Au fost cercetate două gropi menajere. Omogenitatea materialului arheologic recoltat din cele doua gropi si faptul că acestea se întretaie pe o portiune de 0,60 m, dovedeşte că acestea au fost săpate în acelaşi timp. Intreg materialul descoperit se încadrează într-o secvenţă cronologică limitată, de la sfarşitul secolului XIV şi până în a doua jumătate a secolului XV. Un posibil termen post quem, în ceea ce priveşte umplerea celor două gropi menajere, este oferit de prezenţa unei monede emise de domnul Moldovei, Bogdan II (1449-1451), în pământul rezultat din excavarea gropii pentru fundaţie.
Materialul descoperit este deosebit de variat: fragmente ceramice provenind de la vase de diverse forme şi mărimi, smălţuite şi nesmălţuite, fragmente de mici dimensiuni ale unor cahle smălţuite, sticlă fragmentară, câteva obiecte din fier, în special cuie de diverse mărimi, numeroase oase de animale, o aplică de aur în formă de floare de crin, precum şi un număr de 30 de monede, câteva dintre ele puternic arse secundar. Dintre cele aproape 20 de monede determinabile, pe lângă cea amintită mai sus, au mai apărut piese de jumătate de gros, emise de domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, la care se adaugă două monede orientale de bronz.

Conform unei inscripţii târzii, această biserică ar fi fost construită de armeanul Donig, în anul 1513, fapt neconfirmat de planul construcţiei care o încadrează în secolul al XVII-lea. Lucrări de reparaţii ale bisericii s-au efectuat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de către soţii Hadzi, care au donat si cimitirul aflat în curtea bisericii pentru comunitatea armeană din zonă. Până la sfârşitul secolului al XIX-lea, în jurul acestei biserici se afla un cimitir armenesc care a fost mutat ulterior înspre Mănăstirea Zamca.

Turnul clopotniţă a fost construit în anul 1551, în timpul domniei lui Ieremia Movilă şi marca limita superioară a cartierului armenesc. Turnul are o înălţime de 28 de metri, fiind printre cele mai înalte turnuri medievale din Suceava