Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
81781.02 |
|
Nume
|
|
Situl arheologic aşezarea romană de la Hăieşti - Turiţa |
|
Județ
|
|
Gorj |
|
Unitate administrativă
|
|
Săcelu |
|
Localitate
|
|
Hăieşti |
|
Punct
|
|
Turiţa |
|
Reper
|
|
Situl arheologic se află pe raza localităţii Hăieşti, între pârâiele Blahniţa şi Sunătoarea, de la confluenţa celor două ape curgătoare, spre nord, spre Maghereşti. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Blahnică, Sunătoarea |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
|
Forma de relief
|
|
terasă |
|
Categorie
|
|
locuire; descoperire funerară |
|
Tip
|
|
aşezare; necropolă |
|
Descriere
|
|
Situl arheologic a fost semnalat încă din ultimele decenii ale secolului al XIX lea, prin observaţiile lui Grigore Tocilescu şi Pamfil Polonic, care au consemnat urme de ziduri, ţigle, ceramică, sarcofage şi fragmente sculpturale pe malurile Blahniţei. Cercetarea sistematică propriu zisă a început însă abia între 1976–1983, când Muzeul Judeţean Gorj, în colaborare cu Institutul de Arheologie Bucureşti, a deschis sondaje şi secţiuni în punctele „Turiţa”, „Grui” şi „La Buha”. Au fost identificate fundaţiile unei clădiri romane, fragmente ceramice (oale, amfore, terra sigillata de imitaţie), cărămizi şi tegulae, un opaiţ de lut, un fragment de vultur de bronz – probabil vârf de stindard roman – precum şi un lot consistent de monede de bronz şi argint, datând între Traian şi Severus Alexander. În 1980 au fost descoperite thermele romane, iar în zona „Grui”, între fostul cămin cultural şi staţia de maşini, s a confirmat existenţa necropolei, prin stele funerare, sarcofage şi cărămizi. |
|
Data descoperirii
|
|
sfârşitul secolului al XIX-lea |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
24.08.2026
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului
|
Cod LMI
|
|
Aşezare
|
romană
(sec.II-III)
|
romană
|
|
În aşezare s-au descoperit locuinţe cu temelia din bolovani de râu, ceramică, resturile unui cuptor pentru ars ceramică, cărămizi, ţigle etc. Materialele au fost depozitate la Muzeul judeţean Gorj - Tg. Jiu.
|
|
|
Necropolă
|
romană
(sec.II-III p. Chr)
|
romană
|
|
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
|
1980-1987
|
În anul 1980 au fost descoperite termele romane.
|
Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj
|
CATALOIU
|
Gheorghe
|
|
Institutul de Cercetări Socio-Umane ``C.S. Nicolăescu-Plopșor``
|
PETRE
|
Gheorghe
|
|
MARINOIU
|
Vasile
|
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
|
PETOLESCU
|
Gheorghe
|
|
PETOLESCU
|
Carmen
|
|
2.
|
sondaj
|
1978
|
Cercetările arheologice s-au desfășurat tot în punctul „Turița”, în clădirea identificată în anul 1976-1977. A fost descoperit un bogat material ceramic, printre care și un fragment dintr-o imitație de terra sigillata, fragmente de tegulae și cărămizi și un vultur din bronz, probabil un fragment dintr-un stindard roman.
|
Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj - Târgu Jiu
|
CALOTOIU
|
Gheorghe
|
|
GHERGHE
|
Petre
|
|
MARINOIU
|
Vasile
|
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti
|
PETOLESCU
|
Constantin
|
|
PETOLESCU
|
Carmen
|
|
3.
|
sondaj
|
1977
|
S-au continuat cercetările în zona Turița, în apropierea podului peste pârâul Blahnița. S-a trasat o secțiune paralelă cu sondajul realizat în anul 1976. La 15 cm adâncime a fost identificată clădirea identificată în anul precendent.
|
Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj - Târgu Jiu
|
CALOTOIU
|
Gheorghe
|
|
GHERGHE
|
Petre
|
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti
|
PETOLESCU
|
Constantin
|
|
4.
|
sondaj
|
1976
|
Cercetările arheologice sistematice au debutat în iulie 1976. S-a efectuat un sondaj în apropierea podului peste râul Blahnița, în punctul „Turița”, unde pe baza informațiilor de la Pamfil Polonic, s-ar fi aflat termele. În cursul săpăturii s-a identificat, „la o mică adâncime resturile fundației din pietre de râu a unei clădiri, fragmente ceramice (οale și amfore), precum și un opaiț de lut lucrat cu mâna”. Au fost descoperite, de asemenea, trei monede de bronz — două datând de la sfârșitul secolului al II‑lea p.Chr., emise în timpul lui Crispina — și trei monede de argint: una din secolul al II‑lea, de la Faustina, iar celelalte două din secolul al III‑lea, emise în timpul Iuliei Mammea și al lui Severus Alexander.
|
Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj - Târgu Jiu
|
CALOTOIU
|
Gheorghe
|
|
GHERGHE
|
Petre
|
|
Muzeul Naţional de Istorie a României - Bucureşti
|
PETOLESCU
|
Constantin
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Cataloiu, Gheorghe, Ceonica Cercatărilor aheologice din România. Campania 1983 - 1992, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, 1993, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=709&d=Haiesti-Sacelu-Gorj-Fantana-Jidovilor-1983--1992 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
Calotoiu, Gheorghe; Gherghe, Petre; Petolescu, Constantin, Așezarea romană de la Săcelu-Gorj, Litua, I, Muzeul Județean Gorj "Alexandru Ștefulescu", Târgu Jiu, 1978, 33-35, https://www.biblioteca-digitala.ro/?articol=25258-asezarea-romana-de-la-sacelu-gorj--litua-studii-si-cercetari--i-1978 [Publicaţie]
|
|
3.
Calotoiu, Gheorghe, Repertoriul arheologic roman al Gorjului, Litua, II, Muzeul Județean Gorj "Alexandru Ștefulescu", Târgu-Jiu, 1982, 53-55, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=32692-repertoriul-arheologic-roman-al-gorjului--litua-studii-si-cercetari--ii-1982 [Publicaţie]
|
| |
|
|
|