Site Information
Location   Display on the map of Romania *
RAN Code   142836.02
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010   SJ-I-s-A-04971
Name   Situl arheologic de epocă romană de la Tihău - Grădişte
County   Sălaj
Commune   Surduc
City/Town/Village   Tihău
Place   Grădişte
Landmark   Situl arheologic se află la cca 150 m sud de drumul judeţean dintre Jibou şi Surduc, în dreptul Fabricii de cărămidă. Se află în afara localităţii, pe un platou, un fost teren agricol neexploatat în prezent.
Hydrographic landmark - name   Someş
Hydrographic landmark - type   râu
Geomorphology   deal
Land utility   păşune
Site Class   locuire
Site Type   aşezare militară; aşezare civilă
Description   Castrul roman şi vicus-ul sunt situate pe frontiera nordică a Daciei, pe valea Someşului, având patru turnuri de veghe amplasate la o distanţă cuprinsă între 500 m şi circa 4 km distanţă de fort.
În jurul Tihăului, râul Someş, venit dinspre est, îşi schimbă brusc cursul spre nord. Valea sa reprezenta o importantă cale de comunicaţie est-vest. În acest caz, topografia terenului este responsabilă de configuraţia specifică a frontierei din zonă: spre deosebire de alte forturi auxiliare de pe limesul dacic, fortul de la Tihău se află aproximativ pe aceeaşi linie cu turnurile de veghe asociate, şi nu în spatele lor. În afară de Someş, fortul controla şi văi afluente, care constituiau căi importante de acces în provincie, nu doar pentru atacuri, ci şi pentru comerţ peste graniţă. Zona supravegheată a fost extinsă prin intermediul reţelei de turnuri de veghe intercomunicante.
Prin urmare, poziţia fortului şi relaţia cu turnurile din apropiere ilustrează utilizarea inteligentă a terenului în scopuri strategice şi tactice, dar şi adaptarea strategiei de apărare în funcţie de topografia locală.
Notes   Deşi cunoscut, castrul a rămas în stare foarte bună până în anii 1950, când lucrările agricole au scos la lumină numeroase artefacte. Construcţia unei gări în zonă a provocat alte jefuiri de pietre. Un sondaj şi săpături limitate au fost efectuate în 1958 pentru a stabili dimensiunea sistemului defensiv al fortului şi pentru a documenta zidurile expuse la acel moment în colţul de nord-vest, stopând în acelaşi timp exploatarea pietrei. În 1997, o altă secţiune de mici dimensiuni a fost deschisă în partea de sud a fortului.
Site Surface   25,13 ha
State of preservation   medie / 24.02.2022
Ownership   privat
Last record update   01.03.2023
 
Finds
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Documentary attestation Description/ Notes LMI Code
unelte / unealtă Eneolitic neprecizată      
Castru  Epoca romană (secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.) romană  

Castrul de formă rectangulară trebuie să fi fost construit la scurt timp după cucerirea Daciei. Măsoară 129 x 144 m (1,85 ha), o dimensiune potrivită pentru cohorta de infanterie aşezată acolo (cohors I Cannanefatium). Săpăturile limitate nu au putut determina cu certitudine dacă fortul avea sau nu o incintă anterioară de lemn şi pământ. O inscripţie găsită întâmplător în zona porţii de nord în 1952 atestă un detaşament al legiunii XIII Gemina de la Apulum, despre care se crede că ar fi construit incinta de piatră cel târziu în prima jumătate a secolului al II-lea p. Chr. Mai multe monumente funerare au fost folosite pentru a repara zidul de incintă la o dată ulterioară, indicând un posibil moment de criză.
Valul de apărare este încă vizibil, având o înălţime de 0,85-0,90 m, însă cea mai mare parte a zidului de incintă a fost jefuită. Configuraţia specifică a terenului a oferit o protecţie suplimentară la nord, est şi vest. Chiar şi aşa, şanţul din jurul incintei (4 m lăţime şi 2 m adâncime) a fost completat de un alt şanţ pe laturile de est şi vest.
Sondajele geofizice efectuate în anul 1999 au dezvăluit o perspectivă clară şi precisă asupra planimetriei interne a fortificaţiei. În partea centrală a fortului au fost identificate clădirea comandamentului (principia), casa ofiţerului comandant (praetorium) şi un hambar destul de mare (horreum). În restul incintei se distingeau ateliere sau depozite şi barăci.

SJ-I-s-A-04971 
Vicus  Epoca romană (secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.) romană      
 
Research
  Type Year Observations Institution Name Forename
1. cercetare sistematică 1997

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca OPREAN Coriolan Horaţiu

Bibliography
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (site record source)
2. Maxim, Zoia, Neo-Eneoliticul din Transilvania. Date arheologice şi matematico-statistice, 1999, nr.1031 [Publicaţie] (site record source)
3. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 2022, poz. 272 [Ordin MCC] (site record source)
4. Tihău | Comuna: Surduc | Judeţ: Sălaj | Punct: Cetate (Castru) | Anul: 1997, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1997, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1998, https://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=571&d=Tihau-Surduc-Salaj-Cetate-Castru-1997 [Publicaţie] (site record source)
5. Sabin, Luca Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sălaj, Sibiu, 2010 [Publicaţie]
6. Marcu, Felix, Proiect "Limes. Frontierele Imperiului Roman în România", 2020 [Fişă de sit]
7. Proiect "Limes. Frontierele Imperiului Roman în România", 2020, http://limesromania.ro/ro/articole/situri-arheologice/ [Publicaţie]
8. "LIMES. Frontiers of the Roman Empire - Dacia". Component parts, vol 1 (Nomination for inscription on the World Heritage List), 2023 [Fişă de sit]
9. Ferenczi, I., A tihói római táborról, Emlékkönyv Kelemen Lajos születésének 80-ik évfordulójára, A. Bodor (ed.), Kolozsvár, 1957, 279–292 [Publicaţie]
10. Macrea, Mihail; Protase, Dumitru; Rusu, Mircea, Șantierul arheologic Porolissum, Materiale și cercetări arheologice, 7, 1960, 384-386, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=122286-santierul-arheologic-porolissum--materiale-si-cercetari-arheologice--7-1960 [Publicaţie]
11. Wollmann, V.; Bolt, G., Despre castrul și garnizoana romană de la Tihău, In Memoriam Constantini Daicoviciu, Cluj, 1974, 429-440 [Publicaţie]
12. Protase, Dumitru, Castrul roman de la Tihău (jud. Sălaj) în lumina cunoştinţelor actuale, Ephemeris Napocensis, 4, 1994, 75-101 [Publicaţie]
13. Marcu, Felix, Frontiera Daciei Porolissensis între castrele de la Tihău şi Căşeiu (Samum), Buletinul Limes. Frontierele Imperiului Roman în România, 2017, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=70434-frontiera-daciei-porolissensis-intre-castrele-de-la-tihau-si-caseiu-samum--buletinul-limes-frontierele-imperiului-roman-in-romania--2-2017 [Publicaţie]
14. Gudea, Nicolae, Der dakische Limes. Materialien zu seiner Geschichte, Jahrbuch des Römisch-germanischen Zentralmuseums, Mainz, 1997, 50-51 [Publicaţie]
15. Bennet, J., The cohors equitata fort at Tihău-Cetate, Romania: the results of geophysical survey and other research, Journal of Roman Archaeology, 19, 2006, 279-299 [Publicaţie]
16. Marcu, Felix, The Internal Planning of Roman Forts of Dacia, Cluj-Napoca, 2009, 115-116 [Publicaţie]
17. Surface and low altitude surveys on the military vici from Sălaj County (Dacia Porolissensis), Analele Banatului, 26, 2018, 35-52 [Publicaţie]
 
Site Photos

Scroll