Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
9315.10 |
|
Nume
|
|
Situl arheologic VII de la Frumuşeni - Cetatea Bizere/ Schanzberg |
|
Județ
|
|
Arad |
|
Unitate administrativă
|
|
Frumuşeni |
|
Localitate
|
|
Frumuşeni |
|
Punct
|
|
Cetatea Bizere |
|
Punct alte denumiri
|
|
Schanzberg |
|
Reper
|
|
Situl se află la 2 km SV de sat, în partea din dreapta şoselei spre Arad. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Mureş |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
aşezare militară |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
22.03.2023
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului
|
Cod LMI
|
|
Cetate
|
Epoca medievală
(sec. XV- XVI p.Chr.)
|
|
|
La vest de sat, în dreapta şoselei spre Arad, în punctul numit „Schanzberg", se află o cetate în patru colţuri, care a avut turnuri, val şi şanţ. Zidurile de piatră nu se mai văd. D. Popescu, care a făcut un sondaj în acest punct (1948) datează fortificaţia cu probabilitate în sec. XV. Tot de aici provine şi o monetă de la Commodus. Din imediata vecinătate a castelului au fost culese din arătură fragmente ceramice cenuşii, lucrate la roată, încadrabile în secolele III - IV p. Chr. A fost o cetate nobiliară amintită prima oară în anul 1479, când stăpânul ei, Job Garai, a vândut-o, împreună cu cele 15 aşezări care ţineau de ea, nobilului Nicolae Bánffy. În anii următori, în istoria cetăţii se interferează faptele unor nobili de origine românească. Cel dintâi este Dionisie de Mâtnic, castelan la 1484. Apoi, probabil în contextul confiscărilor operate de către rege în moşiile lui Nicolae Bánffy, cetatea cu domeniul ei au fost transferate lui Ioan Ungur de Nădăştia. În 1500, cetatea avea un nou stăpân, aparţinător familiei Ország. În sfârşit, la 1506, în urma unor procese, regele Vladislav al II-lea, recunoaşte drepturile lui Ioan şi Francisc Pethö Gersei, sub motivaţia că cetatea a fost luată cu forţă, înainte vreme, de către familia Ungur. Anul indicat a fost ultimul în care cetatea a mai fost amintită. A fost distrusă la începutul secolului al XVI-lea. Ştim că s-a demolat total în anii 1770-1771.
|
|
|
Mănăstire
|
Epoca medievală
(sec. XII p.Chr.)
|
|
|
Mănăstirea benedictină de aici a fost construită cândva în secolul al XII-lea p.Chr. şi avea hramul Sfintei Fecioare.
|
|
|
Morminte
|
Epoca medievală
(sec. XII-XV p.Chr.)
|
|
|
Aici se află şi un grup de morminte din secolele XII-XV p.Chr.
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
sondaj
|
1948
|
|
Institutul de arheologie din Bucureşti
|
POPESCU
|
Dorin
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Mărginean, Florin; Sava, Victor, 2017 [fișă de sit]
|
|
2.
Luca, Sabin Adrian, Descoperiri arheologice din Banatul Românesc, Sibiu, 2006, 114 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
|
3.
Márki, Sándor, Aradvármegye és Arad szabad királyi város története, II, Arad, 1892 [Publicaţie]
|
|
4.
Popescu, D., Cercetările arheologice din R. P. R. din anul 1948. Săpăturile arheologice din judeţul Arad, Studii. Revistă de ştiinţă şi filozofie, I, 2, 1949, 92-93 [Publicaţie]
|
|
5.
Blăjan Mihai, Dörner Egon, Probleme de demografie istorică pe baza studiului căldăruşelor de lut (sec. XI-XIII), descoperite pe teritoriul judeţului Arad, Ziridava, X, 1997, 126 [Publicaţie]
|
|
6.
Rusu, A. A., Ioan de Hunedoara şi românii din vremea lui, Cluj-Napoca, 1999 [Publicaţie]
|
|
7.
Rusu, A.A.; Hurezan, G.P., Cetăţi medievale din judeţul Arad, Arad, 1999 [Publicaţie]
|
|
8.
Repertoriul arheologic al văi Mureşului Inferior, Timişoara, 1999 [Publicaţie]
|
| |
|
|
|