Primele cercetări în aşezarea rurală de epocă romană, cu caracter de salvare, au fost realizate la sfârşitul anilor ‟80, însă acestea au rămas inedite. Printre descoperiri se află câteva piese ceramice de epocă romană timpurie (în special amfore Dressel 24) şi o inscripţie ce aminteşte un Vicus Bad...

În 1987 fortificaţia a fost săpată integral de către A. Opaiţ, însă rezultatele cercetării au rămas inedite. Conform unui plan al acestuia, quadriburgium-ul are formă dreptunghiulară, cu laturile de 40 x 34 m pe exterior, grosimea zidurilor de 3 m şi turnuri în formă de evantai la colţuri. Pe baza descoperirilor monetare rezultă că fortificaţia a fost construită în sec. IV şi a funcţionat până în anii 375/378. În urma săpăturilor a rezultat o cantitate redusă de ceramică (în special amfore LR 2 şi amfore masive pentru peşte, de factură pontică) sau de alte artefacte. Mai multe inscripţii funerare a fost luate din zidul fortificaţiei de către localnici în anii ‟90. Alte patru, scoase din incintă şi abandonate, au fost recuperate la sfârşitul anului 2013.

Quadriburgium-ul de la Mihai Bravu a fost menţionat pentru prima dată de către K. Šcorpil în 1917, acesta propunând un plan pătrat, cu turnuri rotunjite la colţuri.

la 1 km V de localitatea Mihai Bravu şi la 3 km de Turda, în dreapta râului Teliţa (la cca. 800 m S de cursul actual al acestuia, în apropierea albiei majore) şi a şoselei Turda – Mihai Bravu, în punctul „Taşlâc”.

Au fost descoperite trei morminte de înhumaţie.

Movila este situată la cca. 600 m SV de drumul comunal 229 Mihai Bravu – Turda şi cca. 700 – 800 m V de localitatea Mihai Bravu.