Biserica de lemn „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" a fost
construită la începutul secolului al XVII-lea, pe locul unei
biserici mai vechi din anul 1494, din cinci bârne masive de
stejar. Planul este dreptunghiular, cu absida altarului decroşată,
de formă pătrată. În cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea s-a adăugat o prispă pe latura intrării şi s-a schimbat forma
acoperişului. Peste pronaos a aparut o clopotniţă potrivită, cu
foişor deschis pe o singură arcadă şi fleşa svelta, de secţiune
poligonală. Un brâu în „frânghie”, puternic profilat, încinge
mijlocul lăcaşului, întâlnind la est luminatorul format din patru
orificii circulare cuprinse într-un cerc cu decor dinţat şi ancorat de brâu prin şnururi. La îmbinarea pereţilor sunt console mărunt cioplite cu rozete. Un chenar în „franghie” străbate ancadramentul
intrării de pe latura de sud şi trecerea din pronaos în naos, însoţind deasupra şi o bârnă a peretelui.
O deosebită grijă a acordat meşterul decorării bolţii semicilindrice a naosului. De o parte şi de alta a grinzii centrale sunt câte şase rozete, iar cheia de boltă sugereaza un ciorchine de struguri.
Lăcaşul a fost pictat atât la interior cât şi la exterior în anul 1795, de Ioan Pop din Românaşi, dar pictura a fost distrusă aproape în intregime. Doar în altar şi pe exterior se mai păstrează nişte urme
de vopsea.