimea de -0,4 - -0,45 m. S-a documentat următoarea situație stratigrafică: sol vegetal, gros de circa 0,05 m, în care se găsește material arheologic antrentat de arături; sol negru-cenușiu cu pietriș mărunt, fragmente ceramice, bucăți de cărbune, pietre, gros de circa 0,15 - 0,2 m; sol negru cu mult chirpic, fragmente ceramice, urme de arsură, pietre mari, gros de circa -0,15 - 0,20 m; pământ brun închis, mai afânat, cu multe fragmente ceramice, oase de animale, pietre.
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti
|
CHICIDEANU
|
Ion
|
|
Universitatea Craiova
|
GHERGHE
|
Petre
|
|
2.
|
periegheză
|
1980
|
S-a desfășurat în primăvara anului 1980. Cu această ocazie s-a descoperit situl arheologic de la Călugăreni - La Morminți.
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti
|
POPA
|
Radu
|
|
CHICIDEANU
|
Ion
|
|
Muzeul Naţional de Istorie a României - Bucureşti
|
RĂDULESCU
|
Venera
|
|
Muzeul Județean "Alexandru Ştefulescu" Gorj - Târgu Jiu
|
GHERGHE
|
Petre
|
|
CALOTOIU
|
Gheorghe
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Pătroi, Nicolae Cătălin, Neo-eneoliticul în Oltenia. Hărțile arheologice, Drobeta Turnu-Severin, 2019, 92 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
Chicideanu, Ion, Gherghe, Petre, Săpăturile arheologice de la Călugăreni (jud. Gorj), Materiale și Cercetări Arheologice, 15, Academiei Republicii Socialiste România, Brașov, 1983, 103-107, https://www.persee.fr/doc/mcarh_0076-5147_1983_num_15_1_1788 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
|
3.
Calotoiu, Gheorghe, Mocioi, Ion, Marinoiu, Vasile, Mărturii arheologice în Gorj, Târgu Jiu, 1987, 24 [Publicaţie]
|
|
4.
Gheorghe-Govora, Petre, O preistorie a nord-estului Olteniei, Petras, Râmnicu Vâlcea, 1995, 16 [Publicaţie]
|
|
5.
Pătroi, Nicolae Cătălin, O completare la catalogul de așezări și descoperiri aparținând culturii eneolitice Sălcuța, Oltenia. Studii şi Comunicări. Arheologie – Istorie, XXV, Muzeul Olteniei, Craiova, 2018, 62, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=71685-o-completare-la-catalogul-de-asezari-si-descoperiri-apartinand-culturii-eneolitice-salcuta--oltenia-studii-si-comunicari-muzeul-olteniei--xxv-2018 [Publicaţie]
|
| |
|
|
|