Au fost făcute trei sondaje în puncte diferite ale platoului şi o secţiune de 15 mp (5x3 m). Secţiunea a fost amplasată pe partea cea mai dreaptă a terenului, pentru a evita eventualele deranjamente, fiind împărţită în carouri de 1 mp. După stabilirea unui unic punct 0, s-a trasat caroiajul, iar toate coordonatele materialelor au fost raportate la punctul 0 şi caroiaj. Consistenţa dură a sedimentului şi prezenţa a numeroşi galeţi de diferite dimensiuni pe întreaga coloană stratigrafică au impus săparea planimetrică prin raderi succesive. Din cele trei sondaje efectuate, doar două (pe platou) au oferit suficiente materiale litice, similare cu cele descoperite în S I. Sondajul localizat la marginea platoului, spre pădure, nu a furnizat piese cioplite.

Au fost descoperite doar piese litice, fără niciun fragment faunistic sau nicio structură de combustie (caracteristic pentru siturile paleolitice aurignaciene din Banat – Tincova, Coşava, Româneşti). Întreg sedimentul a fost tamisat. În SI au fost descoperite 278 materiale litice. Densitatea este mică, raportat la suprafaţa săpată, încadrarea cronologică fiind dificilă. Piesele au fost descoperite pe întreaga coloană stratigrafică în primele trei depuneri geologice, existând unele variaţii de densitate. O parte a fost descoperită în depunerea imediat de sub brazdă (77 piese), fapt cauzat, probabil, de eroziunea solului. Cea mai mare parte a pieselor se concentrează între aproximativ 40 şi 55 cm (169 de piese). Ultimul nivel pare să fie reprezentat de un număr redus de artefacte (32 piese), toate la adâncimi mai mari de 60 cm, până la baza stratului III (aproximativ 80 cm). Majoritatea pieselor au fost cioplite din mai multe tipuri de silex, iar într-o mai mică măsură din jasp, diverse silicolite şi cuarţit. Toate sursele par să fie locale (cu câteva excepţii), observându-se pe platou zone cu galeţi de silex şi alte roci. Jumătate dintre piese au suferit procese postdepoziţionale, pentru anumite unelte nu se poate exclude posibilitatea afectării prin procese termice (ardere). Cuprind toate categoriile tehnice: percutoare, nuclee, aşchii de decorticare, simple sau de reamenajate a suprafeţelor de debitaj sau planurilor de lovire, micro-aşchii, lame, lamele, o cantitate mare de deşeuri şi galeţi fragmentaţi sau testaţi pentru proprietăţile rocii. Categoriile de piese retuşate sunt extrem de reduse şi implică doar aşchii retuşate direct parţial, retuşele fiind, majoritatea, marginale, semi-abrupte. O lamelă à dos parţială (retuşe abrupte directe) şi o lamelă à dos cu troncatură sunt singurele unelte care oferă indicii asupra încadrării culturale, alături de particularităţile tehnologice ale ansamblului. Desigur, pentru o atribuire cât mai exactă este necesar un număr mai mare de piese şi de aceea săpăturile trebuiesc continuate. Este cunoscut că piesele á dos cu troncatură au fost descoperite atât în Gravetian, dar mai ales în culturi târzii ale paleoliticului superior. Existenţa unei exploatări de nisipuri, pe platoul învecinat punctului în care s-a făcut săpătura, a permis observarea stratigrafiei generale a zonei. În funcţie de localizare, nivelurile cuaternare, situate deasupra unor depozite terţiare, nu sunt foarte groase. De asemenea, pe platoul unde au fost identificate materialele arheologice, au fost făcute mai multe secţiuni geologice, unde am putut analiza, înaintea începerii săpăturilor arheologice, grosimea depozitului în care au fost descoperite artefactele (adâncimi de maxim 1 m de la suprafaţa solului). În primele trei depuneri au fost descoperite materiale arheologice, prin urmare adâncimea maximă a descoperirilor este de aproximativ 80 cm. De altfel, aceeaşi situaţie a fost remarcată şi în celelalte situri paleolitice din zonă, adâncimi mai mari fiind surprinse doar acolo unde secţiunile au fost amplasate greşit pe panta platourilor, ceea ce a implicat deranjamente multiple din cauza valurilor de alunecare (spre exemplu la Coşava). 1. sediment lutos, foarte slab nisipos, pulverulent, gălbui deschis-maroniu (HUE 10 YR 6/4 light-yellowish brown); 2. lutos nisipos, slab pulverulent, gălbui-maroniu (HUE 10 YR 5/6 yellow-brown); 3. lutos nisipos cu desprinderi prismatice, având în componenţă mulţi galeţi de diferite dimensiuni; culoare gălbuie (HUE 10 YR 7/8 yellow); 4. nisipos slab lutos, cu foarte mulţi galeţi în componenţă, roşcat-gălbui (HUE 7,5 YR 6/6 redish-yellow). Prezenţa unor elemente definitorii (nuclee groase, carenate; lamele fin retuşate, modul de cioplire a nucleelor), precum şi comparaţii cu unelte din vestul Europei, sugerează plasarea materialelor din Banat în diverse faze ale Aurignacianului. În acest moment, cel mai probabil, materialele aparţin unui paleolitic superior întârziat (cel puţin pentru piesele găsite în stratele I şi II), existând posibilitatea apartenenţei unei culturi mai vechi a paleoliticului superior pentru materialele din stratul III.