Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
88500.02 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
HD-I-s-A-03200 |
|
Nume
|
|
Cetatea dacică de la Luncani - Piatra Roşie (Cetatea Roşie) |
|
Județ
|
|
Hunedoara |
|
Unitate administrativă
|
|
Boşorod |
|
Localitate
|
|
Luncani |
|
Punct
|
|
Piatra Roşie |
|
Reper
|
|
Cetatea se găseşte la sud de satul Boşorod, între Valea Luncanilor, Valea Roşie şi Valea Stângului, la marginea nordică a localităţii Alun. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Luncani |
|
Forma de relief
|
|
munte |
|
Utilizare teren
|
|
pădure |
|
Categorie
|
|
fortificaţie |
|
Tip
|
|
fortificaţie |
|
Descriere
|
|
Situl arheologic Luncani – Piatra Roşie face parte din ansamblul Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, găsindu-se la limita sud-vestică a nucleului Regatului Dac. Asemenea celorlalte staţiuni complexe din zonă, lucrările de amenajare a terenului, incluzând aici elementele de fortificare, terasările, clădirile, precum şi căile de acces sunt componentele definitorii ale unui peisaj antropizat aparte.
Majoritatea vestigiilor au fost identificate în partea superioară a masivului stâncos. Numeroasele terase, aflate mai ales pe feţele nordice şi estice ale dealului, certifică anvergura locuirii din antichitatea dacică. |
|
Observații
|
|
Săpăturile efectuate de Constantin Daicoviciu au pus în evidenţă existenţa a trei faze de construcţie. Prima cuprinde incinta din blocuri de calcar, marea clădire din interiorul ei, sanctuarul patrulater cu baze de coloane şi turnurile izolate de pază.A doua cuprinde două clădiri din partea nordică a platoului care au desfiinţat sanctuarul. Fazei a treia îi aparţine marea incintă din stâncă legată cu pământ de pe coasta răsăriteană a dealului.
Cetatea a rămas în literatura de specialitate ca fiind situată la Luncani, deşi, în prezent, ea se află la marginea localităţii Alun. |
|
Data descoperirii
|
|
1949 |
|
Suprafața sitului
|
|
52 ha |
|
Regim de proprietate
|
|
public |
|
Proprietar
|
|
Consiliul Judeţean Hunedoara |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
17.08.2023
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
|
Fortificaţie
|
La Tène
(sec. I a. Chr.- I p. Chr.)
|
geto-dacică
|
|
Fortificaţie dacică cu incinte alăturate (140X125 m, 10X45 m), turnuri de piatră ecarisată şi sanctuar.
Prima, construită cu blocuri de piatră de talie, are un plan regulat, aproape rectangular. La fiecare dintre cele patru colţuri a fost dotată cu câte un turn, iar pe latura de est a mai fost amplasat un turn de curtina.
Incinta a doua, a căror ziduri au fost realizate din piatră locală, are dimensiuni mai mari şi închide mai multe terase de mari dimensiuni. În colţurile de nord-est şi sud-est au fost amplasate turnuri de piatră, acoperite cu ţiglă.
|
|
|
drum
|
La Tène
(sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.)
|
dacică
|
|
Drumul pavat cu lespezi de calcar, lat de cca. 3 m (păstrat discontinuu), traversează incinta mare şi se constituie în accesul principal până la turnul C2 (poarta).
|
|
|
turn
|
La Tène
(sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.)
|
dacică
|
|
Turnul porţii, construit din blocuri de piatră de calcar (6 X 5,60 m); din acest turn urcă trepte din piatră (păstrate discontinuu) care permit accesul pe platoul superior din interiorul fortificaţiei.
|
|
|
turn
|
La Tène
(sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.)
|
dacică
|
|
Turnul A (5,30 X 5,30 m) este construit din cărămidă, pe o bază din blocuri de calcar. A fost iniţial izolat şi, mai apoi, a fost integrat incintei mari.
|
|
|
turn
|
La Tène
(sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.)
|
dacică
|
|
Turnul B (5,30 X 5,30 m) a fost construit din cărămidă, pe o bază din blocuri de calcar, a fost iniţial izolat şi, mai apoi, a fost integrat incintei mari.
|
|
|
turn
|
La Tène
(sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.)
|
dacică
|
|
Turnul C (11,50 X 11,50 m), construit pe cărarea de acces spre cetate, este realizat din blocuri de piatră de calcar care susţineau o elevaţie de cărămidă. Este foarte prost păstrat
|
|
|
Turn
|
La Tène
(sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.)
|
dacică
|
|
Pentru acest turn nu se cunosc dimensiunile, fiind foarte prost păstrat şi nefiind cercetat arheologic.
|
|
|
Turn
|
La Tène
(sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.)
|
dacică
|
|
Turnul de colţ, cu dimensiunile 3,10 X 3,10 m, este adosat în interiorul incintei de piatră fasonată.
|
|
|
Turn
|
La Tène
(sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.)
|
dacică
|
|
Turnul de colţ, al cărui prezenţă este incertă, este adosat în interiorul incintei de piatră fasonată.
|
|
|
Turn
|
La Tène
(sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.)
|
dacică
|
|
Turnul de colţ, cu dimensiunile 4,80 X 5,20 m, este adosat în interiorul incintei de piatră fasonată.
|
|
|
Turn
|
La Tène
(sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.)
|
dacică
|
|
Turnul de curtină, cu dimensiunile 4,80 X 5,20 m, este adosat în interiorul incintei de piatră fasonată.
|
|
|
construcţie
|
La Tène
(sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.)
|
dacică
|
|
Construcţia are două încăperi (dimensiuni totale ale încăperilor: 22,50 X 13,20 m), cu baze din blocuri mici de piatră şi pridvor absidat (dimensiuni totale ale clădirii: 40 X 28 m).
|
|
|
construcţie
|
La Tène
(sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.)
|
dacică
|
|
Construcţia patrulateră cu dimensiunea de 26 X 5 m are 4 încăperi, cu baze din blocuri mici de piatră.
|
|
|
construcţie
|
La Tène
(sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.)
|
dacică
|
|
Construcţia patrulateră cu dimensiunea de 22,5 X 13,5 m are 5 încăperi, cu baze din blocuri mici de piatră.
|
|
|
construcţie
|
La Tène
(sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.)
|
dacică
|
|
Construcţia absidată cu dimensiunile de 7,50 X 7,80 m are două încăperi, cu baze din blocuri mici de piatră.
|
|
|
templu
|
La Tène
(sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.)
|
dacică
|
|
Se mai păstrează două baze ale coloanelor din calcar.
|
|
|
drum
|
La Tène
(sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.)
|
dacică
|
|
Aleea pavată (lată de 1-1,20 m) duce spre construcţia absidată de pe terasa I. Se găseşte pe o ramificaţie a căii de acces principale.
|
|
|
zid
|
La Tène
(sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.)
|
dacică
|
|
Zidul este realizat din blocuri de calcar cu doua paramente care leaga turnul porţii, turnurile de colţ şi turnul de curtină.
|
|
|
fortificaţie
|
La Tène
(sec. I a. Chr.-încep. sec. II p.Chr.)
|
dacică
|
|
Valul de pământ, piatră şi lemn are dimensiunile de 140 X 125 m. Fortificaţia este adosată celei mici din piatră fasonată şi urmează contururile pantei dealului şi integrează turnurile A şi B.
|
|
|
Fortificaţie
|
Epoca medievală
|
|
|
Incintă din piatră legată cu pământ
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
cercetare sistematică
|
2022
|
|
Directia Generala de Administrare Monumente si Promovare Turistica a Judetului Hunedoara
|
HENȚ
|
Alin
|
|
MALINESCU
|
Emanuel-Sorin
|
|
TEODORESCU
|
Alexandra
|
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
|
PUPEZĂ
|
Luca Paul
|
|
Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca
|
MATEESCU
|
Răzvan
|
|
FLOREA
|
Gelu
|
|
MATEESCU-SUCIU
|
Liliana
|
|
CIUBOTARU
|
Nica
|
|
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
|
BODÓ
|
Cristina
|
|
CRISTESCU
|
Cătălin
|
|
TUTILĂ
|
Oana
|
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
|
MĂGUREANU
|
Despina
|
|
Muzeul Judeţean Mureş
|
CIOATĂ
|
Daniel
|
|
VASILACHE
|
Ștefan
|
|
2.
|
cercetare sistematică
|
2021
|
|
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
|
MATEESCU
|
Răzvan
|
|
FLOREA
|
Gelu
|
|
MATEESCU
|
Liliana
|
|
CIUBOTARU
|
Nica
|
|
VASILACHE
|
Ștefan
|
|
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
|
CRISTESCU
|
Cătălin
|
|
BODÓ
|
Cristina
|
|
Muzeul Judeţean Mureş - Târgu Mureş
|
CIOATĂ
|
Daniel
|
|
Directia Generala de Administrare Monumente si Promovare Turistica a Judetului Hunedoara
|
HENȚ
|
Alin
|
|
MALINESCU
|
Emanuel-Sorin
|
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
|
GHEORGHIU
|
Gabriela
|
|
PUPEZĂ
|
Luca Paul
|
|
3.
|
evaluare de teren
|
2012
|
|
Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca
|
*
|
*
|
|
4.
|
evaluare de teren
|
2010
|
|
Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca
|
*
|
*
|
|
5.
|
cercetare sistematică
|
2004
|
|
*
|
GLODARIU
|
Ioan
|
| *
|
FLOREA
|
Gelu
|
| *
|
SUCIU
|
Liliana
|
| *
|
FERENCZ
|
Iosif Vasile
|
|
MCDR Deva
|
*
|
*
|
|
UBB Cluj
|
*
|
*
|
|
6.
|
cercetare sistematică
|
1949
|
|
*
|
DAICOVICIU
|
Constantin
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p. 1371, poz. 100 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
Glodariu, Ion, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2004, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2005, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3158 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
|
3.
Ferencz, Iosif Vasile, Luncani - Piatra Roşie, 2004 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
|
|
4.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
|
|
5.
Luca, Sabin Adrian, Repertoriul arheologic al județului Hunedoara, Sibiu, 2008, 108 [Publicaţie]
|
|
6.
Daicoviciu, Constantin, Cetatea dacică de la Piatra Roşie. Monografie arheologică, Bucureşti, 1954 [Publicaţie]
|
|
7.
Daicoviciu, Constantin; Ferenczi, Alexandru, Aşezările dacice din Munţii Orăştiei, Bucureşti, 1951 [Publicaţie]
|
|
8.
Antonescu, Dinu, Introducere în arhitectura dacilor, Bucureşti, 1984, 130–149 [Publicaţie]
|
|
9.
Daicoviciu, Hadrian; Ferenczi, Ştefan; Glodariu, Ioan, Cetăţi şi aşezări dacice în sud-vestul Transilvaniei, 1989, 199-201 [Publicaţie]
|
|
10.
Florea, Gelu A. , Ferencz, Iosif Vasile, Un nouveau "bouclier" de la fin du deuxième âge de fer, découvert à Piatra Roșie, Acta Musei Napocensis, 41-42, I, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 2004-2005, 4-20, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=104312-un-nouveau-bouclier-de-la-fin-du-deuxieme-age-de-fer-decouvert-a-piatra-rosie--acta-musei-napocensis-muzeul-national-de-istorie-a-transilvaniei--41-42-i-2004-2005 [Publicaţie]
|
|
11.
Stefan, Alexandre Simon, Les guerres daciques de Domitien et de Trajan: architecture militaire, topographie, images et histoire, Roma, 2005, 218–229 [Publicaţie]
|
|
12.
Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO),, http://whc.unesco.org/en/list/906 [Site web]
|
|
13.
Lista Monumentelor Istorice 2015, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 113 bis/15.II.2016, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2016, 1552, http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-HD.pdf [Publicaţie]
|
|
14.
Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei,, 2021, https://patrimoniu.ro/monumente-istorice/lista-patrimoniului-mondial-unesco/17-monumente-istorice/unesco/92-cetatile-dacice-din-muntii-orastiei [Site web]
|
|
15.
Consiliul Județean Hunedoara, Proiectul de Hotărâre nr. 42/2021 privind preluarea, inventarierea și înscrierea în domeniul public al jud. Hunedoara a cetăților dacice din Munții Orăștiei - monumente istorice cuprinse în Lista Monumentelor Istorice, https://www.cjhunedoara.ro/documente/2021/Hotarari/HOTARARI%2026%20FEB%202021%20IP/HCJH%2042.pdf [Publicaţie]
|
|
16.
Mateescu, Răzvan, 48. Luncani, com. Boşorod, jud. Hunedoara Punct: Cetatea dacică de la Luncani - Piatra Roşie, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2021, 2022 [Publicaţie]
|
|
17.
Mateescu, Răzvan, 45. Luncani | Comuna: Boșorod | Judeţ: Hunedoara | Punct: Piatra Roșie - Cetatea dacică | Anul: 2022, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2022, 2023 [Publicaţie]
|
| |
|
|
Fotografii sit
|
