Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   90379.05
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   HD-I-s-A-03181
Nume   Cetatea dacică de la Costeşti - Blidaru
Județ   Hunedoara
Unitate administrativă   Orăştioara De Sus
Localitate   Costeşti
Punct   Blidaru
Punct alte denumiri   Piatra lui Solomon, La Vămi
Reper   Situl se află pe un mamelon la 705 m alt, în amonte de Valea Faeragului, la cca. 4 km de cetatea de pe "Cetăţuia", pe malul stâng al râului Grădiştea.
Reper hidrografic - nume   Grădiştea
Forma de relief   deal
Categorie   locuire
Tip   aşezare civilă
Descriere   Zonă cu construcţii antice, şi sanctuar de tipul aliniamentelor, iar începând din 2000 au fost descoperite mai multe plinte de calcar.
Data descoperirii   1997
Suprafața sitului   28427,56 mp
Riscuri antropice   Afectare parţială: 3 / 07.10.2021
Regim de proprietate   stat
Proprietar   Consiliul Judeţean Hunedoara
Data ultimei modificări a fişei   09.12.2021
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Cetate  La Tène (secolele I a. Chr.-al II-lea p. Chr.) geto-dacică  

Fortificaţia este construită în două faze. Prima fază cuprinde Cetatea I şi turnurile V-VI care, iniţial, erau turnuri izolate. Poate că tot acum este săpată şi cisterna. Cetatea I este demantelată parţial.Cetatea II cuprinde ţntre zidurile ei şi turnurile V-VI. Tehnica folosită este opus mixtum. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin

HD-I-m-A-03181.01 
poartă  La Tène (secolele I a. Chr.-al II-lea p. Chr.) dacică   Poarta incintei a II-a este flancată de ziduri din blocuri de calcar.  
Turn  La Tène (sec. I a. Chr. - II p. Chr.)    

Locul unde se găseşte turnul este un mamelon cu altitudinea de 750 m, aflat pe stânga apei Grădiştii, în amonte de Valea Faeragului, la cca. 4 km de cetatea de pe „Cetăţuia”.

HD-I-m-A-03181.02 
Zid de apărare  La Tène (sec. I a. Chr. - II p. Chr.)    

Zidurile sunt ridicate potrivit unei tehnici de influenţă elenistică (două paramente din blocuri fasonate de calcar şi o umplutură de pământ şi piatră).

HD-I-m-A-03181.03 
Cisternă  La Tène (sec. I a. Chr. - II p. Chr.) dacică  

Construcţia, amplasată în exteriorul cetăţii, avea dimensiunile interioare de 8 x 6,20 m şi o înălţime de 4 m măsurată de la pardoseală până la începutul bolţii (ultima din realizată din blocuri de calcar). Pereţii săi din piatră legată cu mortar erau căptuşii cu mai multe straturi din materiale diferite, menite să asigure impermeabilitatea. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin

 
Turn-locuinţă  La Tène (sec. I a. Chr. - II p. Chr.) dacică  

Turnul-locuinţă fost ridicat în punctul cel mai înalt al platoului; avea formă pătrată, cu latura de cca. 7,60 m şi cu ziduri groase de 2 m. Intrarea în turn se făcea pe latura de nord-est — sud-vest. Pe mai multe blocuri de calcar din structura sa au fost incizate litere receşti. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin

 
bastion  La Tène (sec. I a. Chr. - II p. Chr.) dacică  

Intrarea în cetate se făcea prin bastionul 1 şi era de tip „à chicane”. La intrarea dinspre exterior blocurile din calcar din canaturile porţii prezintă profilaturi verticale, la fel ca şi blocurile din colţul de sud-est al bastionului.

 
bastion  La Tène (sec. I a. Chr. - II p. Chr.) dacică  

Bastionul fost construit blocuri de calcar, în aceeaşi tehnică (de influenţă elenistică) cu zidul de incintă; nu s-au păstrat toate laturile sale.

 
bastion  La Tène (sec. I a. Chr. - II p. Chr.) dacică  

Bastionul a fost construit blocuri de calcar, în aceeaşi tehnică (de influenţă elenistică) cu zidul de incintă.

 
bastion  La Tène (sec. I a. Chr. - II p. Chr.) dacică  

Bastionul a fost construit blocuri de calcar, în aceeaşi tehnică (de influenţă elenistică) cu zidul de incintă.

 
bastion  La Tène (sec. I a. Chr. - II p. Chr.) dacică  

În prima fază a cetăţii el era izolat şi numai în faza a Il-a a devenit bastion ca urmare a unirii cu ziduri a bastioanelor 1 şi 5. Parterul lui a fost ridicat cu ziduri de tip murus Dacicus.

 
cazemată  La Tène (sec. I a. Chr. - II p. Chr.) dacică  

Pe laturile de nord şi de vest de pe faţa internă a zidului incintei a Il-a pornesc alte ziduri perpendiculare pe el, care închid încăperi patrulatere de mărimi variabile. Tehnica de construcţie a acestor ziduri este deosebită de a celui de incintă: erau alcătuite din bucăţi de stâncă locală, sumar cioplită, ce alternează cu blocuri de calcar, toate legate cu pământ. Spaţiile închise de aceste ziduri serveau drept locuri de depozitare a roviziilor, iar planşeul lor ca platformă de luptă. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare sistematică 2013

* FLOREA Gelu
* MATEESCU Răzvan
* PUPEZĂ Luca Paul
* BODO Cristina
* CRISTESCU Cătălin
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva * *
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca * *
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca * *
2. cercetare sistematică 2005

* PESCARU Adriana
* BODO Cristina
* PESCARU Eugen
* GLODARIU Ioan
MCDR Deva * *
UBB Cluj * *
3. cercetare sistematică 2004

* PESCARU Adriana
* PESCARU Eugen
* BODO Cristina
* GLODARIU Ioan
UBB Cluj * *
MCDR Deva * *
4. cercetare sistematică 2003

* PESCARU Adriana
* PESCARU Eugen
* BODO Cristina
* GLODARIU Ioan
MCDR Deva * *
UBB Cluj * *
5. cercetare sistematică 2002

* GLODARIU Ioan
* PESCARU Adriana
* PESCARU Eugen
* BODO Cristina
MCDR Deva * *
UBB Cluj * *

Bibliografie
1. Glodariu, Ion, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2212 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p. 1367, poz. 53-56 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Glodariu, Ion, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Cultură, Bucureşti, 2006, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3450 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Glodariu, Ion, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Cultură, Bucureşti, 2007, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3717 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Pescaru, Adriana, Blidaru - Piatra lui Solomon, 2002 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
6. Glodariu, Ion, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, p. 107-108, nr. 65, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1940 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
7. Pescaru, Adriana, Blidaru - cetatea dacică, 2004 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
8. Pescaru, Adriana, Blidaru-cetatea dacică, 2003 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
9. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
10. Luca, Sabin Adrian, Repertoriul arheologic al județului Hunedoara, Sibiu, 2008, 57 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
11. Florea, Gelu et all, Comuna: Orăştioara de sus | Judeţ: Hunedoara | Punct: Costeşti -Blidaru | Anul: 2013, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2013, Institutul Național al Patrimoniului, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5981&d=Ocolisu-Mic-Orastioara-de-sus-Hunedoara-Costesti-Blidaru-2013 [Publicaţie]
12. Consiliul Județean Hunedoara, Proiectul de Hotărâre nr. 42/2021 privind preluarea, inventarierea și înscrierea în domeniul public al jud. Hunedoara a cetăților dacice din Munții Orăștiei - monumente istorice cuprinse în Lista Monumentelor Istorice, 2021 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll