Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
82662.01 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
GJ-II-a-B-09389 |
|
Nume
|
|
Mănăstirea cu hramul „Sfânta Treime” de la Strâmba Jiu |
|
Județ
|
|
Gorj |
|
Unitate administrativă
|
|
Oraş Turceni |
|
Localitate
|
|
Strâmba Jiu |
|
Reper
|
|
Mănăstrirea se află la marginea de vest a localităţii, la cca 500 de metri de ieşirea din sat, în Valea Mănăstirii Strâmba, la marginea Pădurii Strâmba. |
|
Categorie
|
|
structură de cult |
|
Tip
|
|
mănăstire |
|
Descriere
|
|
Mănăstirea Strâmba–Jiu, aşezată în apropierea pârâului Strâmba ce izvorăşte de pe Dealul Ologului, este una dintre cele mai vechi aşezări monahale din zona Jiului. Satul Strâmba este menţionat documentar încă din secolul al XVI‑lea, iar vechiul schit apare în acte din 1525 ca metoh al mănăstirii Govora. Lăcaşul iniţial era din lemn, datat tradiţional în 1518, conform pisaniei din 1793. În secolul al XVII‑lea, pe locul schitului a fost ridicată actuala biserică de piatră cu hramul „Sfânta Treime”, ctitorită de marele boier Stoichiţă Râioşanu, personaj influent în divanurile lui Mihai Viteazul, Radu Şerban, Alexandru Iliaş şi Gavril Movilă. Istoria mănăstirii este strâns legată de familia Râioşanu, care a acumulat moşii în Strâmba prin cumpărături şi danii, fapt documentat în numeroase hrisoave din anii 1593–1609. Stoichiţă Râioşanu, logofăt al doilea şi mare vistier, a cumpărat părţi întinse de moşie, confirmate de Mihai Viteazul şi de Radu Şerban, contribuind decisiv la consolidarea domeniului monahal. Egumenul Veniamin, la rândul său, a întregit averea mănăstirii prin achiziţii donate aşezământului. Astfel, în secolele XVI–XVII, Strâmba devine un centru monahal cu resurse stabile, integrat în reţeaua metoacelor Govorei. În 1793, strănepotul ctitorului, Constantin Râioşanu vel armaş, împreună cu jupâniţa Păuna, a iniţiat o amplă campanie de înfrumuseţare a bisericii, realizând zugrăveli interioare şi exterioare. Pronaosul păstrează un vast tablou votiv, reprezentând familia ctitorilor pe trei pereţi, cu Stoichiţă şi jupâneasa Dochia ţinând macheta bisericii, urmaţi de descendenţii lor. Pictura, atribuită lui Ştefan din Cornea, surprinde atât demnitatea boierească, cât şi atmosfera comunităţii locale. |
|
Riscuri naturale
|
|
Cutremur: 1 / 24.04.2020; Inundaţii: 1 / 24.04.2020; Ploi acide: 1 / 24.04.2020; Foc natural: 1 / 24.04.2020 |
|
Regim de proprietate
|
|
privat |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
24.08.2026
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului
|
Cod LMI
|
|
Mănăstire
|
Epoca medievală
(sec. XVI - XVIII)
|
|
|
|
|
|
casă
|
Epoca medievală
(sec. XVII)
|
|
|
|
|
|
zid de incintă
|
Epoca medievală
(sec. XVII)
|
|
|
|
|
|
Biserică
|
Epoca medievală
(1518 - 1620)
|
|
|
Biserica cu hramul „Sfânta Treime” de la Strâmba‑Jiu, ridicată de stolnicul Stoichiţă Râioşanu, se prezintă ca un edificiu de zid cu plan triconc, abside pentagonale la exterior şi o turlă octogonală aşezată pe o bază pătrată, amplasată central pe navă. Faţadele sunt ordonate printr-un brâu median care împarte suprafaţa în două registre decorate ritmic cu panouri dreptunghiulare, conducând vizual spre pridvor. Registrul inferior şi turlă sunt străpunse de ferestre înguste şi înalte, accentuând verticalitatea construcţiei. Deasupra registrelor, un al doilea brâu marchează trecerea spre cornişa acoperişului, iar cornişa de la baza turlei, apropiată ca tratament de cea de la Mănăstirea Dealu.
|
|
|
Stăreţie
|
Epoca medievală
(sec. XVIII)
|
|
|
Clădire stăreţiei a fost afectată de incendii şi demolări în sec. al XIX-lea.
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
cercetare preventivă
|
2018
|
|
Muzeul Județean "Alexandru Ștefulescu" Târgu Jiu
|
MARINOIU
|
Vasile
|
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti
|
MĂGUREANU
|
Andrei Mircea
|
|
2.
|
cercetare preventivă
|
2008 - 2009
|
Cercetările arheologice preventive desfășurate în toamna anului 2008 și începutul anului 2009 la biserica cu hramul „Sfânta Treime” a mănăstirii Strâmba–Jiu au fost impuse de lucrările de consolidare și restaurare ale monumentului, care necesitau subzidiri cu beton și fier atât în exteriorul fundației, cât și sub aceasta. Metodologia a presupus deschiderea de casete și secțiuni pe toate laturile bisericii, precum și în interiorul naosului, pronaosului și altarului, fiecare intervenție fiind documentată stratigrafic și corelată cu descoperirile osteologice și materiale.
În zona exterioară a altarului au fost trasate trei casete cu dimensiuni standardizate, dintre care doar caseta C III a furnizat materiale arheologice, la –0,85 m fiind identificate fragmente de la membrele unui înhumat. Pe latura nordică a fundației au fost deschise casetele C IV, C V și C VI, unde la adâncimi cuprinse între –0,90 m și –1,20 m au fost descoperite fragmente osteologice aparținând mai multor defuncți, inclusiv resturi de craniu și fragmente de lemn provenind de la un sicriu. Stratigrafia acestor casete este uniformă, cu un nivel superior de pământ negru, urmat de o umplutură cu cărămizi și mortar, apoi un strat consistent de pământ gălbui cu fragmente de oase și cărămizi, suprapus peste un nivel steril galben.
La fundația pridvorului a fost deschisă secțiunea S I, unde la –1,40 m au fost identificate fragmente de craniu și oase de la membre, iar la –0,95 m au fost recuperate două cărămizi databile la începutul secolului al XVII-lea, confirmând faza de construcție a monumentului. Pe latura sudică au fost trasate casetele C VII, C VIII, C IX și C X, dintre care primele două au furnizat fragmente osteologice la adâncimi de –0,85 m și –0,90 m, în timp ce ultimele două nu au oferit materiale arheologice. Stratigrafia este similară celei de pe latura nordică, cu alternanță între pământ negru, umplutură cu cărămizi, strat gălbui cu oase și nivel steril galben-lutos.
În interiorul bisericii au fost deschise patru casete în naos, dintre care doar caseta C XI a furnizat materiale arheologice, incluzând fragmente de craniu, oase de la membre și cărămizi dispuse sub formă de boltă, sugerând o amenajare funerară. Secțiunea S II din pronaos nu a furnizat descoperiri, în timp ce secțiunea S III, trasată la intrarea în naos, a oferit fragmente osteologice la –0,65 m, stratigrafia indicând alternanța între pământ negru, nivel cărămiziu sfărâmicios, strat brun-negru cu oase și nivel steril galben. Secțiunea S IV, trasată în fața altarului, nu a furnizat materiale, însă secțiunea S V din interiorul altarului a oferit fragmente osteologice la –0,80 m, stratigrafia fiind similară celei din S III.
Pe întreaga suprafață interioară a bisericii s-a săpat până la –0,25/–0,30 m pentru pregătirea stratului de pietriș destinat montării pardoselii, fără a fi identificate vestigii arheologice suplimentare. În ansamblu, cercetările arheologice preventive au demonstrat că monumentul suprapune zone funerare aparținând comunității monahale, atât în exteriorul, cât și în interiorul bisericii. Osemintele descoperite, asociate cu fragmente ceramice și cărămizi din secolul al XVII-lea, confirmă perioada de construcție a bisericii, atribuită logofătului Stoichiță Râioșanu în anul 1603. Pe baza acestor intervenții, terenul a fost considerat eliberat de sarcină arheologică, permițând continuarea lucrărilor de consolidare.
|
Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj - Târgu Jiu
|
CALOTOIU
|
Gheorghe
|
|
HORTOPAN
|
Dumitru
|
|
COTOROGEA
|
Adina Gabriela
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Lista Monumentelor Istorice - 2015, jud. Gorj, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 113 bis, 15.02.2016, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2016, 1468, https://patrimoniu.ro/images/lmi-2015/LMI-GJ.pdf [Baza LMI]
|
|
2.
Formular pentru solicitarea eliberării autorizației de cercetare arheologică preventivă, 2018 [Fişă de sit]
|
|
3.
Calotoiu, Gheorghe; Cotorogea, Adina Gabriela; Hortopan, Dumitru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2009, XLIV, Muzeul Naţional de Istorie a României, București, 2010, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4483&d=Stramba-Jiu-Turceni-Gorj-Biserica-%84Sfanta-Treime-a-manastirii-Stramba-Jiu-2009 [Publicaţie]
|
|
4.
Calotoiu, Gheorghe; Hortopan, Dumitru, Cercetări arheologice preventive efectuate la monumentele istorice ecleziastice: Strâmba - Jiu, Brănești și Urdari, județul Gorj, Litua. Studii și Cercetări, XIV, Muzeul Județean gorj "Alexandru Ștefulescu", Târgu Jiu, 2012, 101-106, I-V, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=31161-cercetari-arheologice-la-monumentele-istorice-ecleziastice-strimba-jiu-si-urdari-judetul-gorj--litua-studii-si-cercetari--xiv-2012 [Publicaţie]
|
| |
|
|
Fotografii sit
|